ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1364/2012

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamanta S.M.M. a chemat în

judecată pe pârâții Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara și Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, solicitând:

- obligarea pârâților

la recunoașterea diplomei de licență seria A1 nr 0141017 eliberată la data de

11 iulie 2009.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat că în baza actelor de studii pe care le deține a

participat la examenul de titularizare din anul 2010, organizat de

Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara, însă la examenul organizat în anul

2011, același pârât nu i-a validat dosarul, motivând că este absolventă a

Universității Spiru Haret.

Prin Sentința nr.

2926 din 10 noiembrie 2011, Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de

contencios administrativ, a admis excepția necompetenței materiale și, în

consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții

de Apel Alba Iulia, reținând calitatea de autoritate centrală publică a

pârâtului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în

temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Învestită cu

soluționarea cauzei, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de

contencios administrativ, prin Sentința nr. 395 din 14 decembrie 2011, a admis

excepția necompetenței materiale ridicată din oficiu și a declinat competența

de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Hunedoara.

Totodată, a constatat

existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă

să soluționeze conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus

judecății.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de Apel a apreciat că, în raport de dispozițiile art.

10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care reglementează competența materială a

instanțelor de contencios administrativ în funcție de două criterii, respectiv

poziționarea autorității publice emitente în sistemul administrației publice și

criteriul valoric, atunci când litigiul privește taxe și impozite, contribuții,

datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, coroborate cu cele ale art. 2

alin. (1) lit. d) și art. 3 alin. (1) C. proc. civ., competența curților de

apel în materia contenciosului administrativ, pentru situația când litigiul nu

privește impozite, taxe, etc., cum este cazul în speță, intervine doar în

prezența actelor emise de autoritățile publice centrale.

În speță, se contestă

refuzul pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara de a permite

reclamantei să participe la examenul de titularizare în anul 2011 ca efect al

nerecunoașterii diplomei de licență seria A1 nr 0141017 eliberată la data de 11

iulie 2009.

Așadar obiectul

cauzei vizează un act asimilat actului administrativ unilateral, respectiv

refuzul de recunoaștere a unui drept, în condițiile art. 8 alin. (1) teza a

II-a raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, acest act aparținând

unei instituții publice locale.

În raport de

precizarea reclamantei, curtea de apel a reținut că pârâtul Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este chemat în judecată doar

pentru opozabilitatea hotărârii ce se va pronunța în cauză, reclamanta neavând

un conflict deschis cu acest pârât, relativ la un act administrativ tipic sau

asimilat emis de el.

În concluzie, Curtea

a reținut că în speță se atacă un act administrativ emis de o instituție

publică locală, aspect care atrage competența tribunalului și nu a curții de

apel, astfel că raportat la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

competența de soluționare a cauzei aparține secției comerciale și de contencios

administrativ a Tribunalului Hunedoara.

În baza art. 20 alin.

(1) pct. 2, art. 22 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată

că soluționarea prezentului conflict negativ de competență se face în favoarea

Tribunalului Hunedoara, în raport de considerentele care vor fi expuse în

continuare.

Așa cum s-a prezentat

anterior, obiectul prezentului litigiu de contencios administrativ se referă la

refuzul pârâtului Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara de a permite

reclamantei să participe la examenul de titularizare în anul 2011, ca efect al

nerecunoașterii diplomei de licență seria A1 nr 0141017 eliberată la data de 11

iulie 2009.

Cu alte cuvinte,

obiectul cauzei vizează un act asimilat actului administrativ, în speță refuzul

de recunoaștere a unui drept, în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr.

554/2004, ce emană de la o autoritate publică locală.

Improcesuarea

pârâtului Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu poate

atrage competența în favoarea curții de apel, raportat la rangul acesteia de

autoritate publică centrală, întrucât actul administrativ asimilat emană de la

Inspectoratul Școlar al Județului Hunedoara - autoritate publică locală.

În prezentul conflict

negativ de competență sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, care menționează următoarele:

„Litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează

în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și

cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și

accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei, se soluționează în fond de

secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin

lege organică specială nu se prevede altfel”.

Prin urmare,

specificul litigiilor care se desfășoară între persoanele fizice sau juridice și

administrația publică determină, în mod necesar, existența unor reguli

imperative în privința competenței instanțelor de contencios administrativ.

Pentru stabilirea

competenței materiale, articolul aflat în discuție instituie două criterii: cel

al rangului autorității care emite sau, după caz, încheie actul administrativ

dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice, respectiv

criteriul valoric.

În cauza de față,

este aplicabil primul criteriu enunțat anterior. În plus, trebuie subliniat faptul

că tribunalul este competent să soluționeze acest litigiu de contencios

administrativ, față de împrejurarea că Inspectoratul Județean Hunedoara este o

autoritate publică locală. De asemenea, mai trebuie să fie relevat art. 2 pct.

1 lit. d) C. proc. civ.

Față de cele ce

preced, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta S.M.M. și pârâții Inspectoratul

Școlar al Județului Hunedoara și Ministerul Educației, Cercetării Tineretului

și Sportului în favoarea Tribunalului Hunedoara, secția comercială și de

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 martie 2012.

Procesat de GGC - DG