ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 691/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 691/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta SC M. SA
Ploiești a chemat în judecată Ministerul Sănătății – Direcția Politica Medicamentului,
solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună
obligarea pârâtului la programarea inspecției pentru mutarea sediului Farmaciei
M.T. la o nouă adresă, situată în Târgoviște, str. Tudor Vladimirescu, județul Dâmbovița,
precum și la plata sumei de 145.321,24 lei cu titlu de daune moratorii pentru
prejudiciul cauzat prin refuzul de mutare a sediului.
În
motivarea cererii reclamanta a arătat că la data de 28 februarie 2011 Farmacia M.T.
cu sediul în Târgoviște, str. București, înființată prin excepție, a primit
autorizația de funcționare nr. 9742/CSA 2089 și că la data de 3 martie 2011 cu
cererea nr. 14533 au solicitat mutarea sediului la adresa din Târgoviște, str.
Tudor Vladimirescu, însă prin adresa din 4 aprilie 2011 i s-a comunicat că
solicitarea sa nu se încadrează în prevederile Legii farmaciei nr. 266/2008.
În
urma plângerii formulate, la data de 23 mai 2011 i s-a comunicat că „ulterior
datei de 31 decembrie 2010 legiuitorul nu a prevăzut o restricție a
posibilității de mutare a sediului unei farmacii înființate prin excepție însă,
cu toate acestea după această dată, dacă o farmacie solicită mutarea sediului,
indiferent de modalitatea cu care a fost înființată, va trebui să respecte dispoziția
prevăzută la art. 12 alin. (1), criteriul demografic”.
Prin
întâmpinarea formulată la data de 23 iunie 2011 Ministerul Sănătății a invocat excepția
netimbrării cererii privind capătul 2 de acțiune.
Curtea
de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin
sentința civilă nr. 210 din 23 iunie 2011 a respins excepția netimbrării
acțiunii invocată de pârât și a admis acțiunea reclamantei SC M. SA Ploiești în
sensul revocării adresei din 4 aprilie 2011 și din 23 mai 2011 și
obligării pârâtului la plata sumei de 145.321,24 lei cu titlu de daune către reclamantă.
Pentru
a pronunța această sentință, instanța a reținut:
În
legătură cu excepția netimbrării s-a reținut că reclamanta a depus la dosar chitanța
din 23 iunie 2011 în cuantum de 30 lei astfel că excepția va fi respinsă.
Pe
fondul cauzei s-a reținut că reclamanta a dovedit că într-adevăr refuzul
pârâtului i-a creat grave prejudicii, întrucât la contractul existent s-a
încheiat un act adițional, parte integrantă din contract care a stabilit că,
aceasta, în calitate de chiriaș al spațiului plătește o sumă considerabilă de 24.221,96
lei pe lună. De asemenea, reclamanta a dovedit că a efectuat o serie de modificări
și amenajări a spațiului închiriat, cheltuieli ce se ridică la suma de 145.321,24
lei.
Împotriva
sentinței civile nr. 210 din 23 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel
Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a declarat
recurs în termen legal pârâtul Ministerul Sănătății, prin care s-a solicitat
admiterea căii extraordinare de atac și modificarea în tot a hotărârii atacate
în sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii în contencios administrativ
formulată de reclamanta SC M. SRL.
Recurenta
a învederat, prin motivele cererii de recurs, că temeiul de drept aplicabil
cererii reclamantei este Legea farmaciei nr. 266/2008, în special dispozițiile art.
20, incidente în materia mutării sediului farmaciei comunitare, începând cu
data de 1 ianuarie 2011. Teza a doua a art. 20 din Legea nr. 266/2008 a
reprezentat excepția potrivit căreia până la data de 31 decembrie 2010 farmacia
comunitară înființată prin excepție de la criteriul demografic se putea muta cu
respectarea condițiilor de la înființare, respectiv tot cu dovedirea
condițiilor privitoare la funcționarea într-un spațiu comercial de mare
suprafață.
Ulterior
acestei date, de 31 decembrie 2010, s-a relevat că mutarea farmaciilor,
indiferent de înființare, pe criteriul demografic sau prin excepție de la
acesta se pot; muta doar cu respectarea criteriul demografic prevăzut de art. 12
din Legea nr. 266/2008. Or, reclamanta avea obligația, având în vedere că
cererea sa de mutare a sediului farmaciei a fost depusă ulterior datei de 31
decembrie 2010, să facă dovada îndeplinirii cerinței de la art. 12 din lege,
depunând în vederea autorizării documentele doveditoare menționate la art. 10 alin.
