ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1671/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1671/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

În baza actelor

dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 324/F

din 14 aprilie 2010, Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., a

fost condamnat inculpatul Y.M. la pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26

C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul

Y.M. la pedeapsa de 20 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 293

alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul Y.M. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite cele trei pedepse aplicate,

în final, inculpatul Y.M. având de executat pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani

închisoare.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen. a aplicat inculpatului Y.M. pedeapsa complimentară cea mai grea,

respectiv pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 71

C. pen. s-au interzis inculpatului Y.M. drepturile prevăzute de art. 64 alin.

(1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului Y.M. reținerea și arestarea preventivă

de la 10 aprilie 2008 la zi.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului Y.M.

În baza art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. a fost

condamnat inculpatul T.I. la pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 3

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 75 lit. a) C. pen. a condamnat inculpatul T.I. la pedeapsa de 20 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33

lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse aplicate,

în final, inculpatul T.I. având de executat pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani

închisoare.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen. a aplicat inculpatului T.I. pedeapsa complimentară cea mai grea,

respectiv pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 71

C. pen. a interzis inculpatului T.I. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului T.I. reținerea și arestarea preventivă

de la 24 ianuarie 2008 la 27 februarie 2008.

În baza art. 2

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. a fost

condamnat inculpatul O.S. la pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26

C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul

O.S. la pedeapsa de 20 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33

lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit cele două pedepse aplicate,

în final, inculpatul O.S. având de executat pedeapsa cea mai grea, de 20 de ani

închisoare.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen. a aplicat inculpatului O.S. pedeapsa complimentară cea mai grea,

respectiv pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) teza a Il-a și b) C. pen. pe o durată de 10 ani după executarea

pedepsei principale.

În baza art. 71

C. pen. a interzis inculpatului O.S. drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1)

lit. a) teza a Il-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului O.S. reținerea și arestarea preventivă

de la 24 ianuarie 2008 la 27 februarie 2008.

În baza art. 17

alin. (1) din Legea nr. 143/2000 a confiscat cantitatea de 79.212,2 gr. heroină

și ambalajele cu urme de droguri depuse la Inspectoratul General al Poliției Române,

Direcția Cazier Judiciar și Evidență Operativă conform dovezii din 25 ianuarie 2008,

în vederea distrugerii potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 357

alin. (2) lit. e) C. proc. pen. a dispus restituirea celor trei telefoane mobile

mărcile N1, N2 și N3 ridicate de inculpatul T.I., celor două telefoane mobile mărcile

S.E.1 și N4 ridicate de la inculpatul O.S. și celor două telefoane mobile mărcile

N5 și S1 ridicate de inculpatul Y.M. ce au fost depuse la Inspectoratul Județean

al Poliției de Frontieră Călărași și la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

În baza art. 117

C. pen. a dispus expulzarea inculpaților Y.M. și O.S. de pe teritoriul României,

după executarea pedepsei.

În baza art. 191

alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de

câte 12.000 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului

din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism din data de 29 iulie 2008, s-a dispus trimiterea în judecată,

în stare de arest preventiv, a inculpatului Y.M., pentru săvârșirea infracțiunilor

de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzut de art. 2 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., complicitate la trafic

ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzut de art. 26 C. pen. raportat

la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., și fals privind identitatea, prevăzut de

art. 293 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., a inculpatului

T.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc,

prevăzut de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75

lit. a) C. pen., trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzut de

art. 3 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 75 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., și

a inculpatului O.S., față de care s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara,

pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzut

de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a)

C. pen. și complicitate la trafic ilicit internațional de droguri de mare risc,

prevăzut de art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen., toate cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen., constând, în esență, în aceea că inculpatul Y.M. împreună

cu inculpații T.I., O.S. și numitul O.F., la data de 13 ianuarie 2008, au ajutat

la introducerea pe teritoriul României, prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu,

cu autotractorul marca R. și semiremorca marca S., condus de C.C., a unui număr

de 160 pachete ce conțineau cantitatea totală de 79.212,2 gr. heroină, ascunse într-un

loc special amenajat în caroseria semiremorcii, droguri ce au fost descoperite la

data de 22 ianuarie 2008 în această semiremorcă, tractată de același autotractor

condus de C.C., mijloc de transport depistat în raza Punctului de Trecere a Frontierei

Nădlac, pe sensul de ieșire din țară, în timp ce se încerca părăsirea teritoriului

României, inculpatul Y.M. participând în același mod, împreună cu aceleași persoane

și la încercarea de scoatere din tară a acestei cantități de heroină, în vederea

transportării și livrării sale în Olanda; în plus, la data de 10 aprilie 2008, inculpatul

Y.M., fiind depistat de către organele de poliție pe raza Municipiului București,

și-a declinat o identitate falsă, prezentându-se sub numele V.I., prezentând și

o carte de identitate emisă aparent de către autoritățile române, falsificată în

acest sens, pe care era inserată fotografia sa, împrejurări în care au fost descoperite

asupra acestuia mai multe înscrisuri falsificate, ce servesc la stabilirea identității,

ce purtau fotografia sa și alte nume, respectiv o carte de identitate, un pașaport

și un permis de conducere emise aparent de autoritățile bulgare.

