ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3597/2012

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 115 din 21 iunie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală

și pentru cauze cu minori, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C.

proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulata de petiționarul B.Ș.

împotriva rezoluției din data de 23 mai 2012, dată în Dosarul nr. 689/P/2011 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

A fost menținută rezoluția atacată.

A fost obligat petiționarul să plătească

statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

reținut că petiționarul B.Ș. a formulat, în temeiul art. 278

1

C.

proc. pen., plângere împotriva rezoluției procurorului din 23 mai 2012 dată în

Dosarul nr. 689/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apei Iași, prin

care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă

calificată prev. de art. 246 C. pen. raportat la art. 248

1

C. pen.

și favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. de către

magistratul procuror H.O.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria

Iași.

Examinând actele și materialul probator din dosar,

curtea de apel a reținut că petiționarul B.Ș. a reclamat că magistratul

procuror H.O.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și-a exercitat

în mod abuziv atribuțiile specifice funcției deținute cu ocazia supravegherii

cercetărilor și soluționării dosarului penal nr. 7603/P/2010 în care

petiționarul avea calitatea de parte vătămată, întrucât a refuzat să admită

cererea de recuzare a polițistului desemnat a efectua cercetări și a dispus o

soluție nelegală, favorizând astfel interesele persoanelor cercetate în cauză.

S-a reținut că prin Rezoluția din 23 mai

2012, dată în Dosarul nr. 689/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Iași s-a dispus, în baza prevederilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen. și art.

10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistratul

procuror H.O.M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în

serviciu contra intereselor persoanei în formă calificată și favorizarea

infractorului, prev. de art. 246 raportat la art. 248

1

C. pen. și

art. 264 C. pen.

S-a constatat că procurorul de caz a dat

această soluție în urma cercetărilor care au demonstrat că faptele reclamate nu

există, întrucât nu au fost evidențiate indicii privitoare la exercitarea cu

rea-credință a atribuțiilor de serviciu și nici nu a fost dovedită intenția

magistratului de a produce vreun prejudiciu petiționarului sau de a-i

prejudicia interesele legale.

S-a mai apreciat că infirmarea soluției de

neurmărire penală de către instanța de judecată nu demonstrează în mod automat

îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, neputând fi antrenată

răspunderea penală a magistratului procuror pentru opiniile profesionale exprimate

în cadrul soluției dispuse în dosar.

Împotriva soluției procurorului de caz a formulat

plângere petiționarul B.Ș., iar prin rezoluția nr. 741/II/2/2012 din 19 iunie

2012, procurorul general a respins ca neîntemeiată aceasta considerând că

soluția dată de procuror în cauză este legale și temeinică.

Verificând rezoluția atacată, instanța a

constatat că, față de plângerea petiționarului B.Ș., nu poate fi antrenată

răspunderea penală a procurorului reclamat, deoarece activitatea magistratului

procuror, de interpretare și aplicare a normelor juridice la o situație

litigioasă reclamată de partea vătămată, nu este susceptibilă, în lipsa unor

probe temeinice de vinovăție, de exercitare abuzivă și vătămare a intereselor

legale ale vreunei persoane, iar eventualele nemulțumiri ale persoanelor

pretins a fi vătămate prin activitatea judiciară pot constitui obiectul căilor

de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, s-a reținut că persoana

reclamată de petiționar și-a îndeplinit legal atribuțiile de serviciu, faptele

pretins a fi comise neputând fi reținute în sarcina acesteia, așa încât nu

poate fi antrenată sub nicio formă răspunderea penală.

În privința acestei hotărâri a declarat

recurs petiționarul B.Ș., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul din data de 5 noiembrie 2012,

Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuția părților inadmisibilitatea

recursului declarat de petiționar împotriva Sentinței penale nr. 115 din 21

iunie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Concluziile formulate de reprezentantul

parchetului au fost în sensul de a se admite excepția și de a se respinge

recursul, ca inadmisibil.

Examinând cauza, Înalta Curte constată că

recursul declarat de petiționar este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Astfel, în conformitate cu prevederile art.

278

1

pct. 10 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea

nr. 202/2010, „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este

definitivă".

Sentința penală nr. 115 din 21 iunie 2012 a

Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în calitate de

instanță de fond. a rămas definitivă potrivit art. 278

1

pct. 10 C.

proc. pen. împrejurare ce atrage inadmisibilitatea noului control judiciar prin

recurs solicitat de petiționar.

Această sancțiune procesuală este incidență

în cauză în raport și cu principiul unicității exercitării căilor de atac,

decurgând din aceleași dispoziții legale anterior citate.

Pentru considerentele anterior arătate,

recursul în cauză se va respinge, ca inadmisibil, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., cu consecința obligării recurentului

petiționar, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 200

RON cheltuieli judiciare statului, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

petiționarul B.Ș. împotriva Sentinței penale nr. 115 din 21 iunie 2012 a Curții

de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei

de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

noiembrie 2012.

Procesat de GGC - LM