ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3017/2013

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reținut următoarele:

Prin decizia civilă nr. 89 din 03

decembrie 2012, Curtea de Apel Ploiești, secția

I

civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de

intimatul Județul Prahova - prin Președintele Consiliului Județean împotriva

sentinței civile nr. 3693 din 6 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Prahova.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel a reținut că art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru

cauză de utilitate publică, stabilește că despăgubirea se compune din valoarea

reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului, iar la calcularea

cuantumului despăgubirilor, experții, precum și instanța, vor ține seama de

prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea

administrativ-teritorială.

Conform practicii judiciare și

literaturii de specialitate, sintagma „prețul cu care se vând, în mod obișnuit,

imobilele" are semnificația de preț plătit efectiv și consemnat ca atare

în contractele de vânzare-cumpărare și nu ofertele de preț ale agențiilor

imobiliare ori prețurile de tranzacționare extrase de la rubricile de vânzări

de pe internet și din anunțurile de mică publicitate din zonele locale privind

imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Singurele valori certe, tranzacționate

ale terenurilor din zona comunei Păulești sunt cele cuprinse în contractele

autentice de vânzare-cumpărare încheiate în perioada pronunțării hotărârii de

stabilire a despăgubirilor din 29 aprilie 2009 a Consiliului Județean Prahova.

Singurul expert care a respectat, la

stabilirea cuantumului despăgubirilor,criteriile reglementate de art. 26 alin.

(2) din Legea nr. 33/1994, este expertul M.I. (desemnat de intimat,

expropriatorul) punctul de vedere al acestuia fiind însușit în mod legal (prin raportare

la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 33/1994) de prima instanță.

Împrejurarea invocată de apelant, în

sensul că expertul M.I. a avut ca bază de calcul a despăgubirilor pentru

terenul expropriat un contract de vânzare-cumpărare datat 2009, nu este de

natură a afecta legalitatea lucrării, avându-se în vedere, pe de o parte, că

actul juridic respectiv a fost încheiat în perioada similară celei în care a

avut loc exproprierea, iar pe de altă parte, proba cu expertiză a fost

încuviințată de prima instanță din noiembrie 2009.

2.1. Motive

Pârâtul Județul Prahova, prin președintele

consiliului județean, a declarat recurs prin care a formulat următoarele critici:

Hotărârea instanței de apel este nelegală

întrucât la stabilirea cuantumului despăgubirilor nu au fost respectate dispozițiile

art. 26 alin. (2) și (4) din Legea nr. 33/1994 și art. 9 alin. (4) din Legea

nr. 255/2010.

Experții M.G. și C.C. au stabilit cuantumul

despăgubirilor pentru suprafața de teren expropriată prin raportare la ofertele

de vânzare ale unei agenții imobiliare și nu după contracte de vânzare-cumpărare

autentice.

Experții trebuiau să aibă în vedere mai

multe contracte de vânzare-cumpărare autentice din perioada întocmirii lucrării,

și nu ofertele de pe internet.

2.2. Analiza recursului

Recursul nu este întemeiat pentru următoarele

considerente:

Conform art. 26 alin. (2) din Legea

nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, la calcularea

cuantumului

despăgubirilor,

experții, precum și instanța vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit,

imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii

raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului sau, după caz,

altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

Instanța superioară de fond a păstrat soluția

dată prin hotărârea primei instanțe arătând că la calcularea despăgubirilor a fost

avut în vedere punctul de vedere al expertului care s-a raportat la un contract

de vânzare-cumpărare din anul 2009, în aceeași perioadă fiind încuviințată efectuarea

expertizei.

Întrucât

hotărârea a fost dată cu aplicarea corectă

a dispozițiilor legii materiale incidente în cauză, criticile formulate nu întrunesc

cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motiv pentru care recursul va fi respins

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

ca nefondat recursul declarat de pârâtul Județul Prahova - prin președintele consiliului

județean împotriva deciziei civile nr. 89 din 03 decembrie 2012 a Curții de Apel

Ploiești, secția

I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 30 mai 2013.