Prin sentința

penală nr. 712/F din data de 7 iulie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 29233.01/3/2008,

Tribunalul București, secția I penală a s-a dispus:

I. În baza

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C.

pen., a condamnat pe inculpatul Y.M. la pedeapsa de 11 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26

C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la

pedeapsa de 16 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 293

alin. (1) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit cele trei pedepse principale, dispunând

ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 16 ani închisoare.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând

în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71

C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării

preventive, începând cu data de 10 aprilie 2008 și până la zi.

În baza art. 350

alin. (1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

II. în baza

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C.

pen., a condamnat pe inculpatul T.I. la pedeapsa de 11 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 3

alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 75

lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 16 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse principale, dispunând

ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 16 ani închisoare.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând

în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71

C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării

preventive, începând cu data de 24 ianuarie 2008 și până la data de 27 februarie

2008.

III. În baza

art. 2 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 75 lit. a) C.

pen., a condamnat pe inculpatul O.S. la pedeapsa de 11 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C.

pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26

C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) și art. 75 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la

pedeapsa de 16 ani închisoare.

În baza art. 65

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.

pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33

lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a contopit cele două pedepse principale, dispunând

ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 16 ani închisoare.

În baza art. 35

alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, constând

în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și

lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71

C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88

C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării

preventive, începând cu data de 24 ianuarie 2008 și până la data de 27 februarie

2008.

În baza art. 17

alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a dispus confiscarea cantității de 79.212,2 gr.

de heroină și a ambalajelor cu urme de droguri, depuse la Inspectoratul General

al Poliției Române, Direcția Cazier Judiciar și Evidență Operativă, conform dovezii

din 25 ianuarie 2008, în vederea distrugerii acestora, potrivit art. 18 alin.

(1) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 357

alin. (2) lit. e) C. proc. pen., a dispus restituirea celor trei telefoane mobile

(mărcile N1, N2 și N3), ridicate de inculpatul T.I., celor două telefoane mobile

(mărcile S.E.1 și N4), ridicate de la inculpatul O.S. și celor două telefoane mobile

(mărcile N5 și S1), ridicate de la inculpatul Y.M., depuse la Inspectoratul Județean

al Poliție de Frontieră Călărași.

În baza art. 117

C. pen., a dispus expulzarea inculpatului Y.M. de pe teritoriul României, după executarea

pedepsei.

În baza art. 191

alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul Y.M. la plata sumei de 10.700 RON

și pe inculpații O.S. și T.I. la plata sumei de câte 10.400 RON fiecare, reprezentând

cheltuieli judiciare avansate de stat, onorariul avocatului din oficiu fiind avansat

din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Tribunalul București

(la data de 13 iulie 2009) și inculpații Y.M. (la data de 21 iulie 2009), T.I. (la

data de 13 iulie 2009) și O.S. (la data de 14 iulie 2009), cel dintâi personal,

iar ultimii doi prin avocații lor aleși.

În motivele scrise

de apel, expediate la data de 04 august 2009, Parchetul a criticat sentința atacată

pentru nelegalitate și netemeinicie, sub două aspecte:

dispozițiilor art. 117 C. pen., privind expulzarea, în cazul inculpatului O.S.;

a pedepselor aplicate celor trei inculpați, fără a se da eficiență tuturor criteriilor

prevăzute în art. 72 C. pen. și respectiv dispozițiilor art. 52 C. pen.

Cu ocazia dezbaterilor

de la termenul din 2 noiembrie 2009, reprezentantul Parchetului a susținut oral

și un alt motiv de apel, invocând lipsa de procedură cu inculpatul O.S. la termenul

când s-a judecat cauza de către instanța de fond, motiv în raport cu care a solicitat

trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, cu privire la toți cei trei

inculpați, întrucât faptele reținute în sarcina acestora se află în indivizibilitate.

Inculpații Y.M.,

T.I. și O.S. nu și-au motivat în scris apelurile declarate în cauză, iar cu ocazia

dezbaterilor de la termenul din 2 noiembrie 2009, au solicitat să se dispună achitarea

lor, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc.

pen., întrucât nu au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, în

plus ultimul inculpat susținând, prin apărătorul său ales, și motivul de apel invocat

oral de către reprezentantul Parchetului.

Prin decizia penală

nr. 231/A din 2 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București

și de inculpații Y.M., T.I. și O.S. împotriva sentinței penale nr. 712/F din data

de 7 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală în Dosarul

nr. 29233.01/3/2008, s-a desființat sentința penală apelată și s-a dispus trimiterea

cauzei spre rejudecare, cu privire la toți inculpații, la aceeași instanță de fond,

Tribunalul București, menținându-se măsura arestării preventive a inculpatului Y.M.

Pentru a pronunța

această decizie instanța de apel a reținut, în esență, că judecarea în fond a cauzei

s-a făcut fără citarea inculpatului O.S., care și-a pierdut termenul în cunoștință

ca urmare a schimbării completului de judecată, prin încălcarea dispozițiilor imperative

ale art. 291 alin. (1) C. proc. pen., fapt ce i-a cauzat acestuia o vătămare gravă,

privându-l de un proces echitabil, în condițiile în care s-a dispus condamnarea

sa fără a fi fost ascultat vreodată de către instanța de judecată, iar vătămarea

respectivă nu poate fi înlăturată decât prin anularea sentinței astfel pronunțate,

potrivit art. 197 alin. (1) și alin. (4) teza finală C. proc. pen., o asemenea soluție

fiind impusă de necesitatea de a asigura o justă soluționare a cauzei în ceea ce

îl privește.

