ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2160/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.11 din 16 februarie 2010, Tribunalul Covasna, în baza art. 4 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Baze Genetice Judiciare, a respins cererea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna în dosar nr. 166/P/2009, privind prelevarea de probe biologice de la numiții P.L.I., D.R., B.R., F.V.L. și P.I.A., tară consimțământul acestora, ca neîntemeiată. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariile avocațiale din oficiu în sumă de 2.000 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că din materialul probator existent până în prezent nu rezultă însă suficiente date și indicii că numiții P.L.I., D.R., B.R., F.V.L. și P.I.A. ar fi suspecți de săvârșirea în calitate de autor, complice sau instigator a infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. a) și b), alin. (2) lit. a), b) și e) și alin. (3) C. pen., sens în care instanța a apreciat că nu este îndeplinită condiția prev. de art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76/2008 pentru a se dispune prelevarea de probe biologice fără consimțământul acestora. In condițiile în care cei antemenționați au dreptul la tăcere și dreptul la viața intimă și privată, prev. de art. 8 din C.E.D.O., în cauză ar trebui să existe deja date și indicii care să le confere calitatea de suspecți, altele decât cele care ar rezulta din compararea probelor biologice a căror prelevare forțată se solicita.

Instanța a apreciat că , față de dispozițiile legale invocate, nu sunt întrunite cerințele pentru a fi admisă cererea de prelevare de probe biologice în vederea stocării profilului genetic în S.N.B.G.J. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței, iar în urma rejudecării, admiterea cererii și dispunerea de către instanță a prelevării de probe biologice prin metode noninvazive, fără consimțământul lor, de la suspecții P.L.I., D.R., B.R., F.V.E., P.I.A. și introducerea acestora în baza de date a Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 27/AP din 31 martie 2010 a admis apelul Parchetului și a desființat sentința atacată.

Rejudecând, în temeiul art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice, a dispus prelevarea probelor biologice prin metode noninvazive, fără acordul lor, de la suspecții: P.L.I. (K.); DOBOS ROBERT; B.R.; F.V.E.; P.I.A. (T.I.). În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 a informat suspecții că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic, în condițiile legii. În baza art. 13 alin. (2) din Legea nr. 76/2008, în cazul neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală sau încetării urmăriri penale ori, după caz, al achitării sau încetării procesului penal, față de suspecții mai sus menționați, se va dispune ștergerea datelor din S.N.D.G.J.

Instanța de apel a reținut că prin rezoluția nr. 166/P/2009 din 15 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna s-a dispus începerea urmăririi penale privind autori necunoscuți, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b, alin. (2)/1 lit. a) și b), alin. (3) C. pen., constând în aceea că în data de 15.10.2009, în jurul orelor 2,15, două persoane îmbrăcate în echipament similar cu cel al forțelor de intervenție specială ale poliției, având fețele acoperite cu cagule și fiind înarmate cu pistoale automate AKM, au pătruns în sediul societății, au imobilizat doi agenți de pază și pe dispecerul de serviciu și au sustras suma de 270.000 lei.

în cursul imobilizării angajaților, s-a folosit violența fizică și la plecare au sustras și un autoturism al firmei, marca Logan, care ulterior a fost abandonat. În cauză s-au efectuat cercetări la fața locului, la sediul SC A.S. SRL și asupra autoturismului abandonat, fiind ridicate mai multe obiecte purtătoare de urma biologice care ar fi putut fi folosite sau au intrat în contact cu persoanele care au săvârșit fapta. De asemenea, au fost audiate mai multe persoane, unele dintre acestea fiind de acord să li se preleve probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic și s-au efectuat expertize bio-criminalistice în vederea comparării urmelor biologice și a profilelor genetice de pe corpurile purtătoare de urme ridicate de la fața locului cu cele ale persoanelor suspecte, de la care s-au prelevat probe biologice.

S-au efectuat mai multe verificări cu privire la situația conturilor mai multor persoane incluse în cercul de suspecți, s-au solicitat informații cu privire la acestea de la organe judiciare sau alte instituții ale statului. Printre persoanele incluse în cercul suspecților, constituit din personalul firmei de pază, foștii angajați ai acesteia și alte persoane care se află în legătură cu aceștia, se numără și numiții P.L.I., D.R., B.R., F.V.E., P.I.A. Aceștia au fost citați la sediul poliției, au refuzat să dea declarații (cu excepția lui F.V.L.) și să își dea consimțământul cu privire la prelevarea de probe biologice prin metode invazive, motivând că așa au fost sfătuiți de avocați și că probele lor biologice ar putea fi folosite în alte scopuri.

Potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008, suspecți sunt persoanele despre care există date și informații că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracțiunilor cuprinse în anexă, anexă în care este inclusă și infracțiunea pentru care a fost începută urmărirea penală în cauză. Din analiza declarațiilor unor persoane audiate în cauză până în prezent, a informațiilor solicitate de organul de urmărire penală de la alte organe judiciare, alte instituții ale statului, instituții publice sau private, în etapa actelor premergătoare și care nu are caracter public, rezultă existența unor date și informații că persoanele indicate mai sus ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracțiunii cercetate.

Această supoziție bineînțeles că nu încalcă prezumția de nevinovăție de care se bucură orice persoană, potrivit art. 5/2 C. proc. pen. Conform art. 5 alin. (3) din Legea nr. 76/2008 în cazul în care persoana de la care urmează să se recolteze probe biologice nu își dă consimțământul, organul competent să efectueze prelevarea informează instanța de judecată, care va dispune cu privire la prelevarea sau, după caz, neprelevarea probelor biologice fără acordul persoanelor respective. Instanța de apel a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile cerute de textul de lege arătat mai sus, iar persoanele suspecte beneficiază de toate garanțiile pentru respectarea dreptului la viață intimă și privată.

Împotriva acestei decizii penale, în termen legal au declarat recurs suspecții P.L.I.(K.), D.R., B.R., F.V.L. și P.I.A.(T.I.), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. S-a reținut că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fără a arăta în concret care sunt acele probe din dosarul de urmărire penală nr. 166/P/2009 din care să rezulte date și informații suficiente că recurenții sunt suspecți de săvârșirea în calitate de autor, complice sau instigator a infracțiunii de tâlhărie. Apărarea doar la modul general a faptului că recurenții sunt suspecți de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie fără indicarea în mod concret a probelor din dosarul de urmărire penală echivalează cu lipsa motivării deciziei.

În consecință, invocându-se cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 9 C. proc. pen., s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate și menținerea hotărârii instanței de fond. Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat din următoarele considerente: Recurenții P.L.I., D.R., B.R., F.V.L. și P.I.A. sunt suspectați de săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie calificată cu consecințe deosebit de grave în cauza care face obiectul dosarului penal nr. 166/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, cauză în care urmărirea penală a fost începută „in rem” la data de 15 octombrie 2009. Începerea urmăririi penale in rem presupune, potrivit art. 228 C. proc.

pen., că din actul de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzută în art.10 cu excepția celui de la lit. b) 1 . Totodată, începerea urmăririi penale „in rem” presupune existența unor indicii temeinice de săvârșire a faptei prevăzute de legea penală care, însă, nu pot fi și raportate la persoana unui făptuitor anume, cunoscut și identificat, despre care să existe date care să facă rezonabilă propunerea că a participat la săvârșirea ei. Deși aceste indicii temeinice nu au fost stabilite în sarcina recurenților, ei au calitatea de suspecți în sensul art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr.76/2000 întrucât despre ei există date și informații că ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) și b) alin. (2) 1 lit. a) și b) și alin. (3) C. pen.

Instanța de apel a arătat care sunt aceste date și informații care conferă recurenților statutul de suspecți (declarațiile persoanelor audiate în cauză, informațiile provenind de la instituțiile statului, instituții publice sau private), neimpunându-se arătarea concretă a probelor, astfel cum se critică prin motivele de recurs, în primul rând pentru că în faza actelor premergătoare nu se administrează probe, ci numai după începerea urmăririi penale și, în al doilea rând, pentru că această fază a procesului penal nu este publică; însăși prima instanță a reținut, în considerentele hotărârii sale, că unele din actele premergătoare examinate au conținut secret, fiind accesibile doar analizei instanței.

Instanța de apel a reținut în mod corect și faptul că prelevarea de probe biologice prin metode noninvazive nu aduce atingere dreptului la viață intimă și privată, legea urmărind un scop legitim, acela de a asigura siguranța publică și apărarea ordinii, iar ingerința este necesară și proporțională cu scopul urmărit: aflarea adevărului în dosarul penal în care a fost începută urmărirea penală față de persoane necunoscute. Înalta Curte constată că decizia penală atacată este legală și temeinică, corect motivată, iar arătate motivelor pe care se întemeiază permite instanței de recurs verificarea argumentelor avute în vedere la adoptarea soluției. În consecință, neexistând temeiuri de casare, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. În baza art. 192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligația la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de suspecții P.L.I. (K.), D.R., B.R., F.V.L. și P.I.A. (T.I.) împotriva deciziei penale nr. 27/AP din 31 martie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenții suspecți la câte 220 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 20 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 2 iunie 2010.