ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3266/2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna Brănești a chemat în judecată pe pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța în cauză să dispună:

- anularea Deciziei nr. 34.610 din 19 decembrie 2012 - comunicată în data de 03.01.2013 - prin care s-a respins contestația formulată împotriva Procesului-verbal nr. x din 29 octombrie 2012 și a măsurilor stabilite prin acesta;

- anularea Procesului-verbal nr. x din 29.10.2012 și a măsurilor stabilite prin acesta, precum și suspendarea executării acestuia.

Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința 31 nr. 13.02.2014, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Între pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de Autoritate Contractantă, și reclamanta Comuna Brănești, din județul Dâmbovița, în calitate de Beneficiar, la data de 30.06.2009 s-a încheiat, în baza PNDR, Contractul de finanțare nr. C 32204083/600026, având ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil, reprezentând 100% din valoarea totală a Proiectului intitulat "Drumuri de interes local, înființare rețea de canalizare și stație de epurare ape uzate menajere, Centru de Cultură și Tradiție Populară și investiții în infrastructura socială - crearea și dezvoltarea Serviciului pentru Situații de Urgență prin achiziționarea unui buldoexcavator, în comuna Brănești, județul Dâmbovița" ce face obiectul Contractului de finanțare (art. 1 alin. (1) din contractul cadru de finanțare).

Pentru acordarea finanțării nerambursabile pot fi luate în considerare doar cheltuielile eligibile, cheltuielile prevăzute în bugetul proiectului (buget care constituie Anexa II la Contractul de finanțare) având caracter estimativ și reprezentând plafonul maxim pentru cheltuielile eligibile.

Implementarea proiectului finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală s-a făcut prin încheierea de către Beneficiarul ajutorului financiar nerambursabil (în speță, Comuna Brănești) cu terțe firme prestatoare, adjudecatare a 4 contracte de achiziție publică: 1 contract de lucrări și 3 contracte de servicii (proiectare, inspecție/dirigenție de șantier și verificare), beneficiarul având, în cadrul acestui proces complex de achiziții, calitatea de autoritate contractantă în raport cu partenerii săi contractuali, adjudecatari ai licitațiilor.

La solicitarea Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești (adresa din 17.05.2012), Departamentul pentru Luptă Antifraudă a desfășurat o acțiune de control cu privire la proiectul anterior nominalizat, ocazie cu care au fost identificate următoarele aspecte:

Cererea de finanțare F 322040831600026 a fost verificată la nivelul CRPDRP 3 Sud Muntenia și a primit un total de 60 de puncte, din care 5 puncte pentru criteriul de selecție S2 (localități rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat), respectiv O puncte pentru criteriul de selecție S9 (proiecte de investiții în infrastructura socială). Punctajul obținut la criteriul S2 a fost acordat în baza Anexei 11 la Ghidul Solicitantului, procentul identificat în listele acestei anexe fiind de 24,3% pentru comuna Brănești. Punctajul obținut la criteriul S9 a fost stabilit ca fiind O, întrucât nu a fost identificată nicio componentă socială sau culturală în cadrul proiectului.

Ulterior, cererea de finanțare a fost reevaluată la nivelul APDRP, experții implicați în instrumentarea acestui proiect au menținut punctajul acordat inițial de CRPDRP 3 Sud Muntenia (60 puncte).

După acest moment, punctajul acordat de experții CRPDRP 3 Sud Muntenia și menținut de experții APDRP a fost majorat, astfel: pentru criteriul de selecție S2 a fost acordat punctajul maxim de 15 puncte și pentru criteriul de selecție S9 au fost acordate 10 puncte, scorul total în urma reevaluării fiind de 80 puncte.