De asemenea, a

arătat că faptele reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului O.S. se află

în indivizibilitate, conform art. 33 lit. a) C. proc. pen., cu faptele de care sunt

acuzați, prin același act de sesizare, ceilalți doi inculpați (Y.M. și T.I.), dovadă

fiind însăși împrejurarea aplicării dispozițiilor art. 75 lit. a) C. pen. în privința

acestora, în cazul infracțiunilor de trafic (intern și internațional) de droguri

de mare risc, situație în care disjungerea cauzei cu privire la ultimii doi inculpați,

potrivit art. 38 C. proc. pen., nu doar că nu ar fi în interesul unei bune judecăți,

ci chiar ar fi de natură să afecteze justa soluționare a cauzei și corecta stabilire

a încadrării juridice.

Procedând la rejudecarea

cauzei conform indicațiilor instanței de control judiciar, instanța de fond a dispus

citarea inculpatului O.S. la adresa indicata în dosar, la care a fost citat de altfel

și de instanța de apel, fără ca inculpatul să se prezinte însă și fiind reprezentat

în continuare de aceiași apărători aleși, dovadă că nu a avut nici un moment intenția

de a se prezenta în fața instanței pentru a fi audiat și, eventual, pentru a pune

întrebări personal martorilor din acte, în exercitarea dreptului său la apărare,

și nu a urmărit decât tergiversarea soluționării cauzei, neprezentarea sa la niciunul

din termenele de judecată ulterior încetării măsurii preventive a obligării de a

nu părăsi țara nedovedind decât scopul său de a se sustrage de la judecată și de

la executarea pedepsei, motiv pentru care a și fost arestat preventiv, în lipsă.

În fapt, instanța

de fond a reținut că inculpatul Y.M. împreună cu inculpații T.I., O.S. și numitul

O.F., la data de 13 ianuarie 2008, au ajutat la introducerea pe teritoriul României,

prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, cu autotractorul marca R. și semiremorca

marca S., condus de martorul C.C., a unui număr de 160 pachete ce conțineau cantitatea

totală de 79.212,2 gr. heroină, ascunse într-un loc special amenajat în caroseria

semiremorcii, droguri ce au fost descoperite la data de 22 ianuarie 2008 în această

semiremorcă, tractată de același autotractor condus de martorul C.C., mijloc de

transport depistat în raza Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac, pe sensul de

ieșire din țară, în timp ce se încerca părăsirea teritoriului României, inculpatul

Y.M. participând în același mod, împreună cu aceleași persoane, și la încercarea

de scoatere din țară a acestei cantități de heroină, în vederea transportării și

livrării sale în Olanda; în plus, la data de 10 aprilie 2008, inculpatul Y.M., fiind

depistat de către organele de poliție pe raza Municipiului București, și-a declinat

o identitate falsă, prezentându-se sub numele V.I., prezentând și o carte de identitate

emisă aparent de către autoritățile române, falsificată în acest sens, pe care era

inserată fotografia sa, împrejurări în care au fost descoperite asupra acestuia

mai multe înscrisuri falsificate, ce servesc la stabilirea identității, ce purtau

fotografia sa și alte nume, respectiv o carte de identitate, un pașaport și un permis

de conducere emise aparent de autoritățile bulgare.

Astfel, la data

de 23 ianuarie 2008 a fost depistat inculpatul T.I. care încerca să scoată, de pe

teritoriul României prin Punctul de Control al Trecerii Frontierei Nădlac cantitatea

totală de aproximativ 80 kg. heroină, disimulată în structura metalică a remorcii,

ce era atașată autotractorului marca R., condus de martorul C.C.

În urma controlului

efectuat, s-a constatat existența unui perete metalic fals în interiorul semiremorcii,

în partea frontală a acesteia, constituit din mai multe panouri, dispuse pe un cadru

metalic iar după demontarea acestui perete fals a fost descoperită o căptușeală

din plumb, care, de asemenea, era confecționată artizanal, ce era aplicată atât

pe partea frontală a remorcii, cât și pe panourile ce constituiau peretele fals

menționat mai sus, în spațiul astfel creat fiind descoperite 160 (o sută șaizeci)

de pachete paralelipipedice ambalate în bandă adezivă, ce conțineau o substanță

pulverulentă de culoare brună.

Din raportul de

constatare tehnico-științifică din 14 ianuarie 2007 întocmit de către Laboratorul

de Analize Fizico-Chimice Droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliției

Române a rezultat că pachetele descoperite în condițiile arătate mai sus conțineau

cantitatea totală de 79.212,2 gr. heroină, cu o concentrație de 46,95% + 2%.

