ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4354/2014

Decizia nr. 4354/2014

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții Comuna Voivodeni și Consiliul Local Voivodeni au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Statul Român, prin M.F.P. obligarea pârâților la alimentarea conturilor Autorității Publice Locale cu suma de 240.000 RON, alocată prin H.G. nr. 255/2012.

A invocat în principiu, în motivarea acțiunii, că O.U.G. nr. 15/2012 a încălcat în mod vădit dreptul autorităților locale privind gestionarea autonomă a bugetelor locale și, implicit, a încălcat principiul autonomiei locale; că odată cu alocarea sumelor din rezerva bugetară, acestea au făcut parte din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, constituind venituri cu destinație specială, în bugetul local.

În justificarea pretențiilor, s-a arătat că proiectul care urma să fie finanțat din suma alocată de Guvern este „Rețea de canalizare și stație de epurare în Comuna Voivodeni, județul Mureș”, cu cofinanțare de la F.M.I.

De asemenea, a invocat excepția de neconstituționalitate a art. V din O.U.G. nr. 15/2012, susținându-se că articolul în cauză încalcă dispozițiile art. 115 alin. (4) și (6) din Constituție, textul legal în cauză, fiind adoptat fără justificarea vreunui cadru excepțional, de extremă urgență și de interes general; precum și ale art. 120 alin. (1) din Constituție, referitor la principiul autonomiei locale, al descentralizării și deconcentrării serviciilor publice.

Prin întâmpinare, Guvernul României a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât în acțiune nu s-au indicat actele împotriva căreia se îndreaptă, nu a formulat reclamație administrativă, și mai mult, nu poate avea calitate procesuală pasivă în raport de acest petit întrucât nu este emitentul actelor contestate.

A formulat, de asemenea, întâmpinare și M.F.P. prin D.G.F.P. Mureș, invocând excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată întrucât, din modul de formulare al petitelor, nu rezultă care ar fi vătămarea adusă drepturilor și intereselor legitime, în realitate acțiunea vizând constatarea neconstituționalității O.U.G. nr. 15/2012.

Cu privire la fondul cauzei, s-a arătat că acțiunea este nefondată întrucât prin O.U.G. nr. 15/2012 se asigură protecția interesului public, dată fiind situația extraordinară avută în vedere acest act normativ.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 86 din 05 februarie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Consiliul Local al comunei Voivodeni, invocată din oficiu de către instanță, și în consecință s-a respins acțiunea formulată de această parte, ca inadmisibilă; s-a respins solicitarea reclamantei Comuna Voivodeni prin Primar pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, invocată de această parte; s-a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și s-a admis cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Mureș, dispunându-se obligarea pârâtului Guvernul României la alimentarea conturilor reclamantei cu suma de 240.000 RON, așa cum aceasta a fost prevăzută în pct. 1089 din Anexa la H.G. nr. 255/2012.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului Consiliul Local Voivodeni, invocată din oficiu, că singura parte care deține legitimitatea procesuală activă este U.A.T. Comuna Voivodeni, această concluzie desprinzându-se din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. V alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012, ale H.G. nr. 255/2012 și ale art. 62 alin. (1) și 63 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.

Mai exact, beneficiarul sumelor defalcate din TVA este U.A.T., după cum se prevede atât în O.U.G. nr. 15/2012 cât și în H.G. nr. 255/2012, sumele urmând a fi restituite de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, care, potrivit art. 62 alin. (1) și art. 63 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 este Primarul U.A.T.

Cât privește cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012, a reținut că, deși se invocă încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) și (6) și ale art. 120 alin. (1) din Constituție, aceste aspecte au fost tranșate de Curtea Constituțională, în cuprinsul considerentelor Deciziei nr. 558 din 24 mai 2012, fiind aduse precizări referitoare la conținutul principiului autonomiei locale, statuându-se că acesta constă în dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.

Prin Decizia nr. 588/2012 a Curții Constituționale, prin care s-a soluționat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. V alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012, s-a statuat cu privire la temeiurile de drept care, în opinia reclamantei, ar sta la baza neconstituționalității dispozițiilor legale invocate, motiv pentru care Curtea a apreciat că nu este necesară sesizarea instanței Constituționale.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, instanța de fond a reținut că această excepție este neîntemeiată, întrucât în principiu Guvernul României poate emite acte normative cu forță juridică inferioară O.U.G. nr. 15/2012, astfel că această parte ar putea fi titulara legitimității procesuale pasive într-un asemenea caz, dar, pe de altă parte, Guvernul României este emitentul actului care a stat la baza pretențiilor reclamantei, care a invocat drept temei al acțiunii tocmai prevederile acestui act normativ, în aplicarea căruia a procedat la rectificarea pozitivă a bugetului local, prin H.C.L. nr. 20 din 26 aprilie 2012, pârâtul fiind, de altfel, emitentul și al O.U.G. nr. 15/2012.

