ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2767/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 3649 din 11 octombrie 2010 a respins excepția inadmisibilității acțiunii și a respins ca nefondată cererea având ca obiect „constatare nulitate act” formulată de reclamanta SC A. SRL Vatra Dornei în contradictoriu cu pârâta SC E.O.N.M.F. SA Bacău. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut, în principal, că se impune respingerea excepției inadmisibilității acțiunii deoarece sancțiunea exercitării abuzive a drepturilor procesuale nu este inadmisibilitatea ci repararea prejudiciului cauzat. De asemenea pârâta nici nu a făcut dovada exercitării abuzive a dreptului de chemare în judecată de către reclamantă.

Pe fondul cauzei, cele două facturi fiscale a căror anulare s-a solicitat nu sunt convenții, întrucât nu cuprind un acord de voință al părților dat cu intenția de a produce efecte juridice. Facturile în cauză sunt acte unilaterale ale pârâtei, mijloace de probă și nu există vreun motiv de nulitate în privința lor. Raporturile dintre părți pot fi soluționate pe calea unei acțiuni care să vizeze fondul cauzei, respectiv constatarea faptului că reclamanta nu datorează acele sume. Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 7 din 28 ianuarie 2011 a admis apelul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva sentinței nr. 3649 din 11 octombrie 2010 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a anulat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În fundamentarea acestei soluții s-a apreciat că prima instanță nu a cercetat fondul raportului litigios, pronunțând soluția în temeiul unei excepții procesuale, omițând a se pronunța asupra cererii. Astfel au fost avute în vedere doar cele două facturi și s-a omis analizarea motivelor de nulitate invocate de reclamantă asupra unui număr de 36 de facturi emise de către pârâtă. Împotriva deciziei nr. 7 din 28 ianuarie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a promovat recurs pârâta SC E.O.N.M.F. SA care a criticat pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art. 304 pct. 6 și 9 C. proc. civ. admiterea recursului și modificarea în întregime a deciziei atacate, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond.

În dezvoltarea motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că potrivit dispozițiilor art. 129 alin. (6) C. proc. civ., în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății, iar reclamanta a solicitat numai constatarea nulității absolute a facturilor, nu și constatarea inexistenței debitului aferent. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la critici le aduse de recurenta-reclamantă, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursul pentru următoarele considerente. Din conținutul cererii de chemare în judecată rezultă că reclamanta SC A. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC E.O.N.M.F.

SA constatarea nulității absolute a facturilor emise de pârâtă în intervalul 6 aprilie 2009 - 10 aprilie 2009 în cuantum total de 132.578,46 lei prin aceea că apare o vădită încălcare a legii, sumele de bani impuse la plată reprezentând o eroare de facturare imputabilă salariaților pârâtei, care echivalează cu o lipsă de cauză. La rândul ei, societatea pârâtă prin întâmpinarea depusă a precizat că datorită neglijenței sale în facturare, la un preț mai mic decât cel convenit și datorat, s-a procedat la recalcularea facturilor de energie electrică aparținând consumatoarei reclamante pe ultimii trei ani. Corect a procedat instanța de fond în soluționarea cauzei dedusă judecății, prin aceea că a tăcut aplicarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc.

civ., pronunțându-se mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii. Examinând cu precădere excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, a constatat că se impune respingerea ei, nefiind realizate condițiile exercitării abuzive a drepturilor procedurale de către reclamantă. Este de necontestat că instanța de fond a examinat în continuare obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv facturile fiscale a căror constatare a nulității absolute s-a cerut stabilind că ele sunt acte unilaterale ale societății pârâte și nu există nici un argument care să conducă la nulitatea lor.

Din aceste rațiuni, urmează a admite recursul declarat de pârâta SC E.O.N.M.F. SA Târgu Mureș împotriva deciziei nr. 7 din 28 ianuarie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, urmând ca în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. j C. proc. civ. să modifice decizia atacată în sensul de a respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC E.O.N.M.F. SA Tg. Mureș împotriva deciziei nr. 7 din 28 ianuarie 2011 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția comercială de contencios administrativ și fiscal. Modifică decizia atacată, în sensul că respinge apelul ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 22 septembrie 2011.