ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.06.2012

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4531/2012

HOTĂRÂRE
15.06.2012
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4531/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra conflictului

negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Buzău, la data de 12 august 2011, sub nr. 17800/200/2011, creditoarea SC E.T. SRL

a solicitat validarea popririi înființate prin dispoziția de poprire din data

de 19 mai 2011, până la concurența sumei de 3.715,48 lei, asupra drepturilor

bănești pe care debitorul S.V. le are de primit de la terțul poprit SC L.B.T. SRL,

în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 5436/2009

pronunțată de Judecătoria Buzău.

În motivarea cererii,

creditoarea a arătat că terțul poprit nu a respectat dispozițiile art. 456 alin.

(1) lit. a) C. proc. civ., în sensul că după primirea dispoziției de poprire,

emisă în Dosarul execuțional nr. 115/2011, nu a reținut și nu a consemnat sume

de bani din drepturile bănești ale debitorului în contul creanței din titlul

executoriu.

Prin sentința civilă nr.

9085 din 11 noiembrie 2011, Judecătoria Buzău a admis excepția necompetenței

sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 460 alin.

(1) C. proc. civ., în vederea validării popririi poate fi sesizată instanța de

executare, iar conform art. 373 alin. (2) același cod, instanța de executare

este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara

cazurilor în care legea dispune altfel.

Având în vedere că

executarea prin poprire se realizează prin consemnarea sau plata făcută de

terțul poprit, respectiv prin executarea silită împotriva terțului poprit pe

baza hotărârii de validare, instanța în raza căreia are loc executarea prin

poprire este instanța de la domiciliul sau sediul terțului poprit. Așadar, dacă

în momentul sesizării executorului judecătoresc, creditorul putea opta între

executorul de la domiciliul sau sediul debitorului sau al terțului poprit,

conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ., pentru validarea popririi nu poate fi

sesizată instanța de la domiciliul sau sediul debitorului, aceasta nefiind

instanța de executare, ci instanța de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

În speță, terțul

poprit are sediul în Cluj-Napoca, astfel că Judecătoria Cluj-Napoca este

instanța competentă teritorial să se pronunțe asupra cererii de validare a

popririi.

Învestită prin

declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat

sentința civilă nr. 4554 din 01 martie

2012, prin care și-a declinat, la rândul său,

competența în favoarea primei instanțe sesizate,

Judecătoria Buzău

și,

constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei

Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru

a hotărî astfel, această din urmă instanță a reținut că

potrivit

dispozițiilor art. 460 C. proc. civ., cererea de validare a popririi intră în

competența instanței de executare, iar potrivit dispozițiilor art. 373 alin.

(2) același cod, instanța de executare este judecătoria în circumscripția

căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Dispozițiile

procedurale referitoare la competența teritorială a instanței pentru

soluționarea cererii de validare a popririi sunt norme imperative, instituind

un caz de competență teritorială exclusivă. Prin urmare, competentă să

soluționeze cererea dedusă judecății este judecătoria în a cărei circumscripție

teritorială se va face executarea.

Din analiza actelor Dosarului execuțional nr.

115/2011 al B.E.J. - P.A.G. din Buzău, rezultă că executarea urmează să fie

făcută în circumscripția Judecătoriei Buzău, întrucât domiciliul debitorului se

află în această circumscripție. De altfel, acest considerent a fost avut în

vedere și de către Judecătoria Buzău care, prin încheierea pronunțată în data

de 04 aprilie 2011 în Dosarul civil nr. 4048/200/2011, a și încuviințat

executarea silită, în calitate de instanță de executare. Așadar, instanța de

executare a fost deja determinată odată cu încuviințarea executării silite de

către Judecătoria Buzău. În plus, este de reținut că executarea silită a fost

deja declanșată prin emiterea unor acte de executare silită în circumscripția

Judecătoriei Buzău, fapt atestat de somația și celelalte acte de executare

silită emise în Dosarul execuțional nr. 115/2011 al B.E.J. - P.A.G. din Buzău.