Din declarațiile

martorului C.C. reiese că l-a cunoscut pe numitul O.F. în anul 2007 și a efectuat

mai multe transporturi cu un TIR despre care a aflat ulterior că îi aparținea inculpatului

T.I. A precizat martorul că prima oară când a vorbit cu O.F. acesta l-a întrebat

dacă vrea să facă bani, martorul răspunzându-i că face orice, dar nu vrea să se

implice în afaceri cu droguri, bănuind că la acest aspect se referă O.F.

Cu ocazia celui

de-al doilea transport efectuat de martorul C.C. în Turcia cu autotrenul marca R.

și semiremorca, la Istanbul, acesta s-a întâlnit la Istanbul la data de 28

decembrie 2007 cu numitul O.F. și cu un prieten al acestuia, respectiv cu inculpatul

Y.M., aceștia permițându-i să se întoarcă în România pentru a petrece Revelionul

alături de familie, solicitându-i să revină în Turcia la începutul lunii ianuarie

2008 pentru a transporta din nou fructe până în România, autocamionul rămânând în

Turcia, iar cheile fiind predate lui O.F.

La data de 8

decembrie 2007, la ora 19:59, O.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul O.S., fiul

său, care se afla în Turcia, ocazie cu care au discutat despre descărcarea mărfii

din autotren, despre deplasarea autotrenului într-un loc unde urma a fi amenajat

în interiorul semiremorcii lăcașul în care intenționau să ascundă drogurile.

Astfel, inculpatul

O.S. l-a întreabat pe tatăl său cum vor proceda cu „termopanul”, dacă după descărcare

vor duce autotrenul acolo, răspunsul acestuia fiind afirmativ, O.F. corectându-l

pe fiul său, precizând că nu se numește „termopan”, ci „termoking”, exact acesta

fiind locul în care s-a amenajat spațiul în care s-au descoperit drogurile, această

convorbire evidențiind împrejurarea că inculpatul O.S. cunoștea exact locul de amplasare

a ascunzătorii heroinei, respectiv partea din față a semiremorcii mai exact locul

în care este situată instalația de climatizare cunoscută sub numele „termoking”.

S-a mai reținut

că în mod evident, discuția dintre cei doi este lapidară, aceștia fiind precauți

în cazul în care convorbirea era interceptată, însă din conținutul acesteia rezultă

clar că se referă la amenajarea spațiului pentru depozitarea drogurilor, neputând

fi astfel negată implicarea inculpatului O.S.

La data de 2

ianuarie 2008 martorul C.C. a fost sunat de O.F. care i-a solicitat să meargă urgent

în Turcia că autocamionul este încărcat, acesta ajungând cu avionul la Istanbul

la data de 4 ianuarie 2008, unde a fost așteptat de O.F., care i-a comunicat că

trebuie să plece la Izmir, unde se afla autocamionul, acolo urmând a se întâlni

cu inculpatul Y.M. Ajuns la Izmir, inculpatul a stat câteva zile până a fost încărcat

autocamionul cu citrice, dormind în autocamion împreună cu numitul „V.”, un prieten

al lui O.F., ziua petrecându-și-o cu inculpatul Y.M., după care a pornit spre România,

cheile autocamionului fiindu i predate de către inculpatul Y.M.

În declarația

dată în cursul urmăririi penale și pe care a precizat în fața instanței că și-o

menține, martorul C.C. a arătat că înainte de prelua încărcătura de citrice pe care

trebuia să o transporte în România a constatat cu surprindere că semiremorca fusese

spălată extrem de bine în interior.

La data de 11

ianuarie 2008 martorul C.C. a intrat în România prin Punctul de Control al Trecerii

Frontierei Giurgiu unde, întrucât în urma investigațiilor efectuate rezultase că

în acest autotren era ascunsă o mare cantitate de heroină, s-a procedat la efectuarea

unui control asupra autocamionului menționat mai sus în vederea descoperirii acestor

droguri, însă datorită modului ingenios de ascundere a drogurilor, acestea nu au

fost găsite.

S-a mai reținut

că din procesele-verbale de redare în scris a convorbirilor telefonice a rezultat

că acest control a generat o stare de panică în rândul celor trei inculpați.

Astfel, la data

de 13 ianuarie 2008, la ora 12:45, inculpatul T.I. l-a contactat telefonic pe inculpatul

Y.M. și i-a cerut numărul de telefon al numitului O.F. pentru a-i transmite că în

seara anterioară autotrenul condus de C.C. a fost controlat, dar acesta nu i-a dat

numărul de telefon, inculpatul T.I. spunându-i totodată că nu poate să-l sune pe

O.S. de pe telefonul său mobil întrucât ambele telefoane sunt ascultate.

După aproximativ

două ore, în aceeași zi, inculpatul O.S. a fost contactat telefonic de către inculpatul

Y.M., care, referindu-se la controlul vamal efectuat asupra autotrenului se arăta

mulțumit că nu a fost nimic având în vedere că mașina era „curată”, spunându-i să

stea liniștit.

La ora 17:31,

tot în data de 13 ianuarie 2008, numitul O.F. îl contactează telefonic pe inculpatul

O.S. și îi cere să meargă a doua zi împreună cu inculpatul Y.M. pentru a se uita

la mașină să vadă cum arată în urma controlului, dar pentru a-l liniști acest inculpat

îi comunică faptul că nu e nimic întrucât au scos doar capul de tractor.