Curtea a apreciat ca nefondată și excepția inadmisibilității cererii, reținând că, deși pârâtul M.F.P. a susținut că reclamanta nu justifică vătămarea vreunuia dintre drepturile sau interesele sale legitime, în prezenta cauză vătămarea este reprezentată tocmai de alocarea prin H.G. nr. 255/2012 a sumei de 240.000 RON către reclamantă, sumă care însă nu a fost transmisă efectiv, ca urmare a apariției O.U.G. nr. 15/2012, astfel că aceasta este în măsură să formuleze pretenții vizând obligarea pârâtului Guvernul României la adoptarea unei conduite conforme H.G. nr. 255/2012 și să vireze suma alocată.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a reținut că dispozițiile art. V alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012 sunt constituționale, potrivit Deciziei nr. 558/2012 a Curții Constituționale, în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ teritoriale, care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012.

În raport de aceste dispoziții, Curtea a fost chemată, așadar, să verifice în prezenta cauză, în raport de aceste condiții, dacă restituirea la bugetul de stat a sumei de 240.000 RON, de către reclamantă a fost legală sau nu, respectiv dacă această unitate administrativ-teritorială era îndreptățită să beneficieze de aceste sume pentru cheltuieli reprezentate de: a) arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și b) au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data de 08 mai 2012; și mai mult, să facă dovada utilizării efective a acestor sume alocate.

În acest sens, prima instanță a reținut nota de constatare a Camerei de Conturi Mureș din 25 iunie 2012, în cuprinsul acesteia arătându-se că Unității Administrativ Teritoriale Voivodeni nu i-a fost alimentat contul de venituri și, pe cale de consecință, până la data de 08 mai 2012 nu a putut face plăți efective.

Prin raportare la dispozițiile Deciziei nr. 558/2012 a Curții Constituționale, este de observat că U.A.T. Comuna Voivodeni îndeplinește cerința legală (este îndreptățită să beneficieze de sumele alocate prin H.G. nr. 255/2012, întrucât a înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și a avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, până la data de 08 mai 2012).

La data de 06 octombrie 2011, A.F.M. a comunicat reclamantei că proiectul acesteia a fost avizat, urmând a beneficia de o cofinanțare în sumă de 4.951.649,50 RON, adică 85% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectului în valoare de 5.825.470 RON, ulterior, la 26 octombrie 2011, fiind indicate și cheltuielile aprobate ca fiind eligibile.

Așadar, s-a apreciat ca fiind certă existența unor cheltuieli la bugetul reclamantei, generate de aprobarea Proiectului „Rețea de canalizare și stație de epurare în Comuna Voivodeni” (anterior datei de 08 mai 2012), aceste sume revenindu-i ca urmare a participării alături de cofinanțarea A.F.M. la realizarea acestuia, acest contract generând obligații de plată contractuale, anterior chiar intrării în vigoare a H.G. nr. 255/2012, adică înainte de data de 06 aprilie 2012.

Recursul

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs în termen legal pârâții Guvernul României și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, criticând-o pentru nelegalitate și temeinicie.

Recurentul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a adus următoarele critici de nelegalitate sentinței recurate:

Prin hotărârea dată, instanța de fond a încălcat formlele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. (art. 304 pct. 5 C. proc. civ.), întrucât nu a analizat apărările formulate prin notele scrise depuse la termenul din 05 februarie 2013.

De asemenea, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7 C. proc. civ.) și, totodată, hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).

Astfel, s-a arătat că, deși instanța de fond a reținut că susținerile reclamantei nu sunt probate cu nici un mijloc de probă, a apreciat totuși că reclamanta este îndreptățită să beneficieze de sumele alocate prin H.G. nr. 15/2012, în raport de nota de constatare a Camerei de Conturi Mureș.

Mai mult, prima instanță nu a ținut cont că din această notă de constatare rezultă că reclamanta nu avea înregistrate la data de 06 aprilie 2012 arierate pentru cheltuieli curente și de capital și, totodată, nu avea în derulare, la data de 08 mai 2012 proiecte cu finanțare externă nerambursabilă care necesită cofinanțare.

