ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 20/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 20/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra
recursului penal de față;
Examinând
actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 20
decembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel
București,
secția
I
penală, în temeiul art. 300
2
C. proc. pen.,
raportat la art.
160
b
alin. (l) și (3) C. proc. pen., s-a menținut starea
de arest a inculpatului Y.M.
, arestat în baza mandatului de arestare
preventiv nr. 68/ UP din 11
aprilie 2008 emis de Tribunalul București, secția
I
penală.
Totodată,
s-a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu
măsura obligării de a nu părăsi
localitatea sau țara.
Pentru
a pronunța această încheiere, instanța de apel a reținut că inculpatul a fost
trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor
de
trafic
de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (l) și (2) din Legea nr. 143/2000
cu
aplicarea
art. 75 lit. a) C. pen., complicitate la traduc internațional de mare risc
prevăzută de art. 26 C. pen., raportat
la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., fals
privind
identitatea prevăzută de art.
293 alin. (l) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reținut în sarcina
inculpatului că, la data de 13 ianuarie 2008, împreună
cu inculpații T.I., O.S. și numitul O.F. au introdus pe teritoriul
României, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu, cu autotractorul
marca
R. cu nr. de înmatriculare B xx xxx și semiremorca cu nr. de înmatriculare B zz
zzz condus de învinuitul C.C. un număr de 160
pachete
ascunse într-un loc special amenajat în caroseria semiremorcii, pachete în care
se afla cantitatea de 79.212,2 gr. heroină, droguri care au fost depistate la
data de 22 ianuarie 2008 în această semiremorcă, tractată de același
autotractor, condus
în învinuitul C.C. Transportul a fost depistat la
punctul de trece a
frontierei Nădlac, jud.
Arad pe sensul de ieșire din țară în timp ce încerca părăsirea
teritoriului
României.
S-a
mai reținut că la data de 10 aprilie 2008, fiind depistat pe raza municipiului
București de
către organele de poliție, inculpatul Y.M. și-a declinat o
identitate
falsă, respectiv numele de V.I., prezentând în acest sens o carte de
identitate
falsă. Cu aceeași ocazie, asupra inculpatului au fost găsite mai multe
înscrisuri
falsificate ce serveau la stabilirea identității, ce purtau fotografia sa și
alte nume, respectiv o carte de identitate, un pașaport și un permis de
conducere, emise
aparent
de autoritățile bulgare.
S-a
arătat că împotriva inculpatului a fost emisă o hotărâre de condamnare,
iar acuzațiile aduse legitimează în
continuare detenția preventivă a acestuia,
temeiurile
care au impus luarea și menținerea arestării preventive nu s-au modificat
sau estompat prin trecerea timpului, neputându-se
susține depășirea unei durate
rezonabile
a măsurii privative de libertate în sensul art. 6 par. 1 din C.E.D.O.
Împotriva
acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea
măsurii arestării preventive sau
înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a
nu părăsi țara sau localitatea, susținând că temeiurile care au fost
avute în vedere la
luarea măsurii arestării preventive nu se mai mențin.
Recursul inculpatului nu este fondat.
Din
examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul Y.
M. a fost trimis
în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea
infracțiunilor
de trafic de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din
Legea
nr. 143/2000 cu
aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., complicitate la trafic
internațional de droguri de mare risc prevăzută
de art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000
cu
aplicarea art. 41
alin. (2) C.
pen. și art. 75 lit. a) C. pen.
, fals privind identitatea prevăzută de art. 293 alin. (1)
C. pen., toate
cu
aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
S-a reținut în sarcina
inculpatului că, la data de 13 ianuarie 2008, împreună
cu inculpații T.I., O.S. și numitul O.F. a introdus pe
teritoriul
României, prin punctul de trecere a frontierei Giurgiu, cantitatea de
79.212,2 gr. heroină, ascunsă într-un loc special
amenajat în semiremorca cu nr. de
înmatriculare
B zz zzz condus de învinuitul C.C. Transportul a fost depistat la punctul de
trecere a frontierei Nădlac în timp ce se încerca să treacă
frontiera de
stat a României.
S-a
mai reținut în sarcina acestui inculpat că, după descoperirea transportului
de heroină, s-a
sustras urmăririi penale, fiind depistat de organele de poliție la data
de 10 aprilie 2008 pe raza
municipiului București, ocazie cu care și-a declinat o identitate falsă, iar
asupra sa au fost găsite mai multe înscrisuri falsificate ce serveau la
stabilirea identității.
Temeiul arestării
preventive a inculpatului a fost cel prevăzut de art. 148 alin. (l) lit. a), d)
și f) C. proc. pen.
La
luarea măsurii arestării preventive a inculpatului Y.M. s-a
avut în vedere că
acesta s-a sustras de la urmărirea penală, că a săvârșit cu intenție o nouă
infracțiune precum și faptul că a săvârșit o infracțiune pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii mai mare
de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret
pentru ordinea publică.
Totodată, împotriva
inculpatului a fost pronunțată deja o hotărâre de
condamnare, existând presupunerea rezonabilă că a săvârșit faptele
pentru care a
fost trimis în
judecată, fapte cu un grad de pericol social deosebit, iar față de împrejurările
și modalitatea de săvârșire a faptelor, de cantitatea mare de droguri
traficată, modul organizat al activității
infracționale, forma continuată a infracțiunii
de trafic internațional
de droguri de mare risc, precum și atitudinea inculpatului
care a încercat să se sustragă de la urmărirea
penală, dându-și o identitate falsă,
reiese pericolul concret pentru
ordinea publică.
Apreciind
că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive a
inculpatului nu
s-au schimbat și impun în continuare menținerea acesteia măsuri,
Înalta Curte
constată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică,
cu respectarea dispozițiilor
Convenției europene a drepturilor omului și ale Constituției României
referitoare la libertatea individuală. Măsura lipsirii de
libertate a unei persoane se poate dispune atunci
când există motive temeinice că s-
a
săvârșit o infracțiune, din necesitatea de a împiedica să se săvârșească o nouă
infracțiune, fiind necesară astfel, apărarea ordinii publice, a
drepturilor și
libertăților cetățenilor,
desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Față
de aceste considerente, recursul inculpatului Y.M. apare ca
nefondat, iar în
temeiul art. 385
15
pct. l lit. b) C. proc. pen., urmează a fi
respins.
În temeiul art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefundat,
recursul declarat de inculpatul Y.M. împotriva încheierii din 20 decembrie 2011
pronunțată de Curtea de Apel București, secția
I
penală, în dosarul nr. 29233.02/3/2008.
Obligă
recurentul inculpat la plata sumei de 125 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către
stat din care suma de 25 lei reprezentând onorariul apărătorului
desemnat din
oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Onorariul interpretului
de limbă turcă pentru recurentul inculpat se va plăti din fondul înaltei Curți
de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică
azi 9 ianuarie 2012.