ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1627/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1627/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de
Apel Bacău, T.L. a declarat recurs împotriva Sentinței civile nr. 122 din 5 mai
2011, în contradictoriu cu intimații Instituția Prefectului Județului Neamț și
Instituția Prefectului Județului Neamț - Serviciul Public Comunitar Regim
Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, arătând că, în mod greșit,
instanța de fond nu a dispus prelungirea valabilității pentru încă 10 ani a
permisului de conducere pe care îl deține în prezent sau emiterea unui nou
permis de conducere cu aceleași caracteristici (fără codul de bare) ale
documentelor eliberate în România până la impunerea noilor permise de
conducere.
Ca motiv de recurs,
recurentul a invocat excepția de nelegalitate a Ordinului M.A.I. nr. 1455/2006,
iar prin încheierea din 20 octombrie 2011, instanța a sesizat Curtea de Apel
Bacău cu soluționarea excepției de nelegalitate.
Prin Sentința civilă
nr. 192/2011 din 15 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă,
de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a
Ordinului M.A.I. nr. 1455/2006, invocată de petentul T.L. în contradictoriu cu
intimații Instituția Prefectului Județului Neamț și Serviciul Public Comunitar
Regim Permise de Conducere Neamț.
Pentru a pronunța
această soluție, prima instanță a înlăturat susținerile reclamantului potrivit
cărora, prin emiterea ordinului contestat, sunt încălcate dispoziții ale
Constituției, reținând faptul că prevederile comunitare cuprinse în Directiva
Comisiei Europene 2006/126/EC privind permisul de conducere stipulează în art.
2 că normele adoptate contribuie la siguranța rutieră și facilitează libera
circulație a persoanelor, iar în expunerea de motive, se arată că statele
membre trebuie să ia măsurile necesare pentru eliberarea unui model unic,
astfel încât Curtea a apreciat că se impune respectarea și aplicarea acestor
norme comunitare, care nu contravin legislației române.
Pe de altă parte,
judecătorul fondului a constatat că se precizează în mod expres că introducerea
unui microprocesor în noul permis de conducere este opțională.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamantul T.L., care a criticat-o pentru
nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9 C.
proc. civ.
Motivele de recurs
prevăzute de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. privește încălcarea formelor de
procedură prevăzute sub sancțiunea nulității. Se reclamă de recurent încălcarea
normelor de repartizare aleatorie a cauzelor și încălcarea dreptului său la
apărare.
Motivul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. critică ca nelegală sentința prin
care s-a respins excepția de nelegalitate invocată pe motiv că a fost aplicată
greșit legea în aprecierea legalității Ordinului nr. 1455/2006 contestat pe
calea excepției de nelegalitate.
Se arată că instanța
de fond nu a ținut cont de dispozițiile art. 15 din Constituția României care
precizează că drepturile și libertățile nu pot fi legiferate decât prin lege și
nu prin ordin cu caracter administrativ.
Analizând recursul declarat
în raport de motivele invocate Curtea îl apreciază ca nefondat pentru
următoarele considerente:
Motivul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu este întemeiat.
În cauză au fost
încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105
alin. (2) C. proc. civ. Recurentul a fost legal citat pentru termenul din data
de 15 noiembrie 2011, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de citare.
Nerespectarea
regulilor privind repartizarea aleatorie reprezintă o problemă administrativă
care excede controlului de legalitate exercitat pe calea recursului, iar
încălcarea dreptului la apărare nu poate fi reținut recurentul fiind legal
citat și nu a solicitat termen în baza art. 156 C. proc. civ.
Al doilea motiv de
recurs nu poate fi reținut, soluția de respingere a excepției de nelegalitate
fiind dată cu aplicarea corectă a legii.
În concret,
recurentul nu a indicat un motiv de nelegalitate al Ordinului nr. 1455/2006 ca
act administrativ cu caracter normativ care a fost pentru punerea în aplicare a
Deciziei Europene 2006/126/EC dispoziții care nu sunt contrare Constituției
României.
Față de cele expuse
mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge
recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de
instanța de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de T.L. împotriva Sentinței civile nr. 192/2011 din 15 noiembrie 2011
a Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 27 martie 2012.
Procesat de GGC - AS