ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4357/2013

Asupra conflictului negativ de

competență, de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecata

înregistrată pe rolul Judecătoriei Giurgiu la data de 01 aprilie 2013,

contestatoarea T.N.M., cu domiciliul în Giurgiu, în contradictoriu cu intimata

SC E.R.S.I.F.N. SA București a formulat contestație la executare împotriva

executării silite începute în dosarul de executare silită nr. 524/2012, B.E.J.

- Asociații A. de pe lângă Curtea de Apel București, solicitând anularea

tuturor formele de executare silită promovate, în baza titlului executoriu

reprezentat de contractul de credit x.

Prin încheierea de ședință din 17

iunie 2013, Judecătoria Giurgiu - Cauze Generale a admis excepția necompetenței

sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova, reținând că executarea silită prin

poprire a terțului poprit SC P.S.A. SRL, se desfășoară în Craiova, în

circumscripția Judecătoriei Craiova, astfel cum rezultă din adresa de

înființare a popririi din data de 11 februarie 2013.

Judecătoria Craiova, secția civilă,

prin sentința civilă nr. 11337 din 12 septembrie 2013 a admis excepția

necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, avându-se în vedere că

executarea silită s-a declanșat în Dosarul de executare nr. 524/2012, B.E.J. - Asociații

A. de pe lângă Curtea de Apel București, că instanța de executare competentă

teritorial, conform art. 373 alin. (2) raportat la art. 400 alin. (1) C. proc. civ.,

este și rămâne judecătoria în raza căreia s-a început executarea silită,

aceasta fiind și instanța mai întâi sesizată.

S-a reținut faptul că, executorul a

ales una din modalitățile prevăzute de lege de punere în aplicare a executării

silite, respectiv de înființare a popririi pe conturile unui terț cu sediul în

Craiova, dar acesta nu atrage în mod imperativ necompetența teritorială a

Judecătoriei Giurgiu, cu atât mai mult cu cât în dosarul de executare s-au

înființat mai multe popriri, respectiv la terțul poprit BRD Giurgiu și la

Craiova, iar instanța mai întâi investită nu putea să pună în discuție din

oficiu excepția necompetenței sale teritoriale care este una alternativă și

este lăsată de legiuitor doar la latitudinea pârâtului, care o poate invoca prin

întâmpinare sau cel mai târziu la primul termen de judecată.

Constatând ivit conflictul negativ de

competență, Judecătoria Craiova, secția civilă, a înaintat cauza Înaltei Curți

de Casație și Justiție, spre soluționarea acestuia.

Înalta Curte, în conformitate cu

dispozițiile art. 20 și următoarele C. proc. civ., va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, pentru următoarele

considerente de fapt și de drept:

În cauză, Judecătoria Giurgiu a fost

sesizată cu o cerere prin care contestatoarea T.N.M., în contradictoriu cu

intimata SC E.R.S.I. SA București a formulat contestație la executare împotriva

executării silite care face obiectul dosarului de executare nr. 524/2012 B.E.J.

- Asociații A. de pe lângă Curtea de Apel București, solicitând anularea

tuturor formelor de executare.

În materia contestației la executare,

se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la

executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind

definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca fiind

judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C.

proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța

de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau

domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a

popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau

bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora,

declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se

execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod,

poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de

la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului

poprit.

Este știut că, competența teritorială

în pricinile privitoare la bunuri este de ordine privată, în sensul art. 159 alin.

(2) C. proc. civ., atunci când părțile au posibilitatea să aleagă instanța care

să le judece.

Examinând actele și lucrările

dosarului, Înalta Curte, a constatat că primele acte de executare au fost

înființate de către B.E.J. - Asociații A. de pe lângă Curtea de Apel București,

constând în executarea silită prin înființarea popririi pe conturile terțului

poprit SC P.S.A. SRL, că în dosarul de executare s-au înființat mai multe

popriri la B.R.D. Giurgiu și la Craiova, aspect confirmat și de către

contestatoare prin acțiune.

Cum contestația este îndreptată

împotriva actelor de executare, prin care se invocă nesocotirea anumitor reguli

de procedură a executării silite și săvârșirea unor acte de executare nelegale,

solicitându-se desființarea acestor acte, și avându-se în vedere că în raza

Judecătoriei Giurgiu a fost începută executarea silită, aceasta fiind și

instanța mai întâi sesizată, se constată că aceasta este instanța de executare

în accepțiunea legii, competentă în soluționarea contestației la executare care

face obiectul dosarului de fond.

Ca urmare, față de cele ce preced, în

temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 373 alin. (2), art. 400

alin. (1) și 452 și urm. din același cod, Înalta Curte va stabili competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

5 decembrie 2013.