ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 128/2013

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 736/R din 5 septembrie 2012, Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca inadmisibil recursul formulat de petentul G.V., împotriva sentinței penale nr. 125 din data de 20 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. 953/241/2012. A obligat petentul la 50 RON cheltuieli judiciare către stat. Pentru a decide astfel, instanța Curții de Apel Pitești a constatat că, prin sentința penală nr. 125 din 20 iunie 2012, Judecătoria Horezu, în baza art. 278 1 C. proc. pen. a respins plângerea formulată de petentul G.V., împotriva rezoluției din 13 aprilie 2012, dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticoruptie, Serviciul Teritorial Pitești, în Dosarul nr. 255/P/2011, menținută prin rezoluția din 5 mai 2012, ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, dezvoltarea rurală a fost centralizată în Strategia de dezvoltare a localității Slătioara în cuprinsul căreia se regăsesc obiective de infrastructură cum ar fi canalizarea, extinderea rețelei de apă și construcția de clădiri de utilitate publică. În a cest scop, primăria a depus numeroase proiecte pe diferite surse de finanțare, între care s-a aflat și Proiectul integrat cu finanțare P.N.D.R intitulat „îmbunătățirea rețelei de drumuri de interes local-6,3 km asfaltare. Extindere rețea apă potabilă. Canalizare și epurare ape uzate menajere. Organizare de festivaluri cu specific local. Construire centru îngrijire bătrâni". Proiectul este în curs de derulare și a fost elaborat de SC T.P.T.

SRL Pitești. Prin contractul de finanțare din data 26 iunie 2009 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile programului național pentru dezvoltare rurală România, încheiat autoritatea contractantă Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, România, Centru Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud-Vest Oltenia și beneficiarul comuna Slătioara, reprezentată prin primarul R.C.S., autoritatea contractantă s-a angajat să acorde o finanțare nerambursabilă de maxim 9.805.094 RON, echivalentul a cel mult 2.496.709 euro, reprezentând maxim 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Durata de execuție a contractului de finanțare este de 36 de luni.

La data de 20 noiembrie 2009, s-a încheiat Acordul de Asociere în vederea participării la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică între cele 4 societăți câștigătoare ale licitației deschise. Prin acordul contractual încheiat la 28 decembrie 2009 între beneficiarul comuna Slătioara și antreprenorul SC C. SRL, acesta s-a oferit să execute lucrările conform prevederilor contractului, pentru valoarea de 7.370.606,50 RON, din care proiectarea pentru valoarea de 590.486,50 RON. Beneficiarul nu este obligat să accepte oferta cu cea mai mică valoare sau oricare dintre ofertele primite pentru lucrări. Beneficiarul a acceptat oferta antreprenorului la data de 28 decembrie 2009 și și-a dat acordul să plătească lucrările executate de antreprenor, în conformitate cu prevederile contractului.

Prin adresa din 1 iulie 2010 emisă de Inspectoratul de Stat in Construcții, lnspectoratul Teritorial în Construcții Sud -Vest Oltenia, Direcția Județeană de Control in Construcții Vâlcea se menționează că, în urma analizării proiectului elaborat de SC T.P.T. SRL pentru obiectivul „Canalizare și epurare ape menajere în comuna S., județul Vâlcea și a „Programului de control al calității pe parcursul execuției”, în conformitate cu Legea nr. 10/1995 și „Procedura privind controlul statului în faze de execuție determinante pentru rezistența și stabilitatea construcțiilor „aprobată prin ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 31/n/1995 Direcția Județeană de Control în Construcții Vâlcea va institui și va participa la verificarea calității lucrărilor ajunse în faze determinante.

Se mai arată în rezoluția respectivă că prin procesele-verbale de control al calității în faze determinante pentru componenta „Canalizare și epurare ape menajere", comuna Slătioara s-a constatat că sunt respectate detaliile de execuție, prevederile reglementărilor tehnice în vigoare și sunt asigurate condițiile de continuare a execuției lucrărilor, considerente în baza cărora s-a autorizat continuarea executării lucrărilor. De asemenea se mai arată în aceeași rezoluție că prin procesul verbal de control al calității lucrărilor în faze determinante din 12 ianuarie 2011, referitor la „patul de nisip", s-a concluzionat că au fost respectate detaliile de execuție prevederile reglementărilor tehnice în vigoare și sunt asigurate condițiile de continuare a execuției lucrărilor.

Aceleași constatări referitoare la „patul de nisip" sunt consemnate și în alte procese-verbale de control al calității în faze determinante, astfel că prin rezoluția respectivă se concluzionează că din actele premergătoare efectuate în cauză nu există date sau indicii cu privire la comiterea faptei de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numelor lor, prev. de art. 18 2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de către intimatul R.C.S.

Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, iar prin rezoluția din data de 5 mai 2012, plângerea a fost respinsă cu motivarea că procurorul de caz a apreciat că faptele nu se confirmă, întrucât prin procesul verbal de control al calității lucrărilor în faze determinante s-a concluzionat că au fost respectate detaliile de execuție și prevederile reglementărilor tehnice, astfel că faptele sesizate nu există. Împotriva acestei ultime soluții, petentul a formulat plângere în baza ar. 278 1 C. proc. pen. la instanța de judecată.

Prin prisma infracțiunii prev. de art. art. 18 2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., instanța a constatat că plângerea petentului este nefondată, pentru următoarele motive: Organele de urmărire penală, în mod corect au reținut că din actele premergătoare efectuate în cauză nu există indicii sau date din care să rezulte existența infracțiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor obținute din bugetul general al Comunității Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numelor lor, prev. de art. 18 2 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., săvârșită de către intimatul R.C.S. Instanța a reținut că Primăria comunei S., județul Vâlcea a organizat o licitație având ca obiect atribuirea unui contract de lucrări privind extinderea rețelei de alimentare cu apă și construirea unei rețele de canalizare, contractul fiind atribuit SC C. SRL Băile Olănești.