În speță, pentru determinarea instanței de

executare este irelevant

sediul terțului poprit, în

condițiile în care executarea silită are loc în Dosarul de executare

nr.

115/2011 al B.E.J. - P.A.G. situat în circumscripția Judecătoriei Buzău

și pe baza actelor de executare emise în aceeași rază

teritorială, întrucât poprirea terțului poprit este doar una dintre formele de

executare silită posibile; or, acceptând varianta de interpretare din sentința

de declinare a competenței în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca ar însemna să se

accepte, implicit, că în cazul unui potențial eșec al executării silite în forma

popririi acestui terț poprit ar apărea un fenomen al migrării instanței de

executare în funcție de succesiunea formelor de executare silită activate sau

de sediul fiecărui terț care ar putea fi susceptibil de poprire în această

cauză.

Prin urmare, soluționarea prezentei cereri de

validare a popririi în cadrul unei executări silite care a început deja conform

normelor legale de competență și care se desfășoară în circumscripția

Judecătoriei Buzău, este de competența exclusivă a Judecătoriei Buzău.

Cu privire la conflictul

negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22

alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține

următoarele:

În speță, instanța a

fost învestită cu o cerere de validare a popririi ca urmare a refuzului

terțului poprit de a-și îndeplini obligațiile ce-i revin pentru efectuarea

popririi, cerere care, potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ.,

este de competența instanței de executare.

Calificarea instanței

de executare este făcută de legiuitor la art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca

fiind „judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, dacă legea

nu prevede altfel.”

Rezultă că locul

executării silite este criteriul stabilit de lege în determinarea instanței de

executare, instanță căreia îi revine competența teritorială de soluționare și a

cererilor de încuviințare a executării silite, conform art. 373

1

alin.

(1) C. proc. civ.

Or, pentru executarea

silită a titlului executoriu de care se prevalează creditoarea în prezenta cauză,

instanța de executare a fost deja determinată cu ocazia încuviințării

executării silite, care privește toate formele de executare, deci și poprirea.

Astfel, prin încheierea din camera de consiliu din 04 aprilie 2011, Judecătoria

Buzău, în calitate de instanță de executare, în a cărei circumscripție urma a

se face executarea, a încuviințat executarea silită a titlului executoriu

reprezentat de sentința civilă nr. 5436 din 09 octombrie 2009 pronunțată de

Judecătoria Buzău, la cererea B.E.J. - P.A.G. cu sediul în Buzău.

În baza încuviințării

dispuse prin această încheiere, s-a declanșat executarea silită în

circumscripția teritorială a Judecătoriei Buzău, prin emiterea de acte de

executare în Dosarul execuțional nr. 115/2011, aflat pe rolul B.E.J. - P.A.G. cu

sediul în Buzău.

În consecință, Judecătoria

Buzău este instanță de executare, iar în această calitate îi revine și

competența de soluționare a cererii de validare a popririi, conform art. 460 alin.

(1) C. proc. civ.

Așa fiind, competența

de soluționare a prezentei cauze se va stabili în favoarea Judecătoriei Buzău.

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 iunie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 795/2012
menționatul cod, Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să soluționeze cererea ca instanță în circumscripția căreia se află terțul poprit, iar nu instanța de la domiciliul debitorului. Asupra conflictului negativ de competență, se constată
ÎCCJ 2013-11-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5000/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2013 pe rolul Judecătoriei Turda, creditoarea SC D. SRL a solicitat validarea
ÎCCJ 2012-09-12
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5254/2012
cepția necompetenței teritoriale. A declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare silită formulată de creditoarea S.C. C.D. S.R.L., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca. A constatat ivit conflictul negativ de competență. A în
ÎCCJ 2012-02-16
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1023/2012
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 28 iulie 2011, pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, M.D.I., executor bancar în cadrul corpului executorilor bancari al P.B.R. SA a solicitat ca, prin încheiere,
ÎCCJ 2018-05-10
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1736/2018
Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe roiul Judecătoriei Sector 2 București la data de 04.10.2017, creditoarea S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu debitorul B. și
Sursă