ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 566/2013

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în

contradictoriu cu pârâtul F.N., ca prin acțiunea ce se va pronunța să se

constate calitatea pârâtului de lucrător al Securități.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 2479/06 din 07 mai 2008,

pe care petentul V.D. i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul

constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau

subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. 1210127

(cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează la în vol. 1, fila 86. De

asemenea, prin cererea nr. P 970/09 din 15 mai 2009 pe care petentul Gheorghiu

Ștefan i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării

calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au

contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. 1234681 (cotă

C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 5, fila 494 și 496, iar

prin cererea nr. P 8456/01 din 26 iulie 2010 pe care petentul M.H. i-a

adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de

lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului fond rețea nr. R 733 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care

pârâtul figurează în vol. 1, fila 3. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. (7),

alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008,

cererea formulată este legală.

Așa cum rezultă și

din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2924 din 28 decembrie 2010, precum

și al înscrisurilor atașate acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul, având

gradul de colonel și funcția de șef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului

Județean Suceava, a solicitat Inspectoratului Județean de Securitate Botoșani

desfășurarea unor măsuri informative în scopul documentării activității unor

persoane semnalate că „colportează știrile audiate la postul de radio

<Europa Liberă>.

Reclamantul a arătat

că în aceeași calitate de colonel și funcția de șef al Serviciului 3, în cadrul

Inspectoratului Județean Suceava, a propus urmărirea prin dosar de urmărire

informativă a unor persoane, menționate sub numele de „Popa” și „Vintilă”.

Potrivit întregului

material probator depus în cauză, reclamantul a menționat că prin activitatea

desfășurată, pârâtul a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale

omului.

Pârâtul a depus

întâmpinare la data de 22 noiembrie 2011 prin care a invocat excepția de

neconstituționalitate a OUG nr. 24/2008, respectiv a Legii nr. 293/2008,

solicitând sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției invocate

și pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin sentința civilă nr.

6957 din 22 noiembrie 201, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu

excepția de neconstituționale a dispozițiilor OUG nr. 24/2008 și a Legii nr.

293/2008.

A admis acțiunea

formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității, în contradictoriu cu pârâtul F.N. și a constatat calitatea

pârâtului de lucrător al securității.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Cu privire la

excepția de neconstituționalitate invocată, a apreciat că este admisibilă

deoarece textele de lege criticate au legătură cu fondul cauzei și Curtea  Constituțională

nu s-a pronunțat în sensul constatării neconstituționalității acestor norme

legale.

Pe fondul cauzei a

constatat că:

- Dispozițiile art. 2

lit. a) ale OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea

Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008,

definesc noțiunea de lucrător al Securității ca fiind „orice persoană care,

având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu

atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale

ale omului”.

- Din înscrisurile

existente la dosarul cauzei, reiese că pârâtul F.N., a avut gradul de colonel

și funcția de șef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului Județean Suceava,

iar în raport de acest aspect, a apreciat îndeplinită prima condiție impusă de

dispozițiile textului de lege mai sus redat, în sensul că pârâtul a avut

calitatea de ofițer al Securității.

- Potrivit

înscrisului aflat la fila 41 din dosar, rezultă că în această calitate, pârâtul

a solicitat Inspectoratului Județean de Securitate Botoșani desfășurarea unor

măsuri informative în scopul documentării activității unor persoane semnalate

că „colportează știrile audiate la postul de radio <Europa Liberă>”.

- Tot în aceeași

calitate, pârâtul a

propus

urmărirea prin dosar de urmărire informativă a unei persoane deoarece „din

verificările efectuate, a reieșit că un anume H.I.I.Z. din Timișoara scoate din

țară, prin intermediul lui <POPA>, diverse valori filatelice, sens în

care i-a transmis acestuia mai multe adrese din R.F.G. și SUA…”.

- De asemenea,

pârâtul a aprobat „folosirea mijloacelor de tehnică operativă (T.O.) tip I.C.T.

la Papuc Constantin, conspirativ POPA, telefon 20601. Lucrarea va funcționa

în perioada de la 7 mai 1985 până la 7 iunie 1985.” (fila 55 dosar CAB).