Inculpatul T.I.

s-a deplasat în Turcia la data de 10 ianuarie 2008 și a revenit în România la data

de 12 ianuarie 2008 aducându-l pe inculpatul Y.M., astfel cum a rezultat din procesul-verbal

întocmit de organele de poliție, adică la scurt timp după intrarea autotrenului

în România.

Totodată, inculpatul

Y.M. i-a transmis lui O.F. într-o convorbire telefonică după trecerea autotrenului

de vama Giurgiu că celălalt prieten, a făcut vama, a terminat și se va duce să descarce,

mașina va sta acolo iar „unul va fi lângă el”, situație în care numitul O.F. îi

cere să-l caute pe inculpatul T.I. pentru a pleca în „partea cealaltă”, iar o altă

convorbire telefonică efectuată a doua zi între aceleași două persoane a relevat

faptul că revizia mașinii este gata, fiind pregătită pentru a pleca în Europa, inculpatul

T.I. fiind cel care va merge la destinație, ceea ce demonstrează că rolul inculpatului

T.I. era acela de a supraveghea transportul drogurilor, precum și implicarea inculpatului

Y.M. în introducerea și scoaterea de pe teritoriul României a transportului de droguri.

La data de 20

ianuarie 2008, numitul O.F. l-a contactat telefonic pe fiul său, inculpatul O.S.,

căruia i-a comunicat faptul că a doua zi s-ar putea să încarce autotrenul cu marfă

pentru Europa, iar dacă nu încarcă o să plece gol, la data de 21 ianuarie 2008 inculpatul

O.S. a fost contactat telefonic de conducătorul autotrenului, C.C., care l-a întrebat

dacă a vorbit cu inculpatul T.I., iar inculpatul O.S. i-a precizat că a vorbit și

„e în regulă tot”, fapt ce evidențiază legătura existentă între inculpații T.I.,

O.S. și numitul O.F.

Ajuns la destinație,

C.C. a descărcat citricele în Complexul Comercial Voluntari unde se aflau inculpații

T.I. și O.S., acesta din urmă încasând banii pentru cursă.

Martorul C.C.

a declarat că, la data de 21 ianuarie 2008, în jurul orei 14:30, la solicitarea

inculpatului T.I., a plecat din București, mai exact din parcarea de la Jilava către

Arad, cu autotrenul cu care venise din Turcia în împrejurările arătate mai sus,

urmând să vorbească la telefon cu inculpatul T.I., iar acesta să-i comunice programul,

nefiindu-i astfel adusă la cunoștință martorului destinația, iar inculpatul T.I.

urmând a se deplasa cu alt autovehicul, ceea ce denotă precauție din partea inculpatului

T.I. pentru a nu fi descoperit în cazul în care drogurile ar fi fost depistate.

Martorul C.C.

a declarat că la Arad, inculpatul T.I. și prietena sa aveau probleme cu cârdurile

și dețineau puțini bani cash, ceea ce infirmă susținerile inculpatului T.I. că se

deplasau în Germania doar pentru a cumpăra parchet, acesta neputând indica concret

furnizorul de la care urma să achiziționeze parchetul.

Din procesul-verbal

privind supravegherea operativă a rezultat că inculpatul T.I. a supravegheat permanent,

îndeaproape acest transport de heroină, însoțind de la mică distanță autocamionul

în care erau ascunse drogurile.

Cunoașterea de

către inculpatul T.I. a existenței drogurilor în autotren a rezultat și din comportamentul

acestuia în momentul în care șoferul 1-a anunțat despre controlul amănunțit al autotrenului

efectuat de către lucrătorii vamali, inculpatul T.I. nemaivenind să se întâlnească

cu șoferul așa cum stabiliseră pentru a-i aduce rovinieta, care era necesară pentru

trecerea frontierei, ci i-a transmis un mesaj de pe mobilul său, pretextând că merge

să doarmă la un motel.

În dimineața zilei

de 23 ianuarie 2008, după ce în seara precedentă la Punctul de Control al Trecerii

Frontierei Nădlac fusese efectuat controlul amănunțit al autotrenului și semiremorcii

conduse de martorul C.C., inculpatul O.S. l-a contact telefonic pe inculpatul Y.M.

pe care l-a întrebat dacă s-a întâmplat ceva negativ.

Totodată, la data

de 23 ianuarie 2008, O.F. a contactat-o telefonic pe numita P.M. pe care a întrebat-o

în ce situație se află fiul său, inculpatul O.S. și inculpatul Y.M.

Astfel, a rezultat

fără nici un dubiu și implicarea directă a inculpatului O.S. în activitățile privind

deținerea, depozitarea, disimularea și transportul drogurilor inclusiv după aducerea

acestora în România.

Convorbirile telefonice

avute de O.F. cu un bărbat neidentificat din Turcia în decembrie 2007 relevă pregătirea

transportului de heroină și necesitatea livrării acestuia într-un timp cât mai scurt.

Deși nu se face

referire directă la cuvântul droguri, conținutul discuțiilor este explicit în acest

sens.

