ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2181/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2181/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
La data de 5 august
2011 reclamantul B.I. a chemat în judecată pe pârâta A. Servicii Insolvență SPRL
Craiova solicitând să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 7000 RON
conform tabelului de creanțe stabilit în procesul de lichidare și restituirea
carnetului său de muncă.
Învestit cu
soluționarea cauzei, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări
sociale, prin Sentința nr. 7726 din 11 noiembrie 2011 a admis excepția lipsei
calității procesuale pasive a pârâtei și a respins acțiunea civilă formulată de
reclamant.
Reclamantul a atacat
cu recurs această hotărâre iar Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin
Decizia nr. 8718 din 19 septembrie 2012 l-a respins, ca nefondat.
Decizia pronunțată în
soluționarea recursului a fost atacată cu recurs de către reclamant care s-a
declarat nemulțumit de faptul că instanța de recurs nu „a luat în calcul
întâmpinarea și actele doveditoare" și nu i-a desemnat un avocat din
oficiu.
La termenul de
judecată din data de 15 aprilie 2013, instanța, din oficiu, a invocat
inadmisibilitatea căii de atac promovată de reclamant, în raport de
dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ.
Înalta Curte găsește
incidentă cauzei excepția inadmisibilității recursului formulat de reclamantul
B.I. pentru următoarele considerente:
În cauza de față se
reține incidența dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., ce prevăd că
pot fi supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel
precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu
activitate jurisdicțională.
Prin urmare, o
hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi de atac decât cele
expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte căile de atac a hotărârilor
judecătorești nu pot exista în afara legii.
Regula are valoare de
principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că
mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de
lege, dar și că exercitarea însăși a acestora să se realizeze în condițiile
legii.
În ceea ce privește
declararea căii de atac împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță în
cadrul unui litigiu de muncă, regulile de procedură aplicabile sunt cele
stabilite de dispozițiile art. 80 din Legea pentru soluționarea conflictelor de
muncă nr. 168/1999 (menținute de art. 215 din Legea nr. 62/2011) potrivit
cărora calea de atac este recursul, ce urmează a fi exercitat în termenul de 10
zile de la data comunicării sentinței fondului.
Prin urmare, în cazul
litigiilor de muncă legiuitorul a prevăzut doar un dublu grad de jurisdicție.
Or, în speță,
reclamantul a exercitat pentru prima oară, calea de atac a recursului împotriva
Sentinței nr. 7726 din 11 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj, recurs
care a fost soluționat prin Decizia civilă nr. 8718 din 19 septembrie 2012 a
Curții de Apel Craiova, secția I civilă.
Așa fiind,
exercitarea de către reclamant, pentru a doua oară, a aceleiași căi de atac a
recursului împotriva deciziei dată de Curtea de Apel, ca instanță de recurs,
față de dispozițiile legale anterior menționate, este inadmisibilă.
Pentru considerentele precedente, recursul declarat
în cauză va fi respins în consecință, ca inadmisibil, pentru că, așa cum prevăd
dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., vizează o hotărâre
irevocabilă, ce nu poate fi atacată pe această cale.
De altfel, această
concluzie decurge și din regula unicității dreptului de a folosi o cale de
atac, care se epuizează chiar prin exercițiul lui, deoarece o altă soluție ar
tinde la ipoteza acceptării unui "recurs la recurs".
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamantul B.I. împotriva Deciziei civile
nr. 8718 din data de 19 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova,
secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică astăzi, 15 aprilie 2013.
Procesat de GGC - DG