ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 566/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 566/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat în
contradictoriu cu pârâtul F.N., ca prin acțiunea ce se va pronunța să se
constate calitatea pârâtului de lucrător al Securități.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 2479/06 din 07 mai 2008,
pe care petentul V.D. i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul
constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau
subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. 1210127
(cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează la în vol. 1, fila 86. De
asemenea, prin cererea nr. P 970/09 din 15 mai 2009 pe care petentul Gheorghiu
Ștefan i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării
calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au
contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. 1234681 (cotă
C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 5, fila 494 și 496, iar
prin cererea nr. P 8456/01 din 26 iulie 2010 pe care petentul M.H. i-a
adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de
lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la
instrumentarea dosarului fond rețea nr. R 733 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care
pârâtul figurează în vol. 1, fila 3. Ținând cont de prevederile art. 1 alin. (7),
alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și
deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008,
cererea formulată este legală.
Așa cum rezultă și
din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/I/2924 din 28 decembrie 2010, precum
și al înscrisurilor atașate acțiunii, reclamantul a arătat că pârâtul, având
gradul de colonel și funcția de șef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului
Județean Suceava, a solicitat Inspectoratului Județean de Securitate Botoșani
desfășurarea unor măsuri informative în scopul documentării activității unor
persoane semnalate că „colportează știrile audiate la postul de radio
<Europa Liberă>.
Reclamantul a arătat
că în aceeași calitate de colonel și funcția de șef al Serviciului 3, în cadrul
Inspectoratului Județean Suceava, a propus urmărirea prin dosar de urmărire
informativă a unor persoane, menționate sub numele de „Popa” și „Vintilă”.
Potrivit întregului
material probator depus în cauză, reclamantul a menționat că prin activitatea
desfășurată, pârâtul a încălcat drepturile și libertățile fundamentale ale
omului.
Pârâtul a depus
întâmpinare la data de 22 noiembrie 2011 prin care a invocat excepția de
neconstituționalitate a OUG nr. 24/2008, respectiv a Legii nr. 293/2008,
solicitând sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției invocate
și pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.
6957 din 22 noiembrie 201, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu
excepția de neconstituționale a dispozițiilor OUG nr. 24/2008 și a Legii nr.
293/2008.
A admis acțiunea
formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
Securității, în contradictoriu cu pârâtul F.N. și a constatat calitatea
pârâtului de lucrător al securității.
Pentru a hotărî
astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la
excepția de neconstituționalitate invocată, a apreciat că este admisibilă
deoarece textele de lege criticate au legătură cu fondul cauzei și Curtea Constituțională
nu s-a pronunțat în sensul constatării neconstituționalității acestor norme
legale.
Pe fondul cauzei a
constatat că:
- Dispozițiile art. 2
lit. a) ale OUG nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar și deconspirarea
Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008,
definesc noțiunea de lucrător al Securității ca fiind „orice persoană care,
având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu
atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale
ale omului”.
- Din înscrisurile
existente la dosarul cauzei, reiese că pârâtul F.N., a avut gradul de colonel
și funcția de șef al Serviciului 3, în cadrul Inspectoratului Județean Suceava,
iar în raport de acest aspect, a apreciat îndeplinită prima condiție impusă de
dispozițiile textului de lege mai sus redat, în sensul că pârâtul a avut
calitatea de ofițer al Securității.
- Potrivit
înscrisului aflat la fila 41 din dosar, rezultă că în această calitate, pârâtul
a solicitat Inspectoratului Județean de Securitate Botoșani desfășurarea unor
măsuri informative în scopul documentării activității unor persoane semnalate
că „colportează știrile audiate la postul de radio <Europa Liberă>”.
- Tot în aceeași
calitate, pârâtul a
propus
urmărirea prin dosar de urmărire informativă a unei persoane deoarece „din
verificările efectuate, a reieșit că un anume H.I.I.Z. din Timișoara scoate din
țară, prin intermediul lui <POPA>, diverse valori filatelice, sens în
care i-a transmis acestuia mai multe adrese din R.F.G. și SUA…”.
- De asemenea,
pârâtul a aprobat „folosirea mijloacelor de tehnică operativă (T.O.) tip I.C.T.
la Papuc Constantin, conspirativ POPA, telefon 20601. Lucrarea va funcționa
în perioada de la 7 mai 1985 până la 7 iunie 1985.” (fila 55 dosar CAB).
- Într-un alt caz,
pârâtul a aprobat interceptarea convorbirilor telefonice și a corespondenței
unei profesoare de limba franceză din Văratic, județul Suceava, semnalată că
„și-a creat relații suspecte cu unii cetățeni străini”, cu scopul de a stabili
„natura legăturilor cu soții „VINTILĂ” precum și cu alți străini; „legăturile
ce le are în rândul cetățenilor români” (fila 97 dosar CAB).