După descoperirea

transportului de heroină, inculpatul Y.M. s-a sustras urmăririi penale, fiind depistat

de organele de poliție și legitimat la data de 10 aprilie 2008, acesta prezentându-se

sub o identitate falsă, respectiv V.I., folosind o carte de identitate falsă pe

care era inserată fotografia sa. În aceeași împrejurare au fost descoperite asupra

acestuia mai multe înscrisuri falsificate, ce servesc la stabilirea identității,

ce purtau fotografia sa și alte nume, respectiv o carte de identitate, un pașaport

și un permis de conducere emise aparent de autoritățile bulgare.

Instanța de fond

a apreciat că situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpaților se

întemeiază pe următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de constatare a infracțiunii

flagrante, care se coroborează cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică

din 14 ianuarie 2007 întocmit de către Laboratorul de Analize Fizico-Chimice Droguri

din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, potrivit cărora pachetele

descoperite cu ocazia constatării infracțiunii flagrante conțineau cantitatea totală

de 79.212,2 gr. heroină, cu o concentrație de 46,95% + 2%, declarațiile martorului

C.C., procesele-verbale de redare în scris a convorbirilor telefonice dintre inculpați,

precum și cu declarațiile inculpatului Y.M., din faza de urmărire penală.

Inculpatul Y.M.

a recunoscut în cursul urmării penale faptele reținute în sarcina sa, pentru ca

în fața instanței să afirme că declarațiile date anterior au fost urmare amenințărilor

lui O.F., arătând că nu a avut cunoștință despre existența drogurilor, deplasările

sale în Turcia având legătură cu transportul de marfă, respectiv utilaje de construcții

și materiale de construcții iar deplasarea sa cu inculpatul T.I. în Turcia pentru

a discuta cu O.F. referindu-se la achiziționarea de utilaje.

Inculpatul T.I.

a arătat că deplasarea sa în Turcia a avut ca scop aducerea în România a inculpatului

Y.M. la solicitarea lui O.F. care era asociatul său, urmând a se opri amândoi în

Bulgaria pentru a discuta afaceri cu niște bulgari de origine turcă, iar cu privire

la existența drogurilor a precizat că nu cunoaște nimic, motivul deplasării fiind

achiziționarea de materiale din Germania.

Inculpatul O.S.

a declarat în cursul urmării penale că nu cunoaște nimic în legătură cu heroina,

arătând că inculpatul T.I. a discutat cu O.F. despre achiziționarea de parchet și

paturi din Germania.

S-a apreciat că

apărările acestora sunt însă infirmate de materialul probator administrat în cauză,

astfel cum s-a arătat, vinovăția cu privire la faptele pentru care au fost trimiși

în judecată fiind dovedită, motiv pentru care declarațiilor inculpaților T.I., și

O.S. și declarației inculpatului Y.M. din faza de cercetare judecătorească nu li

s-a dat eficiență probatorie, în condițiile art. 69 C. proc. pen.

Instanța de fond

a apreciat că în drept, fapta inculpatului Y.M. care la data de 13 ianuarie 2008,

a ajutat, împreună cu inculpații T.I., O.S. și numitul O.F., la introducerea pe

teritoriul României, prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, cu autotractorul

marca R. și semiremorca marca S., condus de C.C., a unui număr de 160 pachete ce

conțineau cantitatea totală de 79.212,2 gr. heroină, ascunse într-un loc special

amenajat în caroseria semiremorcii, droguri ce au fost descoperite la data de 22

ianuarie 2008 în această semiremorcă, tractată de același autotractor condus de

C.C., mijloc de transport depistat în raza Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac,

pe sensul de ieșire din țară, în timp ce se încerca părăsirea teritoriului României,

inculpatul Y.M. participând în același mod, împreună cu aceleași persoane, și la

încercarea de scoatere din țară a acestei cantități de heroină, în vederea transportării

și livrării sale în Olanda, constituie complicitate la infracțiunea de trafic internațional

de droguri de mare risc în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat

la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului

Y.M. care, împreună cu inculpații T.I. și O.S., a deținut cantitatea totală de 79.212,2

gr. heroină pe teritoriul României în perioada 13 ianuarie 2007-22 ianuarie 2007

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare

risc, prevăzută art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen.

S-a mai apreciat

că fapta inculpatului Y.M. care la data de 10 aprilie 2008, fiind depistat de către

organele de poliție pe raza Municipiului București, și-a declinat o identitate falsă,

prezentându-se sub numele V.I., prezentând și o carte de identitate emisă aparent

de către autoritățile române, falsificată în acest sens, pe care era inserată fotografia

sa, împrejurări în care au fost descoperite asupra acestuia mai multe înscrisuri

falsificate, ce servesc la stabilirea identității, ce purtau fotografia sa și alte

nume, respectiv o carte de identitate, un pașaport și un permis de conducere emise

aparent de autoritățile bulgare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen.

S-a mai apreciat

că faptele inculpatului T.I. care, la data de 13 ianuarie 2008, a ajutat, împreună

cu inculpații Y.M., O.S. și numitul O.F., la introducerea pe teritoriul României,

prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, cu autotractorul marca R. și semiremorca

marca S., condus de C.C., a unui număr de 160 pachete ce conțineau cantitatea totală

de 79.212,2 gr. heroină, ascunse într-un loc special amenajat în caroseria semiremorcii,

droguri ce au fost descoperite la data de 22 ianuarie 2008 în această semiremorcă,

tractată de același autotractor condus de C.C., mijloc de transport depistat în

raza Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac, pe sensul de ieșire din țară, în

timp pe se încerca părăsirea teritoriului României, inculpatul T.I. participând

direct, împreună cu aceleași persoane, și la încercarea de scoatere din țară a acestei

cantități de heroină, în vederea transportării și livrării sale în Olanda, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare

risc, în formă continuată, prevăzută de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 75 lit. a) C. pen.

