ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1663/2014

Cererea dedusă judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu-Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta comuna V., prin Primar, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice: (i) anularea tuturor actelor administrative emise în vederea aplicării art. V din O.U.G. nr. 15/2012; (ii) obligarea pârâtului Guvernul României la plata despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012 și la restituirea sumei de 240.000 RON restituiți de reclamantă după intrarea în vigoare a art. V din O.U.G. nr. 15/2012; (iii) obligarea pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situației anterioare intrării în vigoare a art. V din O.U.G. nr. 15/2012; (iv) suspendarea executării art. V din O.U.G. nr. 15/2012 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze. Reclamanta a invocat și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.U.G. nr. 15/2012, conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 29 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Întâmpinările depuse în cauză Prin întâmpinare, pârâtul Guvernul României a solicitat respingerea ca inadmisibilă a acțiunii, precum și a cererii de suspendare a O.U.G. nr. 15/2012 raportat la dispozițiile art. 9 și art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004. A invocat excepția nulității acțiunii pentru lipsa timbrajului și inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate, în condițiile în care, prin Decizia Curții Constituționale nr. 558/2012, instanța constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității acestui act normativ. La rândul său, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția inadmisibilitătii acțiunii, raportat la dispozițiile art. 9 și art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, iar, pe fond, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 176 din 21 martie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilitătii acțiunii și a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta comuna V., prin Primar. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a apreciat, mai întâi că excepția inadmisibilitătii acțiunii, invocată de pârâți, este nefondată, în condițiile în care acțiunea reclamantei se încadrează în limitele stabilite de art. 9 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 554/2004, fiind însoțită de excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012, iar obiectul acțiunii vizează acordarea de despăgubiri, anularea actelor emise în baza actului normativ a cărui neconstituționalitate a fost invocată, dar și obligarea autorităților la emiterea unui nou act administrativ. Excepția netimbrării acțiunii, invocată de pârâtul Guvernul României, a fost, la rândul său, respinsă, constatându-se că acțiunea reclamantei poartă taxa de timbru și timbru judiciar în cuantumul stabilit de către instanță, dovada îndeplinirii obligației de plată a taxei de timbru fiind făcută cu actul de la fila 18 din dosar. Prima instanță a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, reținând că, prin Decizia nr. 558/2012, Curtea Constituțională a stabilit că „dispozițiile art. V alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012, privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice, care au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate direct de avocatul poporului, sunt constituționale, în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012”, raportat la prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Analizând pe fond acțiunea formulată de reclamantă, Curtea a reținut că, în baza dispozițiilor cuprinse în H.G. nr. 255/2012, unității administrativ teritoriale V., i-a fost alocată suma de 240.000 RON, având ca destinație plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Prin O.U.G. nr. 15/2012, (art. V) s-a dispus ca aceste sume neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, să se restituie către bugetul de stat pe bază de ordine de plată pentru trezoreria statului, cu mențiunea „restituire sume defalcate din TVA, încasate prin H.G. nr. 255/2012 rămase neutilizate”. Dispozițiile cuprinse în acest text legal a format obiectul verificării constituționale și prin Decizia nr. 558/2012, Curtea Constituțională a reținut că aceste dispoziții sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012. Din considerentele acestei decizi rezultă că dispozițiile cuprinse în art. V din O.U.G. nr. 15/2012 nu se aplică unităților administrativ teritoriale care nu au utilizat sumele alocate până la data intrării în vigoare a actului normativ, dar care la acel moment înregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și aveau în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. În considerarea acestei decizii, Guvernul României a adoptat H.G. nr. 705/2012, privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ teritoriale, destinația acestor sume fiind plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. În aplicarea acestei hotărâri de guvern s-a procedat la verificarea unităților administrativ teritoriale și acolo unde s-a constatat că unitatea administrativ teritorială a înregistrat arierate sau are în derulare proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, a alocat sumele necesare achitării