ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.06.2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3829/2010

HOTĂRÂRE
18.06.2010
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3829/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din data de 4

septembrie 2002 pronunțată de Judecătoria Giurgiu, județul Giurgiu, s-a respins

cererea formulată de revizuentul I.T.M., în contradictoriu cu intimații I.A.N.,

I.L., G.V., B.C., B.G., I.C., F.G. și D.R.

Împotriva acestei încheieri

revizuentul I.T.M. a declarat apel, criticând-o ca fiind dată cu încălcarea și

aplicarea greșită a legii.

Prin Decizia civilă

nr. 144 din 26 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Giurgiu, județul

Giurgiu, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuent.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs revizuentul I.T.M.

Prin Decizia civilă

nr. 1009 din 14 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a

III-a civilă, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de revizuent.

Împotriva deciziei

mai sus menționată, a formulat contestație în anulare contestatorul I.T.M.

Prin încheierea de

ședință din data de 6 martie 2003, Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă, în baza art. 243 pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata contestației

în anulare formulată de contestator.

Împotriva acestei din

urmă încheieri de ședință a declarat recurs reclamantul I.T.M.

Prin încheierea de

ședință din data de 9 martie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție Curte,

secția civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de

recurs a încheierii din data de 6 martie 2006 a Curții de Apel București,

secția a IX-a civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.,

constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părți și că nu

s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 21

ianuarie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza

pe rol în vederea discutării perimării.

Analizând această

excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 248

alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație,

apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se

perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din

vina părții, timp de un an, în materie civilă.

Rezultă că, pentru a

interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală

în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această

lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus,

perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un

act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de

diligență a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau

posibilitatea să o facă.

Aceasta este și

situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art.

242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 9 martie

2007, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi

săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.

Astfel, din

verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 21 ianuarie 2010, când

s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5)

rol în vederea continuării judecății.

Reținând, așadar,

întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C.

proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege,

perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc.

civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte

urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost

învestită.

Constată perimat

recursul declarat de contestatorul I.T.M. împotriva încheierii din 6 martie

2006 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în Dosarul

nr. 8946/2/2005 (nr. 1523/2004).

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 18 iunie 2010.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-28
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4019/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 827/ P din 11 aprilie 2006, Tribunalul Timiș, vizând dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001 a admis excepția de necompetență teritorială și a dispus declinarea compet
ÎCCJ 2014-06-26
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2059/2014
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea din data de 23 ianuarie 2009 înregistrată la Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, sub nr. 622/2/2009, revizuentul A.I. a formulat cerere de revizuire împotriva Deci
ÎCCJ 2008-03-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3656/2010
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 9 octombrie 2007 sub nr. 8885/1/2007, revizuenții M.M., S.C. și S.M. au solicitat revizuirea încheierii nr. 5940
ÎCCJ 2011-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1199/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 48 din 21 ianuarie 2004 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. 9487/2003, s-a respins plângerea formulată de petiționarul B.V.I.I., în contradictoriu cu intimații
ÎCCJ 2013-11-18
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5311/2013
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia civilă nr. 302 R pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală, a fost constatată perimată cererea de contestație în
Sursă