Fapta inculpatului

T.I. care împreună cu inculpații Y.M. și O.S., a deținut cantitatea totală de 79.212,2

grame heroină pe teritoriul României, în perioada 13 ianuarie 2007-22 ianuarie 2007,

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare

risc, prevăzută art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen.

De asemenea, instanța

de fond a apreciat că faptele inculpatului O.S. care, la data de 13 ianuarie 2008,

a ajutat, împreună cu inculpații T.I., Y.M. și numitul O.F., la introducerea pe

teritoriul României, prin Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu, cu autotractorul

marca R. și semiremorca marca S., condus de învinuitul C.C., a unui număr de 160

pachete ce conțineau cantitatea totală de 79.212,2 gr. heroină, ascunse într-un

loc special amenajat în caroseria semiremorcii, droguri ce au fost descoperite la

data de 22 ianuarie 2008 în această semiremorcă, tractată de același autotractor

condus de C.C., mijloc de transport depistat în raza Punctului de Trecere a Frontierei

Nădlac, pe sensul de ieșire din țară, în timp ce se încerca părăsirea teritoriului

României, inculpatul O.S. participând în același mod, împreună cu aceleași persoane

și la încercarea de scoatere din țară a acestei cantități de heroină, în vederea

transportării și livrării sale în Olanda, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de mare risc, în

formă continuată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2)

din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 75

lit. a) C. pen., iar fapta aceluiași inculpat care, împreună cu inculpații Y.M.

și T.I., a deținut cantitatea totală de 79.212,2 gr. heroină pe teritoriul României,

în perioada 13 ianuarie 2007-22 ianuarie 2007, întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin.

(1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.

Împotriva acestei

sentințe, au declarat apel inculpații Y.M., T.I. și O.S.

În apelul său,

inculpatul Y.M. a solicitat achitarea pe temeiul prevăzut de art. 10 lit. c) C.

proc. pen., pentru comiterea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc și

de complicitate la infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc.

Referitor la infracțiunea

de fals privind identitatea a solicitat achitarea conform art. 10 lit. d) C. proc.

pen.

În subsidiar,

a solicitat redozarea pedepsei, în sensul aplicării prevederilor art. 74-76 C.

pen.

Inculpatul T.I.

a criticat greșita sa condamnare pentru lipsa probelor care să contureze vinovăția

sa.

În subsidiar,

a solicitat reindividualizarea pedepsei, în sensul aplicării prevederilor art. 74-76

C. pen.

Prin apelul său,

inculpatul O.S. a solicitat achitarea conform prevederilor art. 10 lit. c) C. proc.

pen.

Prin decizia penală

nr. 121/A din 24 ianuarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I

penală, în Dosarul nr. 29233.02/3/2008, au fost respinse, ca nefondate, apelurile

declarate de inculpații Y.M., T.I. și O.S., împotriva sentinței penale nr. 324/F

din 14 aprilie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în Dosarul

nr. 29233.02/3/2008.

A fost dedusă

prevenția inculpatului Y.M. de la 10 aprilie 2008 la zi, respectiv T.I. de la 24

ianuarie 2008-27 februarie 2008 și O.S. de la 24 ianuarie 2008-27 februarie 2008.

A fost menținută

starea de arest a inculpatului Y.M. Au fost obligați inculpații la câte 5.000 RON

fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocat

oficiu asigurat inculpaților T.I. și Y.M., a căror delegație a încetat, în cuantum

de 1.000 RON, avansat din fondul Ministerului Justiției, în sarcina statului, cât

și suma de 500 RON onorariul avocat oficiu pentru inculpatul O.S., avansat din fondul

Ministerului Justiției, de asemenea în sarcina statului, cât și c/val onorariu translator

de limbă turcă în cuantum de 4 ore.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de prim control judiciar a reținut că instanța de fond

a făcut o judicioasă evaluare a probatoriilor administrate stabilind o corectă situație

de fapt și dând o corespunzătoare încadrare juridică faptelor comise de inculpați.

Astfel, s-a apreciat

că instanța de fond a făcut în mod corect referire la mijloace de probă care stabilesc

vinovăția inculpaților fără putință de tăgadă, în aceste sens fiind: procesul-verbal

de constatare a infracțiunii flagrante care se coroborează cu concluziile raportului

de constatare tehnico-științifică din 14 ianuarie 2007 întocmit de către Laboratorul

de Analize Fizico-Chimie Droguri din cadrul Inspectoratului General al Poliției

Române, declarațiile martorului C.C., precum și declarația inculpatului Y.M. de

recunoaștere a faptei în faza de urmărire penală.

S-a mai reținut

că deosebit de relevante pentru stabilirea activității infracționale a inculpaților

și modul de participare a acestora sunt convorbirile telefonice dintre inculpați.

