ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3158/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3158/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra conflictului
negativ de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei
Cluj Napoca la data 20 noiembrie 2013, creditoarea S.S., Ț. și A. a solicitat, în
contradictoriu cu debitoarea F. SPA și terțul poprit Asocierea J.F.C.S.S. validarea
popririi înființate în dosarul execuțional nr. 752/2013 al B.E.J. C.M.R. până la
concurența sumei de 105.551,12 euro.
Terțul poprit Asocierea
J.F.C.S.S. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței
teritoriale a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Prin sentința
civilă nr. 6804 din 27 iunie 2014, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepția de necompetență
teritorială a acestei instanțe, invocată de terțul poprit, prin întâmpinare și a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.
În motivarea
acestei soluții, instanța a reținut următoarele considerente:
Asupra cererii de încuviințare
a executării silite formulată de către B.E.J. C.M.R., fără indicarea modalității
de executare silită, prin încheierea civilă nr. 9262/CC din 14 august 2013 pronunțată
de către Judecătoria Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 19274/211/2013, s-a dispus încuviințarea
executării silite în temeiul contractului de asistență juridică menționat.
La data de 23 august 2013,
creditoarea a formulat cerere de executare silită prin poprire în baza titlului
executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică din 09 octombrie 2012
și actul adițional la acesta, cu indicarea a doi terți popriți, alții decât terțul
poprit Asocierea J.F.C.S.S.
La data de 27
septembrie 2013, creditoarea a formulat cerere de executare silită prin poprire
în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică din
09 octombrie 2012 și actul adițional la acesta, cu indicarea terțului poprit Asocierea
J.F.C.S.S.
La aceeași dată, B.E.J.
C.M.R. a înființat poprirea asupra tuturor sumelor pe care debitoarea le datorează
terțului poprit, până la concurența creanței suspusă executării silite.
Conform art. 789
alin. (1) C. proc. civ., dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi
revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze
suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul
sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul
poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța
de executare, în vederea validării popririi.
Potrivit art. 650 din
Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria
în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea,
în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Conform art. 781
alin. (1) C. proc. civ., p
oprirea se înființează la cererea creditorului de către un
executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția Curții de apel unde
își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit.
În consecință, față de
împrejurarea că sediul debitoarei F.S. este în străinătate, iar sediul terțului
poprit Asocierea J.F.C.S.S. este în Arad, str. C., județul Arad, instanța a admis
excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționarea a cauzei
în favoarea Judecătoriei Arad.
Învestită
prin declinare, Judecătoria Arad a pronunțat sentința civilă nr. 4679 din 16 octombrie
2014, prin care și-a declinat, la rândul său, competența de soluționare a cauzei
în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca și, constatând ivit conflictul negativ de competență,
a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca instanță comună superioară,
în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a hotărî
astfel, instanța a reținut că, potrivit art. 789 alin. (1) C. proc. civ., cererea
de validare a popririi se introduce la instanța de executare, iar potrivit art.
650 alin. (1) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria din circumscripția
căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea.
Constatând
că executarea silită este realizată de B.E.J. C.M.R., care are sediul în Cluj Napoca,
a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj
Napoca.
Cu privire
la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în
baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte
reține următoarele:
Prin cererea formulată
de către B.E.J. C.M.R., în
dosarul execuțional nr. 752/2013,
s-a solicitat
încuviințarea executării silite
,
fără indicarea modalității de executare, iar prin încheierea civilă nr. 9262/CC
din 14 august 2013, Judecătoria Cluj-Napoca, a dispus încuviințarea executării silite.
La data de 23 august 2013,
creditoarea S.S., Ț. și A. a formulat cerere de executare silită prin poprire în
baza titlului executoriu reprezentat de contractul de asistență juridică din 09
octombrie 2012 și actul adițional la acesta, cu indicarea a doi terți popriți, alții
decât terțul poprit Asocierea J.F.C.S.S.
La data de 27
septembrie 2013, creditoarea S.S., Ț. și A. a formulat cerere de executare silită
prin poprire, cu indicarea terțului poprit Asocierea J.F.C.S.S.
La aceeași dată, B.E.J.
C.M.R. a înființat poprirea asupra tuturor sumelor pe care debitoarea le datorează
terțului poprit, până la concurența creanței suspusă executării silite.
Așa fiind,
în soluționarea conflictului negativ de competență cu care a fost învestită, Înalta
Curte va avea în vedere dispozițiile art. 789 alin. (1) și art. 650 alin. (1)
C. proc. civ., în redactarea în vigoare la data sesizării instanței, dar și
încheierea civilă nr.
9262/CC din 14 august 2013 pronunțată de către Judecătoria Cluj-Napoca, prin s-a
dispus încuviințarea executării silite.
Potrivit dispozițiilor
art. 789 alin. (1) C. proc. civ. „Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile
ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze
suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul
sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul
poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța
de executare, în vederea validării popririi”.
Prin urmare,
potrivit textului de lege sus-menționat, competența de soluționare a unei cereri
privind validarea popririi - cum este cazul în speța de față, aparține instanței
de executare.
În acest sens,
devin incidente dispozițiile art. 650 alin. (1) C. proc. civ., care prevăd că „Instanța
de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului
judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”
Ca atare,
dacă nu se constată ca fiind incidentă o dispoziție derogatorie de la competența
stabilită prin art. 650 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că judecătoria în circumscripția
căreia se află sediul biroului executorului judecătoresc care face executarea este
instanța competentă să soluționeze cererea de validare poprire.
Cum în cauză
sediul biroului executorului judecătoresc care instrumentează dosarul de executare
nr. 752/2013 este în Cluj Napoca, str. P.R., județul Cluj, așadar, în circumscripția
Judecătoriei Cluj Napoca, rezultă că această judecătorie este instanța de executare
competentă să soluționeze cererea de validare a popririi.
În consecință,
având în vedere considerentele expuse, constatând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile
art. 650 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 789 alin. (1) C. proc. civ.,
Înalta Curte stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Cluj Napoca.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 noiembrie
2014.