- Într-un alt caz,

pârâtul a aprobat interceptarea convorbirilor telefonice și a corespondenței

unei profesoare de limba franceză din Văratic, județul Suceava, semnalată că

„și-a creat relații suspecte cu unii cetățeni străini”, cu scopul de a stabili

„natura legăturilor cu soții „VINTILĂ” precum și cu alți străini; „legăturile

ce le are în rândul cetățenilor români” (fila 97 dosar CAB).

În ceea ce privește

apărările pârâtului, Curtea de apel a constatat că materialul probator

administrat în cauză este edificator în ceea ce privește activitatea și

măsurile pe care le-a dispus. Majoritatea documentelor aflate la dosarul cauzei

poartă semnătura pârâtului, fiind întocmite personal de acesta. Reiese astfel

că, în virtutea funcției sale, prin activitățile desfășurate, pârâtul a adus

atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor (dreptul la

viață privată : secretul corespondenței și convorbirilor telefonice; dreptul la

libertatea de exprimare și libertatea opiniilor), recunoscute și garantate de

legislația în vigoare la acea dată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs reclamantul F.N., criticând-o ca nelegală și

netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 304

1

C. proc. civ.

În dezvoltarea motivele

de recurs invocate, recurentul-pârât a susținut în esență că deși a invocat mai

multe excepții în apărarea sa, acestea au  fost respinse implicit fără nici o

motivare.

În ceea ce privește fondul

cauzei, recurentul a susținut că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele

pe care se sprijină, apreciind totodată că în mod greșit prima instanță a reținut

că activitatea pe care desfășurat-o în calitate de ofițer de informații, numai în

serviciul de contraspionaj, se încadrează în noțiunea de lucrător de

Securitate, definită de art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008.

Astfel, recurentul a

arătat că prin activitățile pe linie de contraspionaj pe care le-a întreprins nu

a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, întrucât

prin măsurile de supraveghere informative dispuse, au fost vizate persoanele

semnalate a desfășura activități care interesau siguranța națională.

Examinând sentința

atacată, în raport de criticile formulate, a dispozițiilor legale incidente în

cauză, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ.,

Înalta Curte constată că recursul  este fondat pentru considerentele expuse în

continuare.

Potrivit

dispozițiilor art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008 modificată și completată,

persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate

are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor

acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita

verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii

care au contribuit la instrumentarea dosarului.

Din interpretarea acestor

dispoziții legale rezultă că nu orice persoană poate solicita verificarea

calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit

la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituție ci numai acele persoane

care având acces la propriul dosar au constatat că au fost subiecți ai unui dosar,

din care rezultă că au fost urmărite de Securitate.

Pe de altă parte, în

ceea ce privește verificarea calității de lucrător al Securității, din

conținutul acelorași prevederi legale rezultă că verificarea calității de lucrător

al Securității este limitată la ofițerii și subofițerii care au contribuit la

instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui

dosar din care rezultă că a fost urmărită, iar nu și la instrumentarea dosarelor

altor persoane, care nu au solicitat verificarea.

De altfel, nici un

text din OUG nr. 24/2008 nu prevede extinderea verificărilor calității de lucrător

al Securității cu privire la alte persoane decât solicitantul, dacă aceste persoane

nu au formulat o cerere în acest sens.

Astfel cum rezultă

din acțiunea în constatare cât și din nota de constatare anexată, aceasta a fost

promovată în baza cererilor de verificare formulate de numiții V.D., G.Ș.și M.H.I.,

persoane care nu se regăsesc și care nu au nici o legătură cu măsurile luate sau

aprobate de recurent, menționate în respectiva notă de constatare.

Din probatoriul administrat

în cauză, respectiv documentația depusă de intimat (filele 32-97), rezultă că persoanele

vizate cât și titularii dosarelor din care au fost extrase documente întocmite sau

avizate de către recurent sunt alte persoane decât cele care au formulat cereri

de verificare a calității de lucrător.

Astfel fiind,

instanța de control judiciar reține că în cauză nu au fost îndeplinite condițiile

legale impuse de dispozițiile art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008 în sensul că

acțiunea în constatare prevăzută de art. 11 din aceeași ordonanță poate fi formulată

în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securității pentru ofițerii

sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care

solicită verificarea sau din oficiu pentru persoanele prevăzute la art. 4 și 5

din ordonanță.

Față de acestea,

constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin.

(2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită recursul

formulat și să modifice sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea

reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de F.N. împotriva Sentinței civile nr. 6957 din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința

atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 5 februarie 2013.