ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3508/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 201 din 24 septembrie 2010 Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul L.D.P., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, având ca obiect despăgubire, a obligat pe pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților la plata compensațiilor bănești în sumă de 428.781 RON stabilite de Comisia Județeană de pe lângă Instituția Prefectului județului Galați pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în sumă de 500 RON pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri până la executarea efectivă, către reclamant.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele: Instituția Prefectului județului Galați a emis Hotărârea nr. 284/2007, prin care a stabilit pe numele reclamantului, cu titlu de despăgubire, suma de 428.781 RON compensații bănești pentru bunurile autorului său. Având în vedere dispozițiile art. 18 din H.G. nr. 1120/2006, reclamantul s-a adresat pârâtei cu cerere înregistrată sub nr. 2767/2007. Sesizată fiind, pârâta a verificat documentele din dosarul întocmit de Instituția Prefectului și l-a înaintat acesteia, constatând că reclamantul nu a făcut dovada stării civile a autorului în momentul refugiului. Cu toate că la dosar se aflau trei declarații de martor, respectiv L.D.P., I.I.G.

și C.A.P., autentificate la data de 11 noiembrie 2005 și decizia civilă nr. 196 din 11 mai 2006, pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul 1092/44/2006, atașat la prezenta cauză, pârâta în mod nejustificat nu le-a avut. Prin urmare instanța a apreciat că au fost încălcate disp. art. 6 alin. (1) din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 din cauza întârzierii autorităților în executarea efectivă a hotărârii. Împotriva acestei hotărâri, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Înainte de a analiza motivele de recurs formulate, examinând cu prioritate excepția invocată, Înalta Curte constată că hotărârea recurată a fost pronunțată de o instanță necompetentă, astfel că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 3 C. proc.

civ., motiv pentru care va admite recursul, iar, în baza art. 312 alin. (6) C. proc. civ., va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Obiectul prezentului litigiu este reprezentat de obligarea recurentei-pârâte la plata unei sume de bani cuvenită intimaților-reclamanți cu titlu de despăgubiri, în baza Hotărârii nr. 248/2007 emisă de Comisia Județeană Galați. Ca atare, este vorba despre o acțiune în pretenții, stabilite printr-un act administrativ, emis în procedura reglementată de Legea nr. 290/2003.

Înalta Curte apreciază că, pentru corecta soluționare a problemei de drept aflată în litigiu, sunt relevante prevederile art. 8 din Legea nr. 290/2003. Conform alin. (3) al art. anterior indicat, în termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003. În plus, alin. (4) al aceluiași articol prevede că, în termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestațiile și le va aproba, sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care coordonează activitatea Serviciului pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003.

Alin. 5 din articolul în discuție precizează că hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Totodată, conform alin. (6) al art. mai sus individualizat, hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. De asemenea, art. 17 alin. (6) din H.G. nr. 57/2008 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003, aprobate prin H.G. nr. 1120/2006, menționează faptul că deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc, conform prevederilor legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

Din interpretarea tuturor acestor texte normative rezultă faptul că actele administrative emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în aplicarea Legii nr. 290/2003 pot fi contestate la instanța de contencios administrativ, fiind vorba de o competență exclusivă a tribunalului. Ca atare, sunt aplicabile dispozițiile art. 159 pct. 2 C. proc. civ., care dispun că necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei instanțe de alt grad, în contextul în care prezenta cauză a fost judecată de către o curte de apel. Nu există nici o îndoială că, întotdeauna, competența materială a instanței de judecată este reglementată de norme imperative. În litigiul de față, putem afirma că suntem în prezența unei acțiuni privind acordarea unor despăgubiri, având drept temei juridic Legea nr. 290/2003.

Altfel spus, trebuie aplicat principiul lex specialia generalibus derogant, fiind vorba despre un litigiu generat de aplicarea unei norme speciale, respectiv Legea nr. 290/2003. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 304 alin. (3) și art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 împotriva sentinței nr. 201 din 24 septembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Galați, secția de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2011.