Punctajul obținut la criteriul S2 a fost majorat, conform adresei nr. x din 18 mai 2009 emisă de Consiliul Județean Dâmbovița, care se referă la faptul că rata sărăciei în cazul comunei Brănești este mai mare decât cea prezentată în Anexa 11 la Ghidul Solicitantului, respectiv este cuprinsă între 60-85%. În legătură cu adresa din 18 mai 2009, Consiliul Județean Dâmbovița a precizat că a fost emisă de la cabinetul vicepreședintelui A., dar și că în arhiva instituției nu s-au găsit solicitări scrise pentru emiterea adresei în cauză.

Noul punctaj acordat în urma reevaluării proiectului (80 puncte) a permis ca acesta să fie selectat și să fie încheiat contractul de finanțare; în sesiunea de depunere proiecte din perioada 03 noiembrie - 15 decembrie 2008 (M322-04/08-15.12.2008), punctajul ultimului proiect selectat a fost de 75 puncte.

În urma controlului efectuat de APDRP - Direcția Control și Antifraudă, în vederea verificării aspectelor constatate prin Nota de control DLAF nr. 7/579/2012 din 29.08.2012, a fost încheiat Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x.230 din 29 octombrie 2012, prin care s-a reținut faptul că s-a procedat în mod nejustificat la încheierea contractului de finanțare, datorită atribuirii unui număr de puncte necorespunzător de mare criteriilor de selecție S2 și S9, în raport cu prevederile din Ghidul Solicitantului.

Prin Decizia nr. 34.610 din 19.12.2012 a fost respinsă contestația administrativă formulată de reclamanta împotriva procesului-verbal de constatare anterior arătat.

Instanța de fond a apreciat că actele administrative contestate sunt legale, întrucât măsura acordării celor 15 puncte reclamantei la criteriul S2 nu este justificată, ca urmare a faptului că gradul de sărăcie în cazul Comunei Brănești era în procent de 24,3%, iar pentru acest grad trebuiau acordate doar 5 puncte, așa cum, de altfel, cererea de finanțare a reclamantei a fost punctată inițial.

În condițiile în care Ghidul Solicitantului interzicea expres luarea în considerare a oricăror alte date/documente/argumente față de procentul gradului de sărăcie cu care localitățile erau înregistrate și având în vedere gradul de sărăcie de 24,3 % cu care era înregistrată reclamanta, Curtea a apreciat că în mod nelegal s-a ținut seama de gradul de sărăcie reliefat de adresa Consiliului Județean Dâmbovița, cuprins între 60-80%, motiv pentru care este nelegală și netemeinică acordarea celor 15 puncte de către numitul B., la criteriul analizat, corectă fiind punctarea inițială cu 5 puncte. Curtea de apel a concluzionat în sensul că nu pot fi avute în vedere criticile reclamantei privind rata de sărăcie cu care aceasta este înregistrată și nerealitatea acesteia, în sensul că rata reală de sărăcie ar fi mult mai mare, corespunzătoare celei comunicate prin adresa Consiliului Județean Dâmbovița.

Curtea a considerat, raportat la dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, că nerespectarea dispozițiilor legale cu ocazia selectării și punctării cererii de finanțare a reclamantei la Criteriul S2, care se poate circumscrie generic momentului încheierii contractului de finanțare, constituie o neregulă, respectiv o abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, pentru existența căreia nu prezintă relevanță împrejurarea că provine din fapta reclamantei sau a autorității contractante, ea existând în ambele variante.

De asemenea, Curtea a reținut faptul că neregula analizată a generat prejudicierea bugetelor comunitare, întrucât fără suprapunctarea criteriului S2, oferta reclamantei nu ar fi fost eligibilă în acea sesiune, punctajul primit și legal cuvenit (60 de punte) fiind inferior celui al ultimului proiect selectat (75 de puncte). În aceste condiții, bugetul Uniunii a fost prejudiciat cu suma stabilită de către pârâtă, ca urmare a faptului că, în realitate, proiectul reclamantei din cererea de finanțare nu era eligibil în sesiunea respectivă, astfel că, în condițiile în care s-ar fi respectat dispozițiile legale incidente, cu ocazia punctării cererii de finanțare, cererea reclamantei nu ar mai fi fost eligibilă, cu consecința neîncheierii contractului de finanțare și a neacordării fondurilor nerambursabile.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta Comuna Brănești, care a solicitat modificarea acesteia și admiterea acțiunii.

