ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3277/2013

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin decizia nr. 124 din 21 ianuarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele D.L.E. și C.D.A.C. împotriva încheierii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Iași. Pentru a se pronunța astfel, instanța supremă a reținut că în speță, prin încheierea recurată s-a respins o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Comunităților Europene formulată în faza de recurs, deci, într-o etapă procesuală în care hotărârea asupra fondului este irevocabilă în conformitate cu dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel că și încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curții de Justiție a Comunităților Europene este, de asemenea, irevocabilă.

Întrucât hotărârea asupra fondului, respectiv, hotărârea ce se va da asupra recursului cu care Curtea de Apel Iași a fost învestită, are caracterul de hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului, nici încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curții de Justiție a Comunităților Europene nu poate fi atacată cu recurs, fiind și ea irevocabilă.

Instanța supremă a mai reținut că, contrar susținerilor recurentelor, dispozițiile art. 2 alin. (5) din Legea nr. 340/2009 nu justifică admisibilitatea căii de atac exercitate, întrucât legea specială deschide calea recursului numai împotriva încheierii prin care instanța se pronunță asupra suspendării judecății, concomitent sesizării Curții de Justiție, or, în speță, prin încheierea recurată s-a dispus respingerea cererii de sesizare a Curții de Justiție a Comunităților Europene, cu consecința continuării judecății, astfel încât această încheiere nu se circumscrie dispozițiilor legale anterior citate, care nu pot justifica admisibilitatea recursului exercitat în cauză. Prin cererea înregistrată la data de 25 ianuarie 2013 sub nr. 539/1/2013, și motivată la data de 10 iunie 2013, D.L.E.

și C.D.A.C. au solicitat revizuirea deciziei nr. 124 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți, arătând că dispozitivul acesteia cuprinde dispoziții potrivnice, care nu se pot aduce la îndeplinire. În motivare, revizuentele au arătat că prin recursul formulat au solicitat instanței supreme să înainteze Curții de Justiție a Uniunii Europene întrebările preliminare privind incidența în cauză a jurisprudenței C.E.J., respectiv, a cauzelor Saieva v Caisse de compensation des allocations familiales și Mărio v Fonds National de Retrăit des Ouvriers Mineurs, precum și incidența în cauză a prevederilor Directivei 2003/41/CE privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea pensiilor ocupaționale.

Revizuentele au mai arătat că, față de întrebările preliminare formulate și față de împrejurarea că se aflau în ultimul grad de jurisdicție, instanța de judecată era obligată să dispună trimiterea acestora către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sens în care se impune admiterea prezentei cereri și retractarea deciziei Înaltei Curți obiect al căii extraordinare de atac. Examinând cererea de revizuire în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, față de caracterul său peremptoriu, Înalta Curte urmează a o respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente: Revizuirea reprezintă acea cale extraordinară de atac de retractare ce oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive care se vădește a fi greșită în raport cu unele împrejurări de fapt survenite după pronunțarea acesteia.

Retractarea unei hotărâri judecătorești definitive produce efecte grave pentru părți și pentru stabilitatea raporturilor juridice civile, astfel încât legea reglementează această cale de atac numai în cazuri strict determinate. Pe de altă parte însă, revizuirea constituie un remediu procesual important pentru înlăturarea acelor situații excepționale care au făcut ca o hotărâre judecătorească să fie viciată chiar în substanța sa. Obiectul revizuirii este determinat chiar prin dispozițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., text legal potrivit căruia se poate solicita revizuirea „unei hotărâri rămasă definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul”.

Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe de recurs, legiuitorul a impus o condiție specială, în sensul că aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin ele se evocă fondul cauzei. O instanță de recurs evocă fondul cauzei atunci când, statuând în drept în mod diferit față de modalitatea în care au facut-o instanțele anterioare, pronunță o soluție proprie și diferită de cele anterior date în aceeași cauză. În categoria hotărârilor care evocă fondul intră toate hotărârile prin care tribunalele și curțile de apel rejudecă fondul după casare. Per a contrario, nu au acest caracter și nu pot fi atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul, prin care s-a dispus casarea cu trimitere sau prin care recursul s-a constatat nul.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că în speță, prin decizia ce se tinde a fi revizuită, s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantele D.L.E. și C.D.A.C. împotriva încheierii din 27 aprilie 2012 a Curții de Apel Iași. Așa fiind, se constată că nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de art. 322 C. proc. civ., și anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situație în raport de care analizarea altor condiții specifice reglementate de cazul de revizuire invocat devine inutilă. Pentru aceste considerente, cererea de revizuire va fi respinsă, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de D.L.E. și C.D.A.C. împotriva deciziei nr. 124 din 21 ianuarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2013.