arieratelor și susținerea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, sumele alocate fiind prevăzute în anexa la hotărâre. Verificând anexa la această hotărâre, se constată că localității V. i-a fost alocată suma de 24.000 RON, pentru achitarea arieratelor, sumă ce corespunde cu cea indicată în nota de constatare întocmită de Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi a Județului Mureș. Prin aceeași notă de constatare s-au stabilit că la nivelul autorității locale nu au fost înregistrate proiecte cu finanțare europeană din fonduri nerambursabile. Instanța fondului a apreciat acțiunea reclamantei ca nefondată, în raport de această stare de fapt și având în vedere că dispozițiile cuprinse în art. V din O.U.G. nr. 15/2012 au fost declarate constituționale, Curtea Constituțională recunoscându-i Guvernului posibilitatea de a aloca în situații extraordinare sume de bani suplimentare din fondul de rezervă dar și obligația de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite, precum și împrejurarea că reclamanta nu a fost în măsură să facă dovada înregistrării unui cuantum mai mare de arierate sau derularea de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă la nivelul unității administrativ teritoriale pe care o administrează.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței nr. 176 din 21 martie 2013 a declarat recurs reclamanta comuna V., prin Primar, solicitând modificarea în întregime a acesteia și admiterea acțiunii sale, pentru motive încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că prin H.G. nr. 255/2012 recurentei i-a fost alocată suma de 240.000 RON pentru plata unor arierate, aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, hotărârea fiind în vigoare și la data prezentă, iar prin adoptarea O.U.G. nr. 15/2012, Guvernul a creat un dezechilibru financiar în activitatea autorității locale, aceasta ajungând în imposibilitatea de a mai asigura rețeaua de canalizare menajeră și stația de epurare pentru comună și satele V., M., V.V., reabilitarea, mansardarea și extinderea unor școli și grădinițe. A adus critici dispozițiilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012, evidențiind impactul negativ al acesteia. În ceea ce privește hotărârea recurată, a susținut că instanța de fond nu a verificat dacă recurenta încheiase raporturi juridice pentru finanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabiie, hotărârea fiind nelegală din perspectiva constatării că reclamanta nu a probat că alocarea acestor sume s-ar impune pe baza unei justificări obiective și reale. A mai criticat modul în care instanța de fond a înțeles să soluționeze cererea de suspendare a executării dispozițiilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012.

Apărările formulate Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul-pârât Guvernul României a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică. A evocat contextul litigiului și a susținut, în esență, că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că acțiunea reclamantei este nefondată, având în vedere împrejurarea că reclamanta nu a fost în măsură să facă dovada înregistrării unui cuantum mai mare de arierate sau derulare de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă.

Considerentele și soluția instanței de control judiciar Examinând actele și lucrările dosarului, în raport de susținerile recurentei și în limitele recursului formulat de aceasta, Înalta Curte constată că recursul este nefondat și îl va respinge, pentru considerentele ce urmează. Mai întâi, se constată că, deși recurenta a invocat în cererea sa motivele de recurs prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ., argumentele expuse de aceasta se subsumează cu precădere motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., anume „hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii”, așa încât sentința recurată va fi analizată din această perspectivă. Se mai constată că, în prezenta cauză, recurenta-reclamantă comuna V. a învestit, în esență, instanța de contencios administrativ, cu acțiunea având ca obiect anularea actelor administrative emise în vederea punerii în aplicare a prevederilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012, obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice de a acorda despăgubiri pentru prejudicii cauzate prin punerea în aplicare a prevederilor art. V din O.U.G. nr. 15/2012 și la restituirea sumei de 240.000 RON restituiți de recurentă după intrarea în vigoare a art. V din O.U.G. nr. 15/2012, obligarea pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice de a emite acte administrative care să conducă la restabilirea situației anterioare intrării în vigoare a art. V din O.U.G. nr. 15/2012, precum și suspendarea executării art. V din O.U.G. nr. 15/2012 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a prezentei cauze. O.U.G. nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate și al finanțelor publice a fost adoptată în temeiul dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție; în art. V din actul normativ aflat în discuție s-au menționat următoarele: „(1) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugata pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităților administrativ-teritoriale în anul 2012 prin H.G. nr. 255/2012 