ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1533/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea formulată în cadrul Dosarului nr. 8915/2/2010 al Curții de Apel București, reclamantul E.N.G. personal și prin mandatar E.D.M. a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 304/2004, modificată prin art. III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005, a dispozițiilor art. 9, 15, 19, 21, 24, 25, 31, 34 lit. d), j), 36 alin. (1), 37 din Legea nr. 182/2002, precum și a dispozițiilor prevăzute de art. 52 din Legea nr. 303/2004.

2. Hotărârea Curții de Apel Prin încheierea de la data de 7 februarie 2012 a Curții de Apel București a fost admisă în parte cererea de sesizare a Curții Constituționale, în sensul că a fost sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 304/2004, modificată prin art. III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005, a dispozițiilor art. 9, 15, 19, 21, 24, 25, 31, 34 lit. d), j), 36 alin. (1), 37 din Legea nr. 182/2002 și a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 303/2004. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că dispozițiile art. 13 din Legea nr. 304/2004 sunt în vigoare și au legătură cu soluționarea cauzei aflată pe rolul Curții de Apel București.

Cu privire la dispozițiile art. 52 din Legea nr. 303/2004, Curtea a reținut că aceste dispoziții reglementează modalitatea de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție, iar aceste dispoziții nu au legătură cu obiectul cauzei și nici nu depinde soluționarea pe fond a litigiului de textul de lege invocat. 3. Recursul declarat de E.D.M. personal și în calitate de reprezentant al lui E.N.G. Recurenții au criticat soluția de respingere a sesizării Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 303/2004, apreciind că aceste dispoziții au legătură cu cauza, în condițiile în care magistrații nu îi eliberează stenograma ședinței de judecată.

II. Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: Înalta Curte, analizând cererea de sesizare a Curții Constituționale, sub aspectul admisibilității acesteia, a constatat că dispozițiile invocate ca fiind neconstituționale, nu au legătură cu soluționarea cauzei deduse judecății, astfel că în mod corect a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 303/2004, apreciind că aceste dispoziții nu au legătură cu cauza.

Textul de lege invocat vizează modalitatea de promovare a judecătorilor la instanța supremă printr-un interviu, situație care nu ajută la dezlegarea pricinii aflate pe rolul Curții de Apel București, iar, pe de altă parte, dispozițiile vizate au fost modificate prin pct. 1 din Legea nr. 300/2011. Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinței atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de E.D.M. personal și în calitate de reprezentant al lui E.N.G. împotriva încheierii din 7 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2012. Procesat de GGC - AS