Finanțarea acestor lucrări a fost asigurată din fonduri europene, suma de 2,5 milioane euro fiind dată pentru măsura 3.2.2 din Planul National de Dezvoltare Rurală. A mai reținut instanța că, la data de 28 decembrie 2009, după verificarea întregii documentații, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Craiova și-a dat acordul pentru încheierea contractului de lucrări. În privința lucrărilor executate de SC C. SRL nu au existat refuzuri la decontare din partea SAPARD, nici la tranșa I, dar nici la tranșa II. Realizarea lucrărilor de canalizare a fost monitorizată atât de dirigintele de șantier cât și de R.T.I. și Inspectoratul de Stat în Construcții Vâlcea care, nu au constatat abateri de la proiectul de execuție, iar dacă ar fi constatat astfel de nereguli acestea ar fi menționate în procesele verbale de recepție și control în fazele determinante, lucru care nu s-a întâmplat, și astfel SAPARD a decontat facturile de lucrări către SC C. SRL.

Astfel din procesele-verbale de control al calității în faze determinante pentru componenta „Canalizare și epurare ape menajere", comuna Slătioara s-a constatat că sunt respectate detaliile de execuție, prevederile reglementărilor tehnice în vigoare și sunt asigurate condițiile de continuare a execuției lucrărilor, considerente în baza cărora s-a autorizat continuarea executării lucrărilor. Mai mult, instanța a reținut că, prin adresa din 1 iulie 2010 emisă de Inspectoratul de Stat in Construcții, lnspectoratul Teritorial în Construcții Sud -Vest Oltenia, Direcția Județeană de Control in Construcții Vâlcea se menționează că, în urma analizării proiectului elaborat de SC T.P.T.

SRL pentru obiectivul „Canalizare și epurare ape menajere” în comuna S., județul Vâlcea și a „Programului de control al calității pe parcursul execuției”, în conformitate cu Legea nr. 10/1995 și „Procedura privind controlul statului în faze de execuție determinante pentru rezistența și stabilitatea construcțiilor” aprobată prin ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 31/n/1995, Direcția Județeană de Control în Construcții Vâlcea va institui și va participa la verificarea calității lucrărilor ajunse în faze determinante. Astfel a rezultat în mod cert că, fiecare fază a lucrării respective a fost atent monitorizată de organele statului cu atribuții de control în domeniul respectiv.

De asemenea susținerea petentului că fapta săvârșită de intimat poate fi dovedită prin efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, s-a apreciat că nu poate fi primită de instanță atât timp cât proba respectivă nu a fost administrată în faza de cercetări penale (instanța soluționând plângerea pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate), dar și datorită faptului că organul de cercetare penală a constatat că nu sunt indicii că procesele-verbale de verificare ar fi false. Potrivit art. 228 C. proc.

pen „Organul de urmărire penală sesizat în vreunul dintre modurile prevăzute la art. 221 a dispus prin rezoluție începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute la art. 10.” Astfel, instanța a constatat că, în cauza respectivă a rezultat în mod clar că sunt aplicabile față de intimat dispozițiile prevăzute de art. 10 lit. a) C. proc. pen, situație în care în mod corect, nu se putea dispune începerea urmăririi penale împotriva acestuia. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul G.V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Examinând sentința supusă recursului, curtea a constatat că această cale de atac este inadmisibilă, cu motivarea că hotărârea împotriva căreia petentul a declarat recurs este definitivă, nefiind supusă nici unei căi de atac ordinare. Împotriva acestei decizii a declarat recurs petiționarul G.V. Recursul este inadmisibil. Analizând cauza, prin prisma dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen. raportat la art. 385 1 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat este inadmisibil, deoarece: Normele de procedură penală sunt de strictă și imediată aplicare, fiind cunoscut și unanim acceptat caracterul activ al legii de procedură penală, care nu poate fi examinat în raport cu data când s-a săvârșit infracțiunea, ca în cazul legii penale, ci cu data când se desfășoară acțiunea procesuală față de care legea de procedură este activă.

Dispozițiile art. XVlll pct. 39 din Legea nr. 202/2010 au modificat prevederile art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen., în sensul că hotărârea judecătorului, prin care acesta respinge plângerea împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată, ca inadmisibilă ori ca nefondată, este definitivă. Rezultă, astfel, că sentința penală nr. 125 din 20 iunie 2012, pronunțată de Judecătoria Horezu, sub imperiul modificărilor legislative prevăzute de Legea nr. 202/2010, este definitivă și nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului. În consecință, în baza aceluiași raționament, nici decizia nr. 736/R din 5 septembrie 2012 prin care secția penală și pentru cauze cu minori și de Familie a Curții de Apel Pitești a respins, în mod legal, ca inadmisibil recursul promovat de către petiționarul G.V.

împotriva sentinței penale nr. 125 din 20 iunie 2012, nu este una dintre hotărârile care să poată fi atacate cu recurs. Potrivit art. 385 1 alin. (1) pct. e) C. proc. pen., se poate formula recurs numai împotriva deciziilor care au fost pronunțate de curțile de apel ca instanțe de apel, situație care nu se regăsește în cauza analizată, ceea ce face ca, și din acest punct de vedere, recursul promovat de către petiționar să fie inadmisibil. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul G.V. împotriva deciziei penale nr. 736/R dn 5 septembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 ianuarie 2013.