privind alocarea unei sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgenta, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate. Restituirea sumelor neutilizate se efectuează pe baza de ordine de plata pentru Trezoreria Statului, întocmite distinct, în care la rubrica „Explicații” se va preciza obligatoriu „Restituire sume defalcate din TVA încasate potrivit H.G. nr. 255/2012, ramase neutilizate; (2) Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență; (3) Cu sumele restituite potrivit alin. (2) se reîntregește fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, potrivit instrucțiunilor emise de Ministerul Finanțelor Publice”. Prin Decizia nr. 558/2012 a Curții Constituționale, s-a constat că dispozițiile art. V alin. (1) teza I din O.U.G. nr. 15/2012 sunt constituționale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin H.G. nr. 255/2012 și neutilizate de către unitățile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital și nu au avut în derulare cofinanțări proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012. Prin urmare, pentru a fi aplicabile prevederile O.U.G. nr. 15/2012, Curtea Constituțională a considerat că sumele alocate în baza H.G. nr. 255/2012 se vor restitui, potrivit acestui act normativ, dacă aceste sume nu au fost utilizate și dacă unitatea administrativ-teritorială nu avea înregistrate arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital sau nu au avut în derulare cofinanțări de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă până la 8 mai 2012, când aintrat în vigoare O.U.G. nr. 15/2012. Cu alte cuvinte, examinarea temeiniciei cererii reclamantei-recurente, privind restituirea sumelor alocate în temeiul H.G. nr. 255/2012 și rambursate în baza art. V alin. (1) din O.U.G. nr. 15/2012, raportat la decizia Curții Constituționale, sus-menționată, implică verificarea existenței următoarelor ipoteze: 1. Unitatea administrativ teritorială a primit finanțare, în temeiul H.G. nr. 255/2012, iar aceasta nu a fost utilizată până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 15/2012 și a fost restituită; 2. Unitatea administrativ teritorială avea înregistrate arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital la data de 8 mai 2012; 3. Unitatea administrativ teritorială avea în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabilă și avea neachitată cota de cofinanțare la aceste proiecte la data de 8 mai 2012. În cauză, este necontestat că în vederea aplicării art. V alin. (1) din O.U.G. nr. 15/2012, a Deciziei nr. 558/2012 a Curții Constituționale și a verificării respectării cerințelor art. 1 din H.G. nr. 255/2012, Camera de Conturi a Județului Mureș a efectuat o verificare, prin auditorii săi, fiind întocmită nota de constatare din 2 iulie 2012, care a fost semnată/însușită și de ordonatorul principal de credite, Primarul localității reclamante. Cu ocazia verificării, s-a constatat că unității administrativ-teritoriale comuna V. i-a fost repartizată suma de 240.000 RON, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, că recurenta-reclamantă avea înregistrate arierate în valoare de 24.268 RON pentru cheltuieli curente și de capital la data de 6 aprilie 2012 și nu avea în derulare proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Deși recurenta-reclamantă a fost obligată la restituirea sumei de 240.000 RON, ulterior, prin H.G. nr. 705/2012, adoptată tocmai în considerarea deciziei Curții Constituționale sus-citate, localității V. i-a fost alocată suma de 24.000 RON pentru achitarea arieratelor, sumă ce corespunde cu cea indicată în nota de constatare întocmită de Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi a Județului Mureș. În aceste condiții, instanța de fond în mod corect a reținut faptul că acțiunea reclamantei este nefondată, având în vedere împrejurarea că aceasta nu a fost în măsură să facă dovada înregistrării unui cuantum mai mare de arierate sau derulare de proiecte cu finanțare externă nerambursabilă, dar și faptul că dispozițiile cuprinse în art. V din O.U.G. nr. 15/2012 au fost declarate constituționale, Curtea Constituțională recunoscându-i Guvernului posibilitatea de a aloca în situații extraordinare sume de bani suplimentare din fondul de rezervă, dar și obligația de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite. În consecință, Înalta Curte apreciază că recursul de față este nefondat, în condițiile în care prima instanță a motivat corespunzător soluția adoptată, în raport cu probatoriul prezentat, și a aplicat corespunzător dispozițiile legale mai sus nominalizate. Criticile recurentei privind viciile O.U.G. nr. 15/2012 și efectele acesteia exced controlului instanței de contencios administrativ. În ceea ce privește modul în care a fost soluționată cererea recurentei-reclamante de suspendare a efectelor art. V din O.U.G. nr. 15/2012, dispozițiile legii speciale a contenciosului administrativ permit soluționarea cererii de suspendare întemeiată pe prevederile art. 15 din Legea nr. 554/2004 împreună cu cererea privind anularea actului a cărui suspendare se solicită, neputând fi reținută, din această perspectivă, nici o neregularitate de natură a atrage nulitatea hotărârii instanței de fond. Pentru toate considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (l) teza a II-a C. proc. civ.