ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii de față, În baza actelor dosarului constată următoarele: Prin sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 15 mai 2012 petenta Asociația C.M.E. a formulat plângere împotriva lucrării nr. 1307/VIII-1/2012 din 27 aprilie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penala și criminalistica. Analizând actele și lucrările din dosar, Înalta Curte constată că plângerea formulată de petenta Asociația C.M.E. este inadmisibilă, întrucât plângerea formulată de aceasta nu vizează o rezoluție dată în condițiile prevăzute de art. 278 1 C. proc. pen.. Înalta Curte constată că, în cauză, nu se atacă o soluție de netrimitere în judecată dispusă de procuror și, în consecință, nu s-a declanșat procedura specială reglementată în condițiile art. 275-278 1 C. proc.

pen.. Nu au aplicabilitate nici dispozițiile art. 222 alin. (7) C. proc. pen. sau ale art. 278 1 alin. (13) din același cod, în raport de lipsa unor elemente ce ar putea caracteriza juridic plângerea, fie ca mod de sesizare a organului de urmărire penală sau ca plângere împotriva soluției dispusă de procuror. Conform dispozițiilor art. 275-278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau, după caz, a celorlalte soluții de clasare sau netrimitere în judecată, persoana nemulțumită se poate adresa instanței de judecată.

Astfel, în prezenta cauză, nu există o soluție de neîncepere a urmăririi penale, care să poată constitui obiectul analizei instanței de judecată sub aspectul legalității și temeiniciei . De asemenea, prin decizia 57 din 24 septembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, s-a stabilit că plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată, reglementate de dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen., este inadmisibilă. Astfel, dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen.

instituie limitativ controlul judiciar numai asupra temeiniciei soluțiilor de netrimitere în judecată în raport cu cercetările efectuate în cazul actelor premergătoare sau al urmăririi penale, fiind evident că în cazul celorlalte măsuri sau acte ale procurorului, sau efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta, un asemenea control din partea judecătorului nu poate avea loc. S-a stabilit că, în măsura în care nu sunt vizate prevederile art. 278 1 C. proc. pen., orice alte măsuri sau acte ale procurorului ori efectuate în baza dispoziției sale nu sunt supuse plângerii, ce se poate adresa judecătorului în temeiul acestui text de lege. În consecință, în raport de actele dosarului și față de prevederile legale plângerea este inadmisibilă, atâta timp cât nu are o reglementare legală, urmând a fi respinsă, ca atare.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 RON, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta Asociația C.M.E.. Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 25 septembrie 2012 .