ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1542/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul N.V., în

dosarul nr. 6803/2/2006 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal, având în vedere cererea de reexaminare a

încheierii de ședință din data de 2 iunie 2009 prin care a fost sancționat cu

amendă, a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 pct.

5 și 9 C. proc. civ. față de prevederile art. 21 și art. 24 din Constituția

României.

Reclamantul a arătat

că prevederile art. 27 pct. 9 C. proc. civ., sunt neconstituționale, față de

prevederile art. 21 și art. 24 din Constituția României, în interpretarea dată de

magistrați prin încheierea de ședință din 2 iunie 2009, prin care au considerat

că efectuarea unei plângeri împotriva unui magistrat nu este motiv de vrăjmășie

cu acesta.

De asemenea, s-a

susținut că și prevederile art. 27 pct. 5 C. proc. civ. sunt neconstituționale

față de același prevederi ale Constituției României (art. 21 și art. 24) având

în vedere că între momentul înregistrării plângerii și o posibilă „judecată

penală” intervalul de timp este suficient de mare încât să se judece cauza și

ulterior să se constate sesizarea instanței de judecată de către titularul

acțiunii penale.

Prin încheierea de

ședință din 26 iunie 2009, Curtea de Apel București deliberând asupra excepției

de neconstituționalitate invocată a dispus respingerea acesteia, ca inadmisibilă

și pe cale de consecință, a respins ca neîntemeiată cererea de reexaminare

formulată de reclamant.

Pentru a dispune

astfel, instanța a reținut că cele două cazuri de recuzare reglementate de pct.

5 și 9 ale art. 27 C. proc. civ. nu fac obiectul cererii de reexaminare a

amenzii judiciare.

Cu privire la cererea

de reexaminare, Curtea a reținut că reclamantul nu aduce argumente referitoare

la exercitarea dreptului de a recuza, cu respectarea scopului pentru care

acesta a fost recunoscut de lege.

Nemulțumit de soluția

dispusă prin încheierea din 26 iunie 2009 reclamantul a formulat recurs

susținând, în esență, că instanța nu a îndeplinit procedura de citare cu părțile,

pe de o parte, iar pe de altă parte, că încheierea este netemeinică și nelegală

și prin modul de soluționare a excepției de neconstituționalitate a

prevederilor art. 21 și 24 din Constituția României.

În dispozitivul

încheierii din 26 iunie 2009, instanța face mențiunea că aceasta poate fi

atacată cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare.

Mai înainte de a

trece la analiza motivelor de recurs, urmează să se constate că acesta a fost

declarat cu depășirea termenului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Într-adevăr, potrivit

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 „dacă excepția este inadmisibilă, fiind

contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o

încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale”.

Încheierea poate fi

atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore

de la pronunțare.

În cauză, încheierea

a fost pronunțată la data de 26 iunie 2009 iar recursul a fost declarat la data

de 30 iunie 2009 (fila 2 dosar nr. 6803/2/2006 a Înaltei Curți de Casație și

Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal) termenul de 48 de ore

împlinindu-se la data de 29 iunie 2009.

Față de cele ce

preced, recursul fiind declarat peste termenul prevăzut de lege urmează să fie

respins ca tardiv declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de N.V. împotriva încheierii din 26 iunie 2009 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal pronunțată în

camera de consiliu, ca tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 16 martie 2011.