ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2490/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data 19 mai

2009, Curtea de Apel București a dispus suspendarea judecării cauzei privind pe

reclamantul Ministerul Finanțelor Publice și pe reclamanta din cererea conexă

Camera Consultanților Fiscali din România, în contradictoriu cu pârâtul Corpul

Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și intervenientul

N.C.C., până la soluționarea irevocabilă a cauzei cu nr. 7614/2/2008.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut în esență că cererea formulată de pârâtul

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România privind

suspendarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a cauzei cu nr.

7614/2/2008, îndeplinește condițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs reclamantul Ministerul Finanțelor Publice, criticând

soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele prevăzute de art.

304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

În esență,

reclamantul a criticat încheierea atacată, arătând că această încheiere nu

cuprinde motivele pe care se sprijină măsura dispusă de instanță.

În susținerea

motivului prevăzut de art. 304 pct. 9, recurentul a arătat că dezlegarea

pricinii ce formează obiectul Dosarului nr. 4962/272008, nu depinde de soluția

pronunțată în Dosarul nr. 7614/2/2008.

Înalta Curte sesizată

cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în

raport cu încheierea atacată, materialul probator și dispozițiile legale

incidente în cauză va respinge recursul ca fiind lipsit de interes pentru

considerentele ce urmează:

Din înscrisurile

administrate în recurs rezultă că prin Decizia nr. 1909 din 5 aprilie 2012

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza ce formează obiectul

Dosarului nr. 761472/2008 a fost soluționată în mod irevocabil.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că recurentul nu are interes în soluționarea căii de atac a

recursului, având în vedere faptul că a fost pronunțată decizia mai

sus-menționată, iar judecarea cauzei ce fost suspendată, poate reîncepe

printr-o cerere de repunere a cauzei rol, formulată de una din părți, conform

art. 245 C. proc. civ.

Or, activitatea

judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes

legitim încălcat.

Literatura de

specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o

condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil,

trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot

parcursul soluționării unei cauze.

Interesul reprezintă

folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce investește o

instanță de judecată cu o cerere, acesta trebuind a fi legitim, personal,

născut și actual.

În consecință, pentru

considerentele arătate, Înalta Curte va respinge recursul declarat, ca lipsit

de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva încheierii din 19 mai 2009

a Curții de Apel București, secția a VII-a contencios administrativ și fiscal,

ca lipsit de interes.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 18 mai 2012.

Procesat de GGC - AA