ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 196/2013

Asupra recursului de față Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 30 martie 2011, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul T.T. să se constate calitatea de lucrător al securității. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea nr. P 798/09 din 23 aprilie 2009, pe care petentul K.A.

i-a adresat-o, se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al Securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului fond informativ nr. I/234575 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 1, filele 184, 186 - 191,193, și 200. De asemenea, s-a mai arătat că prin cererea nr. P/1175 din 2 septembrie 2009, adresată reclamantului de petenta G.E., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I/235742, (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează la filele 337 și 402. S-a mai arătat că prin cererea nr. P/5306/07 din 07 august 2009, adresată reclamantului de petentul T.G.C.A., se solicita verificarea, sub aspectul constatării calității de lucrător al securității, pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I/203872, (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul figurează în vol. 1, fila 130 și în vol. 2, fila 139. Prin sentința nr. 5795 din 11 octombrie 2011, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S.

și a constatat calitatea de lucrător al securității. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut în esență următoarele. Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al securității este „orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al securității sau al miliției cu atribuții pe linie de securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;" Pârâtul a fost angajat al fostei securități în perioada 1945 - 1989 având gradul de locotenent în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Cluj, Serviciul 1/B, a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

S-a mai reținut că măsurile informativ-operative propuse de pârât în acest dosar și aprobate de ofițerul superior, au fost puse în aplicare astfel: filajul asupra titularului, interceptarea corespondenței familiei titularului, adresa de răspuns a I.J.S. Bistrița-Năsăud în urma solicitării I.J.S. Cluj privind verificarea părinților titularului, adresa de răspuns a I.J.S. Brașov privind verificarea părinților soției titularului. Cu privire la apărarea pârâtului, invocarea faptului că acțiunile acestuia s-au înscris în normele legale incidente în perioada comunistă, s-a reținut că nu prezintă relevanță față de dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 întrucât actul normativ care reglementează procedura de constatare a calității de lucrător al securității nu face distincția între situația în care acțiunile erau conforme sau nu normelor legale din perioada comunistă.

A concluzionat Curtea că activitatea pârâtului s-a remarcat prin acțiuni ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată : dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la secretul corespondenței, viață privată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul T.T., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive, respectiv argumente: - în mod greșit s-a reținut în sarcina sa că ar fi desfășurat activități prin care ar fi suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, așa cum erau consacrate, recunoscute și garantate de Constituția României, deși prin sentința atacată nu a fost făcută nici un fel de analiză a Constituției României din 1965. Acea lege fundamentală prevedea drepturi și libertăți ale cetățenilor, dar în contextul apărării orânduirii socialiste și, implicit, a ordinii de drept socialiste; - în sarcina sa nu se poate reține vreo formă de vinovăție în legătură cu activitățile desfășurate și care fac obiectul acțiunii în constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, din întreg materialul probator reieșind că nu au existat încălcări cu intenție sau din culpă ale legii în vigoare la momentul de referință.

Totodată, materialul pus la dispoziție de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității dovedește că a acționat cu bună - credință pentru a preîntâmpina o posibilă activitate infracțională, situație ce a fost confirmată chiar de obiectivul T.V.T; - prin hotărârea atacată nu au fost respectate prevederile art. 1 alin. (1) și alin. (7), art. 2 lit. e) și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 293/2008, respectiv ale art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., potrivit cărora demararea procedurii de constatare a calității de lucrător al Securității nu poate fi făcută decât la cererea persoanei subiect al dosarului de urmărire (sau a soțului supraviețuitor, ori a rudelor de gradul IV , inclusiv ale titularului decedat), iar în speță persoanele care au făcut cereri de verificare nu se regăsesc printre cele la care se referă materialele de urmărire și dosarele invocate de C.N.S.A.S.

Criticile formulate de reclamant se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 și 304 1., C. proc. civ. Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, instanța de control judiciar constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis, însă numai pentru următoarele considerente: Într-adevăr, conform dispozițiilor art. 1 alin. (1) și alin. (7). art. 2 lit. e) , art. 6 alin. (1) din Legea 293/2008. art. 27 din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S., demararea procedurii de constatare a calității de lucrător al securității nu poate fi făcută decât la cererea persoanei subiect al dosarului de urmărire, al titularului dreptului de acces la propriul dosar.

Numai titularul dosarului de urmărire instrumentat de Securitate are drept de acces la propriul dosar și numai el este cel care poate solicita verificare calității de lucrător al securității. Prin excepție, soțul supraviețuitor ori rudele de gradul al patrulea inclusiv ale titularului decedat pot face o asemenea cerere, iar din oficiu verificările se fac doar pentru persoane numite ori alese în anumite funcții sau demnități, dar nu este cazul în speța de față. Astfel cum rezultă expres din cererile de verificare anexate, dar și din acțiunea în constatare promovată de C.N.S.A.S. și din hotărârea instanței de fond. au solicitat verificarea calității de lucrător al securității trei persoane, după cum urmează:dl.

K.A. titular al Dosarului informativ nr. I/234575 , d-na G.E., titular al Dosarului informativ nr. I/235742, dl. T.G.C. titular al Dosarului informativ nr. I/203872. Constatarea calității de lucrător al Securității se putea face raportat strict la activitățile din dosarele în care erau titulare cele trei persoane, fără ca pe baza cererilor acestora să poată fi luate în discuție dosare de urmărire în care erau titulare alte persoane. S-a constatat că nici una dintre activitățile recurentului și despre care C.N.S.A.S. a pretins că ar fi îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, nu se regăsesc în cele trei dosare de urmărire și nici nu vizează titularii acestora, respectiv dnii K., G. sau T. Că așa stau lucrurile o afirmă expres și hotărârea instanței de fond.

la fila 6 în considerente precizându-se că persoana urmărită și titular al dosarului de urmărire pentru care s-a cerut constatarea calității de lucrător al securității este numitul T.V.T. (așadar, nu K., G. sau T.) De asemenea, trebuie observat din nota de constatare a Direcției de Investigații a C.N.S.A.S. unde se regăsesc toate activitățile enumerate în acțiunea în constatare (dirijarea diversificată a surselor G. și K.; obținerea de date de interes operativ, identificarea legăturilor și stabilirea naturii acestora etc), că acestea au făcut obiectul altor dosare de urmărire, cu nr. I/258033 și nr. I/182483, titularul acestora fiind T.V.T. și care nu a făcut cerere pentru constatarea calității de lucrător al securității.

În concluzie, raportat la activitățile instrumentate în Dosarele nr. I/258033 și nr. I/182483 și reținute în acțiunea în constatare a C.N.S.A.S., singura persoană care putea cere verificarea calității de lucrător al securității este titularul acestor dosare de urmărire, respectiv numitul T.V.T. Față de lipsa unei cereri de constatare a calității de lucrător al Securității din partea titularului dreptului de acces la propriul dosar, hotărârea instanței de fond este nelegală, recursul urmează a fi admis, iar acțiunea intimatului C.N.S.A.S. urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de T.T. împotriva sentinței civile nr. 5795 din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2013.