S-a solicitat admiterea recursului și, în principal, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii formulate de reclamantă ca nefondată.

Recurentul Guvernul României a susținut, prin motivele de recurs, că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, fiind incident astfel motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

A arătat că instanța de fond a reținut în mod lapidar existența unei note de constatare a Camerei de Conturi Mureș ce ar îndreptăți-o pe reclamantă să beneficieze de sumele alocate prin H.G. 255/2012 și a învederat că își însușește pe aspecte de fond motivele de recurs formulate de recurentul Statul Român, prin D.G.F.P. Mureș.

Considerentele și soluția Înaltei Curți

Examinând sentința recurată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză, cât și în temeiul dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt fondate.

Într-adevăr, potrivit H.G. nr. 255/2012, Comunei Voivodeni i-a fost alocată suma de 240.000 RON „pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile”.

Prin art. V alin. (1) din O.U.G. nr. 15/2012 s-a dispus ca „Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităților administrativ-teritoriale în anul 2012 prin H.G. nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate. Restituirea sumelor neutilizate se efectuează pe bază de ordine de plată pentru Trezoreria Statului, întocmite distinct, în care la rubrica «Explicații» se va preciza obligatoriu „Restituire sume defalcate din TVA încasate potrivit H.G. nr. 255/2012, rămase neutilizate”.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 558/2012 a constatat că dispozițiile art. V alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice, care au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012”.

În cauză, este necontestat că în vederea aplicării art. V alin. (1) din O.U.G. nr. 15/2012, a Deciziei nr. 558/2012 a Curții Constituționale și a verificării respectării cerințelor art. 1 din H.G. nr. 255/2012, Camera de Conturi a Județului Mureș a efectuat o verificare, prin auditorii săi, fiind întocmită nota de constatare din 25 iunie 2012, care a fost semnată/însușită și de ordonatorul principal de credite/secretarul localității reclamante care a fost asistat pe timpul verificării de contabilul primăriei, fiind consemnate următoarele:

Conform, H.G. nr. 255/2012, unității administrativ-teritoriale Comuna Mădăraș i-a fost repartizată suma de 240.000 RON, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.

Situația arieratelor pentru cheltuieli curente și de capital înregistrate la data de 06 aprilie 2012, este prezentată în anexa nr. 1 la nota de constatare, iar situația proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă care necesită cofinanțare, aflate în derulare la data de 08 mai 2012 este prezentată în anexa nr. 2 la nota de constatare.

Instanța de control judiciar constată, contrar reținerilor instanței de fond, că din anexa nr. 1 la nota de constatare rezultă că Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Voivodeni nu avea înregistrate, la data de 06 aprilie 2012, arierate pentru cheltuieli curente și de capital.

De asemenea, din anexa nr. 2 la nota de constatare rezultă că Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Voivodeni nu avea în derulare, la data de 08 mai 2012, proiecte cu finanțare externă nerambursabilă care necesită cofinanțare.

Înalta Curte reține, de asemenea, că adresa din 06 octombrie 2011 întocmită de Administrația Fondului pentru Mediu prin care i se comunică reclamantei faptul că Proiectul „Rețea de canalizare și stație de epurare în localitatea Voivodeni, județul Mureș” a fost aprobat, indicându-se în cuprinsul acesteia o serie de documente pe care reclamanta trebuia să le depună în vederea încheierii contractului, nu face dovada existenței unui proiect în derulare.

Astfel, față de cele expuse, instanța de fond în mod greșit a reținut faptul că acțiunea reclamantei este fondată, având în vedere împrejurarea că aceasta nu a fost în măsură să facă dovada înregistrării de arierate sau derulare de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, dar și faptul că dispozițiile cuprinse în art. V din O.U.G. nr. 15/2012 au fost declarate constituționale, Curtea Constituțională recunoscându-i Guvernului posibilitatea de a aloca în situații extraordinare sume de bani suplimentare din fondul de rezervă, dar și obligația de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite.

În raport de cele mai sus arătate, constatând că sunt întemeiate motivele de recurs invocate în cauză și că este nelegală și netemeinică hotărârea atacată, urmează a se dispune, în temeiul art. 312 alin. (1)-(3) C. proc. civ., precum și în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, admiterea recursurilor declarate de Guvernul României și de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cu consecința modificării în parte a sentinței atacate în sensul respingerii în întregime a acțiunii reclamantei Comuna Voivodeni ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Guvernul României și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 86 din 05 februarie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamanta Comuna Voivodeni, prin Primar, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2014.