În ceea ce privește
apărările pârâtului, Curtea de apel a constatat că materialul probator
administrat în cauză este edificator în ceea ce privește activitatea și
măsurile pe care le-a dispus. Majoritatea documentelor aflate la dosarul cauzei
poartă semnătura pârâtului, fiind întocmite personal de acesta. Reiese astfel
că, în virtutea funcției sale, prin activitățile desfășurate, pârâtul a adus
atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor (dreptul la
viață privată : secretul corespondenței și convorbirilor telefonice; dreptul la
libertatea de exprimare și libertatea opiniilor), recunoscute și garantate de
legislația în vigoare la acea dată.
Împotriva acestei
sentințe a declarat recurs reclamantul F.N., criticând-o ca nelegală și
netemeinică pentru motivele prevăzute de art. 304
1
C. proc. civ.
În dezvoltarea motivele
de recurs invocate, recurentul-pârât a susținut în esență că deși a invocat mai
multe excepții în apărarea sa, acestea au fost respinse implicit fără nici o
motivare.
În ceea ce privește fondul
cauzei, recurentul a susținut că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele
pe care se sprijină, apreciind totodată că în mod greșit prima instanță a reținut
că activitatea pe care desfășurat-o în calitate de ofițer de informații, numai în
serviciul de contraspionaj, se încadrează în noțiunea de lucrător de
Securitate, definită de art. 2 lit. a)) din OUG nr. 24/2008.
Astfel, recurentul a
arătat că prin activitățile pe linie de contraspionaj pe care le-a întreprins nu
a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, întrucât
prin măsurile de supraveghere informative dispuse, au fost vizate persoanele
semnalate a desfășura activități care interesau siguranța națională.
Examinând sentința
atacată, în raport de criticile formulate, a dispozițiilor legale incidente în
cauză, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304
1
C. proc. civ.,
Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele expuse în
continuare.
Potrivit
dispozițiilor art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008 modificată și completată,
persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate
are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor
acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita
verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii
care au contribuit la instrumentarea dosarului.
Din interpretarea acestor
dispoziții legale rezultă că nu orice persoană poate solicita verificarea
calității de lucrător al Securității pentru ofițerii și subofițerii care au contribuit
la instrumentarea unui dosar întocmit de această instituție ci numai acele persoane
care având acces la propriul dosar au constatat că au fost subiecți ai unui dosar,
din care rezultă că au fost urmărite de Securitate.
Pe de altă parte, în
ceea ce privește verificarea calității de lucrător al Securității, din
conținutul acelorași prevederi legale rezultă că verificarea calității de lucrător
al Securității este limitată la ofițerii și subofițerii care au contribuit la
instrumentarea dosarului solicitantului, respectiv persoana subiect al unui
dosar din care rezultă că a fost urmărită, iar nu și la instrumentarea dosarelor
altor persoane, care nu au solicitat verificarea.
De altfel, nici un
text din OUG nr. 24/2008 nu prevede extinderea verificărilor calității de lucrător
al Securității cu privire la alte persoane decât solicitantul, dacă aceste persoane
nu au formulat o cerere în acest sens.
Astfel cum rezultă
din acțiunea în constatare cât și din nota de constatare anexată, aceasta a fost
promovată în baza cererilor de verificare formulate de numiții V.D., G.Ș.și M.H.I.,
persoane care nu se regăsesc și care nu au nici o legătură cu măsurile luate sau
aprobate de recurent, menționate în respectiva notă de constatare.
Din probatoriul administrat
în cauză, respectiv documentația depusă de intimat (filele 32-97), rezultă că persoanele
vizate cât și titularii dosarelor din care au fost extrase documente întocmite sau
avizate de către recurent sunt alte persoane decât cele care au formulat cereri
de verificare a calității de lucrător.
Astfel fiind,
instanța de control judiciar reține că în cauză nu au fost îndeplinite condițiile
legale impuse de dispozițiile art. 1 alin. (7) din OUG nr. 24/2008 în sensul că
acțiunea în constatare prevăzută de art. 11 din aceeași ordonanță poate fi formulată
în scopul de a se constata calitatea de lucrător al Securității pentru ofițerii
sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care
solicită verificarea sau din oficiu pentru persoanele prevăzute la art. 4 și 5
din ordonanță.
Față de acestea,
constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304
1
C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin.
(2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită recursul
formulat și să modifice sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea
reclamantului Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de F.N. împotriva Sentinței civile nr. 6957 din 22 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Modifică sentința
atacată, în sensul că respinge acțiunea reclamantului Consiliul Național pentru
Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 5 februarie 2013.