ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5000/2013

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10

aprilie 2013 pe rolul Judecătoriei Turda, creditoarea SC D. SRL a solicitat

validarea popririi înființate în Dosarul execuțional nr. 84 din 17 ianuarie

2013 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc M.B.M.A.L. împotriva

debitoarei SC B. SRL pentru recuperarea sumei de 67.500 RON, prin validarea

popririi împotriva terților popriți SC A.S. SRL și SC S. SRL.

Judecătoria Turda,

prin Sentința civilă nr. 1977 din 4 iulie 2013, a invocat și admis excepția

necompetenței sale teritoriale, reținând că potrivit dispozițiilor art. 460 C.

proc. civ., validarea popririi este dispusă de instanța de executare definită

de art. 373 alin. (2) C. proc. civ. ca fiind judecătoria în circumscripția căreia

se face executarea, iar în situația executării silite prin poprire, această

instanță este cea de la sediul terțului poprit.

Judecătoria

Timișoara, prin Sentința civilă nr. 11238 din 17 septembrie 2013, a admis

excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Turda, în temeiul dispozițiilor art. 460 alin.

(1), coroborat cu art. 373

4

alin. (2) C. proc. civ., considerând că

aceasta este instanța de executare.

Constatând ivit

conflictul negativ de competență, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte

de Casație și Justiție, pentru a-l soluționa.

Cu privire la

conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Creditoarea SC D. SRL

a solicitat validarea popririi înființate în Dosarul execuțional nr. 84 din 17

ianuarie 2013 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc M.B.M.A.L.

împotriva debitoarei SC B. SRL pentru recuperarea sumei de 67.500 RON, prin

validarea popririi împotriva terților popriți SC A.S. SRL și SC S. SRL. A precizat

că această sumă reprezintă debit rămas de executat în Dosarul execuțional nr.

84/2013 al B.E.J. M.B.M.A.L., plus cheltuielile de executare și cele de

judecată.

Potrivit

dispozițiilor art. 373

1

C. proc. civ., cererea de executare silită,

însoțită de titlul executoriu, se depune la executorul judecătoresc (competent

potrivit art. 373 alin. (1) C. proc. civ.). Acesta va solicita instanței de

executare încuviințarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de

executare și titlul executoriu.

Dispozițiile art. 373

alin. (2) C. proc. civ. definesc instanța de executare ca fiind judecătoria în

circumscripția căreia se va face executarea.

Poprirea, potrivit

dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., se înființează la cererea

creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul

debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit, textul

reglementând o competență alternativă.

Nu în ultimul rând,

dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că dacă terțul poprit

nu-și îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi (...)

creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de trei luni de la

data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă,

poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Cum poprirea fără

validare dată în competența executorului judecătoresc este regula, procedura de

validare a popririi prin instanță este o procedură specială, reglementată de

art. 460 C. proc. civ.

În situația executării

silite prin poprire, nu există în Codul de procedură civilă (1865) dispoziții

exprese cu privire la instanța competentă teritorial în a valida poprirea.

Astfel, în timp ce

înființarea popririi este de competența executorului judecătoresc în situațiile

prevăzute de dispozițiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., anterior

menționate, executarea silită prin poprire, respectiv validarea popririi, este

de competența instanței judecătorești de executare, în conformitate cu

dispozițiile art. 460 alin. (1) C. proc. civ.

Coroborând și

interpretând toate aceste dispoziții legale, rezultă că instanța de executare

poate fi cea de la domiciliul sau sediul debitorului poprit ori a terțului

poprit.

Dintre instanțele

prevăzute de lege a fi competente în mod egal (art. 373 alin. (1) și art. 453

alin. (1) C. proc. civ.), în cazul de față, cea de la domiciliul debitorului și

cea de la sediul terțului poprit, creditoarea a optat învestind cu cererea de

validare a popririi, instanța de la sediul debitoarei, care a devenit astfel

instanța de executare în sensul dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ.

Sub aspectul mai sus

relevat, Judecătoria Turda, inițial învestită, este competentă să judece

cererea, fiind instanța de executare de la sediul debitoarei.

Totodată, se reține și

că, în speță, pentru executarea silită a titlului executoriu de care se

prevalează creditoarea, instanța de executare a fost deja determinată cu ocazia

încuviințării executării silite, care privește toate formele de executare, deci

inclusiv validarea popririi.

Astfel, prin

Încheierea din camera de consiliu din 22 ianuarie 2013, Judecătoria Turda, în

calitate de instanță de executare, în a cărei circumscripție urma a se face

executarea, a încuviințat executarea silită a titlului executoriu reprezentat

de biletul la ordin avalizat în valoare totală de 78.500,90 RON, emis de SC B.

SRL la Cluj-Napoca, la data de 1 noiembrie 2012, scadent la data de 14

noiembrie 2012, învestit cu formulă executorie, și din care a rămas neexecutat

debitul pentru care s-a solicitat validarea popririi în prezentul litigiu.

Pentru toate aceste

argumente, Judecătoria Turda este instanță de executare, iar în această

calitate îi revine și competența de soluționare a cererii de validare a

popririi, conform art. 460 alin. (1) C. proc. civ.

Față de cele ce

preced, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Turda.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Turda.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică astăzi, 4 noiembrie 2013.

Procesat

de GGC - AZ