În motivarea căii de atac, încadrabilă în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că sentința contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

* Instanța de fond a aplicat greșit legea, respectiv O.U.G. nr. 66/2011, în sensul că neregula trebuia să fie asumată în întregime de către Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, deoarece procedura selectării proiectelor se realizează exclusiv de către aceasta.

* Curtea de apel nu a ținut seama de contrarietatea actelor de control încheiate în cauza de față, respectiv de concluziile exprimate în Procesul-verbal nr. x din 24.06.2011 - în care s-a apreciat că "beneficiarul nu a încălcat prevederile contractuale", că a îndeplinit condițiile de eligibilitate, că a implementat proiectul conform condițiilor contractuale, că nu a influențat decizia directorului delegat, dl. B. și ca proiectul este realizat în proporție de 90 % în condițiile contractuale, că nu se impune recuperarea vreunei creanțe bugetare - și în Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x.230 din 29 octombrie 2012.

Recurenta opinează în sensul că procesul-verbal contestat în cauză nu mai putea fi emis, în condițiile în care primul proces-verbal nu a fost anulat de către instanță.

Intimata Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la filele 11-24 dosar.

Prin încheierea de ședință din data de 27.03.2015, la solicitarea recurentei, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului până la soluționarea definitivă a cauzei ce formează obiectul Dosarului penal nr. x/2011 aflat pe rolul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Ploiești.

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 16.12.2015, recurenta a solicitat repunerea cauzei pe rol și a arătat faptul că, față de numitul C., primarul Comunei Brănești, s-a dispus clasarea pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 181 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, întrucât fapta comisă de acesta nu este prevăzută de legea penală. Prin rechizitoriul din data de 27.08.2015, s-a dispus trimiterea în judecată a numiților B. și D., reținându-se în sarcina acestora săvârșirea a două infracțiuni de abuz în serviciu, respectiv patru infracțiuni de conflict de interese.

Prin încheierea de ședință din data de 08.04.2016, Înalta Curte a menținut măsura suspendării recursului până la soluționarea, prin decizie definitivă, a Dosar nr. x/2015 aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția penală.

Cauza a fost repusă pe rol, la solicitarea recurentei, și s-a fixat termen pentru soluționarea acesteia la data de 27.10.2017.

Recurenta a depus la dosar sentința penală nr. 904 din 23 noiembrie 2016 pronunțată în Dosar nr. x/2015 de Tribunalul Dâmbovița, secția penală, precum și Decizia nr. 548 din 08 mai 2017 pronunțată în același dosar de către Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, cu luarea în considerare a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului existent la dosar, Înalta Curte apreciază că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Recurenta-reclamantă Comuna Brănești a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută în art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia nr. 34.610 din 19.12.2012 prin care a fost respinsă contestația administrativă formulată de parte împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x.230 din 29 octombrie 2012 întocmit de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit. Prin acest ultim act administrativ, s-a dispus rezilierea contractului de finanțare din data de 30.06.2009 încheiat de părți și recuperarea creanței bugetare rezultate din nereguli în sumă de 9.015.481,81 RON (inclusiv TVA), din care: contribuție din fonduri UE - 5.841.424,016 RON; contribuție publică națională la bugetul de stat - 1.460.356,004 RON; TVA - 1.713.701,79 RON (contribuție publică națională).

Soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este împărtășită de instanța de control judiciar pentru că a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale pertinente, în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual la criticile prezentate în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

6.1. Critica recurentei în sensul că neregula trebuia să fie asumată în totalitate de către autoritatea intimată, este nefondată.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula este definită ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

O definiție similară se regăsește și în art. 16 din Anexa I - Prevederi generale - la Contractul de finanțare încheiat de părți: "Prin neregulă, în accepțiunea prezentului contract, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate, precum și orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanțare, acordurilor de finanțare, reglementărilor în vigoare privind asistența financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum și a prevederilor contractului de finanțare, caz în care cheltuiala este neeligibilă și are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităților Europene sau a bugetelor administrate de acestea în numele lor și a bugetului național."

