ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 947/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 10 din 27 iunie 2012

Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a stabilit

competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții C.I.F., M.O.N., M.A.M.,

S.S., M.Ș.R., I.V., I.A., H.A. și M.T., în contradictoriu cu pârâții L.J.H.B., K.M.,

S.A., G.C., Z.J., M.S., A.G., R.L. și C.N.C.D. având ca obiect „acțiune în

constatare”, în favoarea Judecătoriei Brașov.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut că prin cererea de chemare în judecată s-a

solicitat constatarea existenței unei stări de discriminare a reclamanților,

anularea actelor ce au produs această faptă de discriminare și acordarea de

despăgubiri, cerere întemeiată pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000

privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Având în vedere

dispozițiile art. 27 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, Curtea de Apel a apreciat

că în cauză Judecătoria Brașov este competentă să soluționeze cauza.

Împotriva acestei hotărâri

reclamanții C.I.F., M.O.N., M.A.M., S.S., M.Ș.R., I.V., I.A., H.A. și M.T., au

declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea

recursului se arată că instanța de fond a reținut greșit că au fost contestate

rezultatele obținute la examenul scris pentru obținerea Diplomei de limba

germană DSD, ci faptul că rezultatele de promovare ale examenului la limba

germană, proba scrisă, obținute, au fost înlocuite de comisia din L.J.H.B. cu

alt punctaj, discriminând astfel elevii ce au promovat proba scrisă.

Așa fiind acțiunile în

discriminare întemeiate pe disp. art. 10, art. 12 din OUG nr. 137/2000 sunt de

competenta tribunalelor ca instanță de fond, pentru anularea actului

modificator discriminatoriu, întocmit de membrii comisiei de examinare din

cadrul L.J.H.B..

Recurenții mai susțin

că prin acțiunea formulată au solicitat înlăturarea stării de discriminare,

respectarea drepturilor din Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, cât și obligarea pârâților la plata de despăgubiri ca urmare a faptelor

de discriminare

Acțiunea formulată nu

este o acțiune ce are ca obiect "acțiune în constatare" prev.de

art. 111 C.pr.civ., cum greșit a reținut Curtea de Apel Brașov și nici nu are

ca obiect o acțiune în pretenții.

Recurenții mai

apreciază că au invocat excepția de necompetență materială a Judecătoriei

Brașov- întrucât obiectul acțiunii îl reprezintă înlăturarea faptelor de

discriminare, respectarea drepturilor garantate de Constituție și de Convenția Europeană

a Drepturilor Omului.

Examinând cauza și

sentința recurată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile

legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 304

1

C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la

această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Prin acțiunea

formulată recurenții-reclamanți au solicitat să se constate fapta de

discriminare raportat la art. 1 alin. (2) lit. v), art. 2-3 lit. d), art. 10 lit.

b), art. 11 alin. (2) din OUG nr. 137/2000 fiind discriminați prin nepromovare,

la proba scrisă de Limba germană (DSD) din data de 02 noiembrie 2009, unde

rezultatul obținut este de promovare așa cum rezultă din actul oficial venit

din Germania, unde pentru promovarea probei erau suficiente minim 8 puncte,

însă comisia mai sus menționată a decis să se scadă câte 2 și 3 puncte, pentru

a-i promova pe cei 11 elevi care nu au obținut rezultate de trecere la această

probă, fiind discriminați, să se anuleze actele ce produc starea de

discriminare respectiv a tabelelor falsificate prin scăderea fără drept a 2 și

respectiv 3 puncte din rezultatul obținut la proba scrisă la Limba Germană de către elevii claselor a XII-a C și D și înlăturarea stării de discriminare,

să se anuleze actele prin care comisia acorda fără drept 4 și 5 puncte în plus

față de rezultatul obținut de elevii claselor a XII - a A și B menționați în

tabelul școlii, să fie obligați membrii comisiei din Centrul de examinare al L.J.H.B.,

care a organizat examenul pentru obținerea Diplomei de limba germană DSD, la

înlăturarea stării de discriminare prin restabilirea situației anterioare în

care rezultatele menționate în înscrisul oficial comunicat de Comisia din

Germania, reclamanții au promovat examenul la proba scrisă, să se oblige

comisia susmenționată să afișeze rezultatele oficiale comunicate de Comisia din

Germania, așa cum dispune legea, întrucât reclamanții au promovat examenul de

limba germană atât proba orală cât și proba scrisă, iar pe tabelul afișat la

avizierul școlii, datorită discriminării comisia din cadrul liceului i-a picat

și să fie obligați pârâții la plata sumei de 100.000 euro.

Potrivit art. 27 din O.G.

nr. 137/2000 persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața

instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea

situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin

discriminare, potrivit dreptului comun.

Înalta Curte constată

că, în cauză, corect s-a reținut că reclamanții au înțeles să conteste

rezultatul obținut la examenul susținut pentru obținerea Diplomei de limba

germană (DSD) solicitând anularea actelor care produc starea de discriminare,

acestea neconstituind acte administrative în sensul art. 2 alin. (1) lit. e)

din legea nr. 554/2004.

Deci, față de

obiectul cererii, constatarea existenței unei stări de discriminare a

reclamanților și anularea actelor ce au produs această faptă de discriminare și

acordarea de despăgubiri este de competența Judecătoriei.

Prin urmare, instanța

de control judiciar, în acord cu cele reținute de Curtea de Apel, constată că acțiunea

întemeiată pe dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind

prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, trebuie

soluționată, în primă instanță, de către judecătorie, respectiv Judecătoria

Brașov.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că susținerile și criticile recurenților sunt neîntemeiate și nu

pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și

legală, pe care o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge recursul

declarat de C.I.F., M.O.N., M.A.M., S.S., M.Ș.R., I.V., I.A., H.A. și M.T.

împotriva sentinței nr. 10/FCC din 27 iunie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 19 februarie 2013.