ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 927/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.

2498 din 6 aprilie 2012 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A.R.R., în

contradictoriu cu pârâții C.N.M.S.I., SC F.P.S. și SC S.T. SRL, a admis în

parte cererea conexată, a dispus anularea rezultatelor ședinței de atribuire

aferente licitației publice cu cod licitație LIC (I) MM-513 R22139582 din 22

august 2011 privind Traseul nr. 513 cursa 4 și a respins ca inadmisibilă

acțiunea conexată, în ceea ce privește solicitarea SC S.T. SRL de a-i fi

atribuit traseul și licența de traseu aferente cursei 4 Traseu 513.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a reținut că la data de 02 septembrie 2011 a

avut loc ședința de atribuire a cursei 4 a traseului interjudețean 513 Baia Mare-Cluj Napoca, societatea F.P.S. S.R.L. fiind desemnată operator câștigător.

Prin cererea

introductivă de instanță A.R.R. solicită anularea rezultatului ședinței de

atribuire, arătând că desemnarea pârâtei S.C. F.P.S. S.R.L. ca operator

câștigător este rezultatul unei erori materiale, fiind reținută în mod greșit

împrejurarea că această societate deține neîntrerupt licența de traseu pe

traseul interjudețean cod 513, motiv pentru care punctajul operatorului

câștigător ar trebui diminuat cu 10 puncte, întrucât nu a deținut neîntrerupt

licența pentru traseul cod 513 la momentul desfășurării procedurii de

atribuire, data de referință care se ia în considerare pentru acordarea

punctajelor fiind prevăzută de art. 205 din O.M.T.C.T. nr. 1892/2006, respectiv

10 zile înainte de ședința de atribuire a traseelor sau curselor.

Aceleași argumente

sunt invocate în cererea conexă de către reclamanta S.C. S.T. S.R.L.

În combaterea

afirmațiilor reclamantei, pârâta S.C. F.P.S. S.R.L. susține că punctajul

aferent vechimii licenței de traseu se raportează, conform anexei 7 la

Ordinului MTCT nr. 1892/2006, la vechimea efectivă pe traseu și nu impune

condiția existenței licenței de traseu la data desfășurării procedurii de

atribuire, și sub acest aspect, susține că în mod legal i-au fost acordate 10

puncte pentru vechimea neîntreruptă pe o perioadă mai mare de 6 ani, din moment

ce a deținut licența de traseu începând cu anul 2002 până la 30 iunie 2008.

Sub acest aspect,

instanța de fond a constatat că potrivit metodologiei de punctare, prevăzută în

Anexa 7b) a Ordinului MTCT nr. 1892/2006, punctul 4 indice 1, pentru acordarea

punctajului aferent vechimii neîntrerupte pe traseu “se vor lua în considerare

ziua, luna și anul de când operatorul de transport rutier a deținut neîntrerupt

licența de traseu pentru traseul respectiv. Aceeași modalitate de stabilire a

vechimii pe un traseu se aplică și în cazul în care operatorul de transport

rutier a făcut parte dintr-o asociație de operatori de transport rutier, cu sau

fără personalitate juridică, care a deținut licența de traseu pe traseul

respectiv”.

Punctajul aferent

vechimii pe traseu a fost stabilit în conformitate cu Anexa 7 a Ordinului MTCT nr.

1892/2006, punctul 5, la nivelul maxim-10 puncte, aferent unei vechimi mai mare

de 6 ani.

S-a observat însă,

din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei de către pârâta S.C. F.P.S.

S.R.L. că acest operator de transnport a deținut licența de traseu pentru

executarea Traseul nr. 513 cursa 4 până la data de 30 iunie 2007.

Astfel, în cuprinsul

Licenței de traseu seria LT nr. 0049348 se menționează că este valabilă de la

data de 01 iulie 2006 până la 30 iunie 2008, în condițiile vizării anuale de

către emitent.

Licența este vizată

însă numai pentru anul 2006-2007, fiind așadar valabilă până la 30 iunie 2007,

astfel că în mod greșit s-a reținut, cu prilejul desfășurării licitației de

atribuire a traseului în discuție, că pârâta S.C. F.P.S. S.R.L. are o vechime

neîntreruptă pe traseu de peste 6 ani.