În mod indiscutabil, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoașterea condițiilor de acordare a finanțării FEADR prin PNRD 2007-2013 și de solicitarea finanțării în concordanță cu aceste condiții. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit are rolul de a supraveghea procesul de implementare a unui proiect, prin diferite nivele de control și proceduri acreditate de Comisia Europeană. În acest context, descoperirea ulterioară a unor abateri de la legalitate, regularitate și conformitate de către direcțiile abilitate să desfășoare acțiuni de control nu poate fi considerată nejustificată doar pe motivul că etapele au fost avizate anterior de către Agenție.

Relevante pe această chestiune sunt prevederile art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contractul de finanțare în care se menționează faptul că Autoritatea Contractantă poate suspenda sau înceta valabilitatea contractului dacă se constată o neregulă cu privire la încheierea (sn) sau executarea contractului, iar beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă . Acest aspect, coroborat cu dispozițiile art. 1 alin. (3) din aceeași Anexă la Contract, potrivit cărora "beneficiarul va fi singurul răspunzător în fața autorității contractante pentru implementarea proiectului", dar și cu faptul că de neregula aflată în discuție a beneficiat în mod direct recurenta, atrage responsabilitatea acesteia de a se supune prevederilor contractuale referitoare la restituirea sumelor primite cu titlu de finanțare nerambursabilă.

Un argument suplimentar în sprijinul ideii răspunderii recurentei pentru săvârșirea neregulii îl constituie faptul că, așa cum s-a menționat în Nota de control DLAF nr. 7/579 din 29 august 2012, adresa din 18 mai 2009 a fost emisă de Consiliul județean Dâmbovița, deși în arhiva acestei autorități publice nu s-au găsit solicitări scrise pentru emiterea sa și nu s-au identificat la nicio direcție/serviciu/compartiment date despre persoana care a întocmit-o, iar persoana semnatară a acesteia a declarat că a procedat la semnarea sa la solicitarea Președintelui Consiliului județean Dâmbovița și, ulterior, a înmânat-o Primarului Comunei Brănești, dl. C., aceasta fiind depusă la dosar pentru a se obține reverificarea proiectului.

Ca atare, în raport de toate aspectele anterior arătate, instanța de control judiciar nu poate reține lipsa de vinovăție a recurentei în producerea neregulii.

Suprapunctarea cererii de finanțare echivalează cu abaterea de la legalitate, regularitate și conformitate, ceea ce conduce la declararea proiectului ca neeligibil și la retragerea ajutorului financiar nerambursabil acordat.

6.2. Critica recurentei referitoare la contrarietatea actelor de control este nefondată.

Recurenta susține faptul că sunt diametral opuse concluziile din Procesul-verbal nr. x din 24.06.2011 față de cele din Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x.230 din 29 octombrie 2012

Aceste susțineri nu pot fi primite: în primul proces-verbal se precizează în mod expres faptul că "pe parcursul evaluării criteriilor de selecție, au fost încălcate prevederile procedurale referitoare la punctarea criteriilor de selecție S2 (punctaj acordat în baza adresei nr. x din 18 mai 2009 și nu conform Anexei 11 din Ghidul Solicitantului) și S9 (punctaj acordat în baza prevederilor din Ghidul Solicitantului, pag. 11 și nu conform metodologiei de verificare aferente Fișei E 3.2 din procedura de evaluare/selectare) de către directorul delegat DSC, ceea ce a condus la punctarea cererii de finanțare cu 80 de puncte și selectarea pentru finanțare a acesteia." Trebuie menționat faptul că aceste aspecte au fost reluate și în cel de-al doilea proces-verbal.