(2) din Legea nr. 266/2008.
Recurenta
a precizat că contrar dispozițiilor instituite de Legea nr. 266/2008, prima
instanță a reținut eronat că după data de 31 decembrie 2010 legea nu mai face
referire la vreo excepție când este vorba de schimbarea sediului unei farmacii,
chiar dacă a fost înființată prin excepție. Prin urmare, în opinia recurentei, art.
20 din Legea nr. 266/2008 stabilește ca și "restricție" la mutarea
sediului unei farmacii comunitare după data de 31 decembrie 2010 ca
solicitantul să facă dovada respectării "condițiilor prevăzute la art. 12 alin.
(1)". Cum reclamanta a solicitat mutarea sediului farmaciei comunitare în
data de 3 martie 2011 avea obligația de a face dovada respectării prevederilor art.
12 alin. (1) din Legea nr. 266/2008.
În
ceea ce privește cererea accesorie, recurenta pârâtă a solicitat a se constata
că în mod greșit s-a stabilit în sarcina Ministerului Sănătății obligația de a
suporta chiria aferentă spațiului la care reclamanta s-a obligat prin
contractul de închiriere și cheltuielile cu amenajarea spațiului. O asemenea
obligare nu se justifica, în condițiile în care: reclamantei i-a fost eliberată
autorizația de funcționare nr. 9742/CSA2089 din 29 februarie 2011 pentru
înființarea unei farmacii comunitare prin excepție de la criteriul demografic;
contractul de închiriere de care se folosește reclamanta a fost încheiat la
data de 20 noiembrie 2011, cu mult înainte de autorizarea sa, iar actul
adițional prin care reclamanta și-a asumat o majorare de chirie aferentă unei
suprafețe mai mari a fost încheiat la data de 9 decembrie 2010. În concluzie,
s-a arătat că reclamanta cunoștea încă de la data la care a fost autorizată
prin excepție de la criteriul demografic că nu îndeplinește condițiile de
înființare decât prin excepție, ceea ce s-a și întâmplat în data de 28
februarie 2011.
Prin
întâmpinarea formulată în cauză intimata reclamantă SC M. SRL a solicitat
respingerea recursului ca nefondat, cu motivarea că instanța de fond a reținut
în mod întemeiat că actuala reglementare din Legea nr. 266/2008, astfel cum a
fost modificată, prevede că mutarea unei farmacii este posibilă, dar cu
respectarea condițiilor referitoare la modul de organizare și funcționare a
unei farmacii comunitare.
Refuzul
Ministerului Sănătății de a planifica inspecția de mutare pentru o farmacie
înființată pe excepție a fost apreciat ca nejustificat, prin prisma
următoarelor considerente: - prin O.U.G. nr. 130 din 28 decembrie 2010 a fost abrogat art. 12 alin. (2) din Legea nr. 266/2008, potrivit căruia se puteau înființa
farmacii în gări, autogări și centre comerciale, astfel că nu mai există în
legislație noțiunea de farmacie înființată pe excepție; - potrivit art. 20 din
Legea nr. 266/2008, sediul unei farmacii înființate în condițiile art. 12 alin.
(2) din același act normativ ar fi putut fi mutată numai în aceleași condiții,
respectiv în alt centru comercial. Această ultimă dispoziție legală a fost
valabilă, s-a relevat, doar până la data de 31 decembrie 2010, dată la care,
urmare a apariției O.U.G. nr. 130/2010, art. 12 alin. (2) a fost abrogat. Or,
din interpretarea textului de lege, rezultă că începând cu data de 1 ianuarie
2011 o farmacie poate fi mutată în orice spațiu, condiționat de îndeplinirea
condițiilor prevăzute pentru funcționarea și organizarea unei farmacii
comunitare.
Referitor
la acordarea daunelor în sumă de 145,321,24 lei, intimata reclamantă a
considerat că în mod corect instanța de fond a decis în acest sens, întrucât
suma solicitată de reclamantă a fost dovedită. Soluția judecătorului fondului a
fost considerată legală, întrucât pentru a muta sediul unei farmacii trebuie
făcută dovada îndeplinirii condițiilor de autorizare prevăzute de Legea nr. 266/2008,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Or, în vederea
îndeplinirii acestor cerințe, societatea reclamantă a încheiat contract de
închiriere pentru spațiul unde a solicitat mutarea farmaciei, conform
cerințelor legale, spațiul unei farmacii trebuind să îndeplinească anumite
criterii și să fie dotat cu mobilier special.
