ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.02.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 821/2013

HOTĂRÂRE
27.02.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 821/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra conflictului

negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la data de 16 iunie 2011 pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr.

12763/200/2011, reclamantul C.G.E. a solicitat instanței, în contradictoriu cu

pârâtul STATUL ROMÂN prin M.F.P., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin

care pârâtul să fie obligat la plata sumei de 10000 RON reprezentând cuantumul

actualizat al sumei consemnate cu titlu de cauțiune și la plata sumei de 1000

RON daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat, în esență, că prin Sentința penală nr. 926 din 23 mai

1996 pronunțată în Dosarul nr. 9043/1995 de Judecătoria Buzău s-a dispus și

restituirea sumei consemnată cu titlu de cauțiune la dispoziția instanței,

având un incontestabil drept de proprietate asupra cuantumului actualizat al

respectivei sume.

Până la această dată

cu toate demersurile efectuate, cereri adresate instanței de executare și două

acțiuni în justiție nu a intrat în posesia sumei consemnate cu titlu de

cauțiune la data de 14 aprilie 1995 situația generând astfel o sarcină

disproporționată și excesivă, incompatibilă cu respectarea art. 1 din

Protocolul nr. 1 la Convenție.

Prin Sentința civilă

nr. 5881/2012 din 23 aprilie 2012 pronunțată de Judecătoria Buzău, a fost admisă

excepția necompetenței teritoriale invocată, din oficiu, și a fost declinată

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5

București, motivat de faptul că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 5

pârâtului.

Învestită prin

declinare, Judecătoria sectorului 5 București a reținut, în esență, că

Judecătoria Buzău, nu a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 159 și

159

1

(în speță fiind vorba de competența teritorială de drept comun art. 159 alin.

(2) C. proc. civ.) poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau,

când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de

înfățișare, art. 159

1

alin. (3) C. proc. civ.

Or, în speță, pârâtul

nu doar că nu a invocat excepția necompetenței teritoriale, dar nici nu s-a

prezentat în instanță pentru a susține o eventuală excepție de necompetență.

Astfel, apreciindu-se

că dosarul a fost declinat în mod greșit, fiind în prezența aplicării art. 5,

art. 12, raportat la dispozițiile art. 159

1

alin. (3) C. proc. civ.,

prin Sentința civilă nr. 8110/2012 din 17 octombrie 2012 pronunțată de

Judecătoria sectorului 5 București, a fost admisă excepția necompetenței

teritoriale invocată, din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare

a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Constatându-se ivit

conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de

Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte,

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două

instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină,

în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța

regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei sectorului 5

București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele

considerente:

Potrivit

dispozițiilor art. 5 C. proc. civ. "cererea se face la instanța

domiciliului pârâtului".

Această normă

reprezintă dreptul comun în materia competenței teritoriale, prin urmare, dacă

legea nu dispune altfel, cererea de chemare în judecată se adresează instanței

în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul (sediul) pârâtul.

Înalta Curte constată

că reclamantul C.G.E. a învestit instanța cu o cerere solicitând pronunțarea

unei hotărâri judecătorești prin care pârâtul STATUL ROMÂN PRIN M.F.P.

BUCUREȘTI să fie obligat la plata sumei de 10000 RON reprezentând cuantumul

actualizat al sumei consemnate cu titlu de cauțiune, precum și la plata sumei

de 1000 RON daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin urmare, în

absența unor dispoziții legale exprese derogatorii de la dreptul comun, în

speță, instanța competentă va fi determinată prin aplicarea principiului actor

sequitur forum rei, conform art. 5 C. proc. civ.

Identificarea

competenței rationae loci se face prin raportare la domiciliul (sediul)

pârâtului la momentul sesizării instanței, în înțelegerea acestuia ca element

de identificare a pârâtului și nu ca denumire dată adresei - sediului ales -

pentru comunicarea actelor de procedură, iar orice modificare de domiciliu

(sediu) ulterioară nu are niciun efect asupra competenței în discuție.

În acest context,

sunt lipsite de relevanță precizările pârâtului (fila x din dosarul

Judecătoriei Buzău) prin care acesta a arătat că M.F.P. în baza mandatului emis

la 31 august 2011 a ales domiciliul procedural în prezentul litigiu la sediul

D.G.F.P. Buzău.

Astfel, având în

vedere că în speța de față competența teritorială este determinată de

domiciliul (sediul) pârâtului, care se află în București, str. A., sector 5,

instanța reține competența teritorială pentru soluționarea cauzei în favoarea

Judecătoriei sectorului 5 București.

Nu în ultimul rând,

contrar considerentelor reținute de Judecătoria sectorului 5 București, este de

menționat că, în cauză, nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 12 C.

proc. civ., iar potrivit art. 159

1

alin. 5 C. proc. civ., cu

referire la art. 159 alin. (3) din același act normativ "verificarea

competenței conform alin. (4) nu împiedică formularea excepțiilor de

necompetență în cazurile și condițiile prevăzute la alin. (1) - (3), asupra

cărora judecătorul se va pronunța în condițiile legii".

În consecință, față

de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C.

proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii

formulată de reclamantul C.G.E. în favoarea Judecătoriei sectorului 5

București.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2013.

Procesat de GGC - AA

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-06-15
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4531/2012
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău, la data de 12 august 2011, sub nr. 17800/200/2011, creditoarea SC E.T. SRL a solicitat validarea popririi înființate pri
ÎCCJ 2024-05-23
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1447/2024
Ședința publică din data de 23 mai 2024 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele: 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău la data de 12 mai 2023, sub nr. x/2023, reclamantul A
ÎCCJ 2012-03-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1624/2012
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr. 5163 din 27 iulie 2011 reclamanta C.V. a chemat în judecată pârâta Au
ÎCCJ 2013-03-14
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1406/2013
a de atac intitulată “contestație” formulată de contestatorul A.G.I. împotriva Deciziei nr. 1642 din 28 noiembrie 2012 a Tribunalului Buzău, secția I civilă. La termenul de judecată din 14 martie 2013, contestatorul A. G. I. a precizat care
ÎCCJ 2023-10-19
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1710/2023
Ședința publică din data de 19 octombrie 2023 După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Buzău, secția civ
Sursă