Instanța de apel

a mai reținut că apărările inculpaților sunt contrazise de tot acest ansamblu probator

pe care instanța de fond l-a analizat în mod detaliat, astfel că în mod corect nu

li s-a dat eficiență probatorie, aceasta făcând referire corectă la elemente care

demonstrează că transportul de heroină a fost pregătit și supravegheat de toți inculpații,

din procesele-verbale de redare în scris a convorbirilor telefonice rezultând că

inculpații s-au aflat în stare de panică atunci când transportul a fost descoperit

la Punctul de Control al Trecerii Frontierei Giurgiu.

Instanța de apel

a apreciat că teoria desistării susținută de inculpatul Y.M. nu poate fi primită,

întrucât din convorbirile telefonice înregistrate rezultă că după ce a avut cunoștință

de pregătirea autoturismului pentru transportul de droguri a continuat să aibă legături

și să desfășoare activități cu ceilalți inculpați.

În ceea ce privește

fapta inculpatului Y.M. de fals privind identitatea, din probatoriile administrate

rezultă, contrar celor susținute de apărare, că la data de 10 aprilie 2008 și-a

declinat identitate falsă, prezentându-se sub numele V.I., prezentând și o carte

de identitate emisă aparent de către autoritățile române, ocazie cu care s-au descoperit

asupra sa și alte înscrisuri falsificate ce purtau fotografia sa și alte nume.

Instanța de prim

control judiciar a mai constatat că nu sunt întemeiate nici criticile aduse în subsidiar

de inculpați cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei și nu se impune

nici aplicarea în cauză a prevederilor art. 74-76 C. pen.

Astfel, caracterul

organizat al activității infracționale, cantitatea mare de droguri de mare risc

traficată, precum și atitudinea procesuală nesinceră a celor trei inculpați, justifică

pedepsele aplicate de instanța fondului, de altfel, pedepsele aplicate inculpaților

fiind orientate spre mediu, ținându-se cont de faptul că aceștia nu sunt cunoscuți

cu antecedente penale.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs inculpații Y.M. și T.I.

În recursul său,

inculpatul Y.M. a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat

la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea de trafic ilicit de droguri

de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și de

complicitate la infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc,

prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000,

întrucât din materialul probator administrat în cauză rezultă că faptele nu există.

În subsidiar,

a solicitat achitarea aceluiași inculpat, art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la

art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea de fals privind identitatea, prevăzută

de art. 293 C. pen., întrucât fapta nu întrunește elementele constitutive ale acestei

infracțiuni.

Într-un alt subsidiar

a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei pentru

rejudecare la instanța de fond, întrucât în cursul urmăririi penale s-au încălcat

dispozițiile cu caracter de principiu ce guvernează procesul penal în sensul convorbirilor

și al comunicărilor telefonice interceptate și înregistrate care nu sunt certificate

în condițiile prevăzute de alin. (2) al art. 91

3

C. proc. pen.

În motivele de

recurs formulate în scris de apărătorul inculpatului s-a mai susținut că nici în

timpul urmăririi penale, nici la instanța de fond, nici la instanța de apel inculpatului

nu i s-au luat declarații concrete și nu i s-a dat posibilitatea conform art. 202

C. proc. pen. să își precizeze punctul de vedere cu privire la infracțiunea prevăzută

de art. 293 alin. (1) C. pen. Cercetarea judecătorească nu a fost efectuată în spiritul

lămuririi acestui aspect rezumându-se numai la situația reținută prin rechizitoriu,

respectiv că inculpatul a prezentat la solicitarea organelor de poliție o carte

de identitate falsă, însă nu i-au fost luate declarații în acest sens, nu a fost

audiat de instanța de judecată, nu i s-a dat posibilitatea de a solicita și administra

probe în sensul demonstrării nevinovăției sale privind săvârșirea acestei infracțiuni.

Mai mult chiar nu au fost audiați martorii și nu au fost puse la dispoziție înregistrările

poliției de la momentul când acesta a fost reținut, înregistrări unde se putea observa

faptul ca acesta s-a legitimat cu propriul sau pașaport.

În subsidiar a

solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea în favoarea sa de circumstanțe

atenuante, prin reținerea în favoarea sa a prevederilor art. 74 și art. 76 C.

pen.

În recursul său,

inculpatul Y.M. a mai solicitat înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 117 C.

pen., conform cărora s-a dispus expulzarea sa de pe teritoriul Românie, întrucât

este căsătorit, soția sa este cetățean român, și are un copil minor.

În recursul său,

inculpatul T.I. a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor și în principal,

rejudecând pe fond, achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 raportat la art. 10

lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2)

și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea ne. 143/2000, întrucât nu a participat la săvârșirea

faptelor, activitatea sa constând în aceea de a însoți transportul mărfurilor realizat

cu camionul său și a păstrat legătura între șoferul autotrenului și inculpatul Y.M.

Camionul a rămas în România iar el a trecut granița în Ungaria.

În subsidiar a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și rejudecând pe fond, achitarea

sa, în temeiul art. 11 pct. 2 raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunile

prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea ne. 143/2000,

pentru lipsa intenției în a realiza su