În acest context,

acordarea punctajului aferent vechimii neîntrerupte pe traseu pentru pârâta

S.C. F.P.S. S.R.L. constituie rezultatul unei erori, ceea ce invalidează

rezultatul ședinței de atribuire din data de 22 august 2011, motiv pentru care

cererea introductivă de instanță și cererea conexă au fost admise, în sensul

anulării rezultatului ședinței de atribuire.

Curtea de apel a

respins ca inadmisibilă acțiunea conexă, în ceea ce privește solicitarea

reclamantei SC S.T. SRL de a-i fi atribuit traseul și licența de traseu prin

hotărârea instanței, luând act că în urma anulării rezultatului ședinței de

atribuire se impune reanalizarea punctajelor întrunite de operatorii de

transport și atribuirea traseului conform punctajului aferent, atribuție ce

revine în competența autorității administrative și nu a instanței de contencios

administrativ.

Înainte de a analiza

motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în

conformitate cu dispozițiile art. 137 C. proc. civ., excepția necompetenței

materiale invocată, din oficiu, constată că  hotărârea recurată a fost pronunțată

de o instanță necompetentă, astfel că în cauză sunt incidente dispozițiile art.

304 pct. 3 C. proc. civ., motiv pentru care va admite recursul, iar în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (6) va casa sentința atacată și va trimite cauza spre

competentă soluționare la Tribunalul Cluj-Napoca, secția contencios

administrativ și fiscal.

Pentru a ajunge la

această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare

arătate:

Contenciosul

administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004,

modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de

contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în

care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a

născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în

sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul

nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim,

astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii

judiciare.

Actul administrativ

este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate

publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naștere,

modificând sau stingând raporturi juridice.

Competența materială

a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de

dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora

„Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile

publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite,

contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la

500.000 de lei se soluționează în fond de către tribunalele

administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau

încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și

impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai

mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios

administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială

nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de

contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și

în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ

contestat.

În cauza de față reclamanta

a solicitat anularea rezultatului ședinței de atribuire, arătând că desemnarea

pârâtei S.C. F.P.S. S.R.L. ca operator câștigător este rezultatul unei erori

materiale, fiind reținută în mod greșit împrejurarea că această societate

deține neîntrerupt licența de traseu pe traseul interjudețean cod 513, motiv

pentru care punctajul operatorului câștigător ar trebui diminuat cu 10 puncte,

întrucât nu a deținut neîntrerupt licența pentru traseul cod 513 la momentul

desfășurării procedurii de atribuire, data de referință care se ia în

considerare pentru acordarea punctajelor fiind prevăzută de art. 205 din

O.M.T.C.T. nr. 1892/2006, respectiv 10 zile înainte de ședința de atribuire a

traseelor sau curselor.

Deci,

obiectul acțiunii îl

constituie anularea unui act administrativ emis de o autoritate publică

județeană, ca urmare a contestării punctajului acordat în ședința de atribuire

a unui traseu cuprins în programul de transport interjudețean.

Atribuirea traseelor

se face electronic prin sistemul național, pentru fiecare județ dar datele sunt

comunicate de Comisia paritară, iar ca utilizator apare C.J. ce organizează

atribuirea electronică.

În cauză se contestă

numai acte administrative emise de autorități publice județene, pentru că, deși

sunt părți în litigiu, A.R.R. și C.N.M.S.I., nu se invocă anularea vreunui act care

să fie emis de cele două autorități, care, de altfel, nici nu au posibilitatea de

a emite acte în această materie.

În acest condiții se

constată că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea competenței

altei instanțe, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ.

Pentru că se contestă

numai acte emise de autorități publice județene, iar potrivit art. 10 alin. (1)

din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 3 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. și art.

2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ., competența de soluționare a cererii, în primă instanță,

nu aparține curții de apel, ci tribunalului, secția contencios administrativ.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 304 pct. 3 și art.

312 alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată

și pe cale de consecință va trimite cauza spre competentă soluționare la

Tribunalul Cluj-Napoca, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite recursul

declarat de SC F.P.S. SRL împotriva sentinței civile nr. 2498 din 6 aprilie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Cluj-Napoca, secția

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 19 februarie 2013.