Recursul
este fondat.
Pe
numele reclamantei SC M. SA Ploiești a fost emisă de către Ministerul Sănătății
- în conformitate cu prevederile H.G. nr. 144/2010 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările
ulterioare, ale H.G. nr. 15/1991 privind înființarea societăților comerciale
farmaceutice - S.A, a Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, și în baza documentației înaintate cu nr.
72394 la data de 25 noiembrie 2010 - autorizația de funcționare nr. 9742/CSA2089
din data de 28 februarie 2011. Prin acest act administrativ s-a autorizat, în
condițiile art. 12 alin. (2) din Legea farmaciei nr. 266/2008 (înființare prin
excepție - centru comercial), funcționarea farmaciei comunitare, cu denumirea
Farmacia M.T. în structura SC M. SA, la adresa din Târgoviște, str. Calea
București, județul Dâmbovița, fără receptură și laborator.
Ulterior
autorizării, respectiv la data de 3 martie 2011, reclamanta SC M. SA a depus la Ministerul Sănătății cererea nr. 14533 prin care s-a solicitat planificarea inspecției la
noul sediu al unității aflat la adresa Târgoviște, str. Tudor Vladimirescu,
județul Dâmbovița, în vederea verificării condițiilor de autorizare. Ministerul
Sănătății - Direcția Politica Medicamentului, a răspuns reclamantei, prin adresa
din 4 aprilie 201, că solicitarea acesteia nu se încadrează în prevederile
Legii farmaciei nr. 266/2008, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, Apoi, prin adresa din 23 mai 2011, aceeași autoritate publică a
comunicat reclamantei că ulterior datei de 31 decembrie 2011 legiuitorul nu a
mai prevăzut o restricție a posibilității de mutare a sediului unei farmacii
înființate prin excepție astfel că în situația în care o farmacie solicită
mutarea sediului, indiferent de modalitatea în care a fost înființată, trebuie
respectate dispozițiile art. 12 alin. (1) din Legea farmaciei, referitoare la
criteriul demografic.
În
mod neîntemeiat instanța de fond, prin sentința pronunțată, a admis acțiunea
reclamantei, cu consecința dispunerii revocării adresei din 4 aprilie 2011
și din 23 mai 2011 emise de Ministerul Sănătății și a obligării
autorității pârâte la plata către SC M. SA. a sumei de 145.321,24 lei cu titlu
de daune, cu motivarea că după data de 1 ianuarie 2011 orice farmacie își poate
muta sediul, cu condiția respectării normelor de funcționare și organizare a
farmaciilor comunitare.
Potrivit
prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificările și completările ulterioare, orice persoană care
se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de
către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea
în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios
administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului
pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Cum
dispune expres art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2001, se asimilează actelor
administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere
referitoare la un drept sau interes legitim ori, după caz, faptul de a nu
răspunde solicitantului în termenul legal. Constituie refuz nejustificat de a
soluționa o cerere exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu
rezolva cererea unei persoane (art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004),
iar prin exces de putere se înțelege, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din
legea contenciosului administrativ, exercitarea dreptului de apreciere al
autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege
sau prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
În
cauză, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. i) din
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, neexistând un refuz nejustificat al recurentului M.S. de a
soluționa cererea reclamantei SC M. SA referitoare la mutarea sediului unității
Farmacia M.T. la o nouă adresă situată în Târgoviște, str. Tudor Vladimirescu,
județul Dâmbovița. Recurentul pârât nu a formulat, prin adresa din 4 aprilie
2011 și prin adresa din 23 mai 2011, o exprimare explicită, cu exces de putere,
a voinței sale de a nu rezolva cererea reclamantei, ci a comunicat
solicitantei, în mod corect, că ulterior datei de 31 decembrie 2010 legiuitorul
nu a mai instituit o restricționare a posibilității de mutare a sediului unei
farmacii înființate prin excepție și că, în aceste condiții, mutarea sediului
unei farmacii comunitare, indiferent de modalitatea în care a fost înființată,
poate avea loc numai cu respectarea prevederilor art. 12 alin. (1) din Legea nr.
266/2008 a farmaciei, care prevăd criteriul demografic.
