ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1783/2013

Asupra contestației

în anulare de față ;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele :

Prin decizia penală nr.

50/R din 24 ianuarie 2013, Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie a respins, ca inadmisibilă contestația în anulare

formulată de contestatorul A.L. împotriva deciziei penale nr. 1036/R din 27

noiembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. 3886/280/2012.

A obligat

contestatorul la 20 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei

decizii a formulat contestație în anulare contestatorul A.L.

În motivarea

contestației în anulare formulată în scris în memoriul depus la dosar s-a

arătat în esență că hotărârile contestate sunt nelegale și netemeinice prin

nerespectarea prevederilor legale, motiv pentru care a solicitat casarea

acestor hotărâri și rejudecarea cauzei.

A mai precizat că a

atacat atât decizia penală contestată, cât și sentința penală pronunțată de

prima instanță precum și ordonanțele procurorului, întrucât le apreciază ca

fiind nelegale și netemeinice fiind date cu nerespectarea legii.

A mai învederat, de

asemenea, printre altele, că la data de 20 noiembrie 2012 s-a prezentat în fața

instanței de recurs însă în decizia pronunțată în cauză se menționează că a

lipsit. La termenul de judecată din 20 noiembrie 2012 a solicitat instanței de

recurs acordarea unui nou termen pentru a-și motiva recursul declarat însă

cererea i-a fost respinsă trecându-se la soluționarea cauzei.

Contestația în

anulare este inadmisibilă urmând a fi respinsă ca atare pentru următoarele

considerente.

Potrivit

dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constatând că cererea

de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se

sprijină contestația este unul dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen.

și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la

dosar admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Art. 386 C. proc.

pen. prevede că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face

contestație în anulare pentru următoarele motive:

a) când procedura de

citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de

recurs nu a fost îndeplinită conform legii;

b) când partea

dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs

a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre

această împiedicare;

c) când instanța de

recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre

cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f)-i

1

) cu privire la care

existau probe la dosar;

d) când împotriva

unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;

e) când, la judecarea

recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul

prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art.

385

14

alin. (1

1

) ori art. 385

16

alin. (1) C.

proc. pen.

Analizând cererea de

contestație în anulare de față în raport de motivele invocate de contestator, Înalta

Curte constată că în cauză nu este incident niciunul din cazurile expres și

limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen.

Mai mult decât atât,

astfel cum corect a reținut și Curtea de Apel Pitești – Secția penală și pentru

cauze cu minori în motivarea deciziei penale nr. 50/R din 24 ianuarie 2013

potrivit prevederilor art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., în cazul hotărârilor

pronunțate în această materie a plângerii în fața judecătorului, împotriva

soluțiilor date de procuror de netrimitere în judecată, cum este și ordonanța

din 18 mai 2011, de scoatere de sub urmărire penală a învinuiților A.L. și N.A.P.,

sancționați cu amendă administrativă, precum și de neîncepere a urmăririi

penale față de N.A.P., N.C., B.F., R.P., dată de Parchetul de pe lângă

Judecătoria Pitești, de care contestatorul nu este mulțumit, nu mai poate fi

exercitată calea de atac, hotărârea pronunțată în prima instanță fiind

definitivă.

Ca atare, cum soluția

pronunțată de judecător în prima instanță nu mai poate fi atacată cu o cale de

atac, întrucât este definitivă, o astfel de cale de atac fiind inadmisibilă, așa

cum rezultă, de altfel, și din conținutul deciziei penale nr. 1036/R din 27

noiembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, prin care s-a respins recursul

declarat de recurentul A.L. ca inadmisibil, atunci, în mod evident, tot

inadmisibilă este și calea extraordinară de atac.

Așa fiind, cererea de

contestație în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, cu obligarea

contestatorului, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă,

contestația în anulare formulată de contestatorul A.L. împotriva

deciziei penale nr. 50/R din 24 ianuarie 2013 a Curții de Apel Pitești, Secția

Penală și pentru Cauze cu Minori, pronunțată în dosarul nr. 1026/46/2012.

Obligă contestatorul la

plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 mai 2013.