În legătură cu cele două acte administrative aflate în discuție se cuvine a arăta faptul că Procesul-verbal nr. x din 24.06.2011 a fost întocmit în baza unei "Note de descoperire a unei nereguli și de fundamentare pentru desfășurarea unui control" IRD 0.1 nr. 6.559 din 24 martie 2011, aprobată de Directorul general al Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, iar Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x.230 din 29 octombrie 2012 a fost emis în baza unei suspiciuni de neregulă/fraudă aprobate de același director pentru a verifica neregulile semnalate în Nota de control DLAF nr. 7/579/2012 din 29.08.2012 și care viza tocmai acordarea punctajului majorat în baza adresei nr. x din 18 mai 2009 emisă de Consiliul Județean Dâmbovița la criteriul S2 - gradul de sărăcie.

Într-adevăr, prin Procesul-verbal nr. x din 24.06.2011, deși a fost constatată neregula, nu s-a procedat la aplicarea vreunei sancțiuni. Cu toate acestea, pentru că această "neregulă" se impunea a fi sancționată, numai în urma sesizării DLAF, autoritatea publică a procedat la întocmirea Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. x.230 din 29 octombrie 2012, în acord cu prevederile art. 5 lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, conform cărora autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația "implementării corespunzătoare și la timp a recomandărilor formulate de organismele de control și audit intern și extern, naționale și europene, în aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență." În aceleași sens, în art. 21 alin. (25) din ordonanța de urgență anterior nominalizată se prevede faptul că "organizarea și efectuarea verificărilor necesare stabilirii creanței bugetare rezultate din nereguli și emiterii procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare se efectuează în termen de maximum 60 de zile de la data comunicării de către DLAF a actului de control emis în conformitate cu normele și procedurile proprii, respectiv de la data primirii raportului de inspecție emis de DLAF".

Pe cale de consecință, Înalta Curte constată că procesul-verbal de control contestat în cauză a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente în materie.

6.3. Critica recurentei referitoare la lipsa prejudiciului este nefondată.

Conform dispozițiilor art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011, termenul de "prejudiciu" are semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare, emise de Uniunea Europeană/donatorul public internațional.

În această privință se impune a se preciza faptul că, în afară de prevederile din legislația națională, noțiunea de "neregularitate" este definită în art. 2 punctul 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006 - dispoziții care au aplicabilitate directă în legislația națională - ca fiind "orice încălcare a unei dispoziții a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui ofertant economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al UE, prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general."

Totodată, în jurisprudența sa, CJUE a stabilit că inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10 pct. 47 și C-199/03 pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanțării (C-271 pct. 8, C-465/10 pot. 32), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obținut în mod fraudulos (C-199/03, pct. 15).

De altfel, în același sens, a fost adoptată și soluția de principiu de către secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședința din 24.11.2014, în care s-a considerat că "în reglementarea O.U.G. nr. 66/2011 aplicarea corecției financiare pentru recuperarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora nu este condiționată de existența unui prejudiciu asupra bugetului Uniunii Europene/fondurilor publice naționale, cu excepția situațiilor expres și limitativ prevăzute în anexa la ordonanța de urgență în care aplicarea corecției financiare este condiționată de existența prejudiciului."

În concluzie, susținerile recurentei-reclamante pe acest aspect sunt nefondate, deoarece obligația de restituire sau recuperarea fondurilor UE există în toate cazurile de constatare a unor fraude sau nereguli, fără a fi necesară probarea existenței sau producerii unui prejudiciu.

De asemenea, este de reținut și faptul că o soluție similară a fost dată și în Dosar nr. x/2013 în care a fost pronunțată Decizia nr. 1418 din 27 martie 2015; în această speță este vorba tot despre modificarea punctajului la cele două criterii de selecție de către același funcționar public de conducere.

În concluzie, instanța de control judiciar apreciază că nu este fondat motivul de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în cauza de față.

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Comuna Brănești, prin Primar împotriva sentinței nr. 31 din 13 februarie 2014 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2017.