Într-adevăr,
se constată că reclamanta a înființat farmacia comunitară cu denumirea Farmacia
M.T., în condițiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 266/2008 a farmaciei,
republicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 448 din 30 iunie 2009, care
prevedea că "Prin excepție de la prevederile alin. (1), se poate înființa
câte o farmacie comunitară în gări, aerogări și centre comerciale de mare
suprafață, definite conform legii, în care se desfășoară activități de comercializare
cu amănuntul de produse și de alimentație publică, situate într-un singur
imobil, care utilizează o infrastructură comună și utilități adecvate potrivit
O.G. nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață,
republicată, cu modificările și completările ulterioare. Dovada încadrării
spațiului în această prevedere se eliberează de autoritatea administrației
publice locale în a cărei rază teritorială se află". Art. 12 alin. (1) din
Legea nr. 266/2008, republicată în anul 2009, care constituie norma generală,
dispune că "înființarea unei farmacii comunitare în mediul urban se face
în funcție de numărul de locuitori, dovedit prin adeverința eliberată de
autoritatea administrației publice locale, după cum urmează: a) în municipiul
București, o farmacie la 3.000 de locuitori; b) în orașele reședință de județ,
o farmacie la 3.500 de locuitori; c) în celelalte orașe, o farmacie la 4.000 de
locuitori".
Instituția
mutării sediului unei farmacii comunitare este reglementată de art. 20 din
Legea nr. 266/2008 a farmaciei, republicată, acest text stabilind că
"Mutarea sediului se poate face numai cu respectarea condițiilor prevăzute
la art. 12 alin. (1). Până la data de 31 decembrie 2010, inclusiv, farmaciile
comunitare înființate în condițiile art. 12 alin. (2) se pot muta numai în
aceleași condiții".
Este
incontestabil că art. 12 alin. (2) din Legea nr. 266/2008 a fost abrogat prin art.
1 punctul 1 din O.U.G. nr. 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008,
dar această împrejurare nu are decât semnificația că începând cu 1 ianuarie
2011 nu se mai pot înființa și, implicit, nu se mai poate solicita eliberarea
de autorizații de funcționare pentru farmacii comunitare care să-și desfășoare
activitatea în gări, aerogări și centre comerciale de mare suprafață, rămânând
valabile, cum prevede expres art. III din O.U.G. nr. 130/2010, numai
autorizațiile de funcționare eliberate în baza prevederilor art. 12 alin. (2)
din Legea nr. 266/2008, republicată, cu modificările și completările
ulterioare. Pe de altă parte, este de asemenea evident, față de conținutul
textului art. 20 teza a doua din Legea nr. 266/2008, că numai până la data de
31 decembrie 2010, inclusiv, farmacia comunitară înființată prin excepție de la
criteriul demografic instituit prin art. 12 alin. (1) din legea farmaciei se
putea muta cu respectarea condițiilor de la înființare, respectiv tot cu
dovedirea condițiilor referitoare funcționarea în gări, aerogări și centre
comerciale de mare suprafață.
Rezultă, așadar, din
interpretarea textelor art. 12 alin. (1) și art. 20 teza 1 din Legea nr. 266/2008,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, că mutarea sediului
farmaciilor, indiferent de modalitatea de înființare - pe criteriul demografic
sau prin excepție de la acesta (conform art. 12 alin. (2) din lege) - poate
avea loc, după 1 ianuarie 2011, numai cu respectarea dispozițiilor art. 12 alin.
(1) din Legea farmaciei nr. 266/2008, altfel spus cu respectarea criteriului
demografic.
î
n aceste condiții,
nu se poate reține existența unui refuz nejustificat al Ministerul Sănătății de
a soluționa cererea reclamantei SC M. SA referitoare la mutarea sediului
unității Farmacia M.T. 1 la o nouă adresă situată în Târgoviște, str. Tudor
Vladimirescu, județul Dâmbovița, și, pe cale de consecință, nu se poate dispune
nici obligarea autorității pârâte la plata în favoarea reclamantei de
despăgubiri pentru daune materiale.
În
raport de cele mai sus arătate, constatând că sunt întemeiate motivele de
recurs invocate în cauză și că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică,
se va dispune, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004
a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
precum și a prevederilor; art. 312 alin. (1) - (3) C. proc. civ., admiterea
recursului declarat de Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 210
din data de 23 iunie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de
contencios administrativ și fiscal, și modificarea sentinței atacate în sensul
respingerii acțiunii reclamantei SC M. SA., ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Ministerul Sănătății împotriva sentinței civile nr. 210 din 23
iunie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios
administrativ și fiscal.
Modifică în tot
sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamatei SC M. SA, ca
neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în
ședință publică, astăzi 9 februarie 2012.