ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1029/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1029/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, extinsă și precizată ulterior, reclamanta Asociația de Vânătoare Ț.L.:

- în contradictoriu cu

pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Comisia de analiză

a contestației, a formulat plângere împotriva procesului-verbal din 19 iunie 2009,

publicat la data de 22 iunie 2009 pe pagina de internet a ministerului, prin care

a fost respinsă contestația împotriva procesului-verbal din 12 iunie 2009, prin

care i s-a respins solicitarea de atribuire a dreptului de gestionare a faunei din

fondul cinegetic nr. 3 Novăț, județul Maramureș, solicitând obligarea Comisiei pârâte

să îi atribuie direct dreptul de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic

nr. 3 Novăț, județul Maramureș. Susține reclamanta că respectiva Comisie, formată

din D.I. și V.P. a fost constituită nelegal doar din doi membrii, întrucât, conform

art. 9 alin. (3) din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.

218 din 31 martie 2008, trebuia să fie constituită din trei persoane. Mai susține

reclamanta că în mod greșit a fost respinsă contestația sa cu motivarea că Asociația

Composesorală Vișeu de Sus și Vișeu de Mijloc, care a ales-o și a propus-o pentru

gestionarea faunei din fondul cinegetic, nu are în proprietate 51% din fondul cinegetic

de vânătoare Novăț, deși, conform titlurilor de proprietate depuse la dosar, rezultă

că asociația respectivă deține în proprietate o suprafață de 7.851,35 ha din fondul

de vânătoare, conform adeverinței din 27 mai 2009 a Direcției Silvice Maramureș,

Ocolul Silvic Vișeu, din suprafața totală a fondului care este de 14.690 ha, din

care productivă cinegetic este doar suprafața de 14.566 ha, fiind astfel îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 3 din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale nr. 218 din 31 martie 2008.

- în contradictoriu cu

pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Asociația Cinegetică

W.C.C. și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare, a solicitat

anularea contractului din 14 august 2009 privind atribuirea în gestiune a fondului

cinegetic nr. 3 Novăț, județul Maramureș, către pârâta Asociația Cinegetică W.C.C.,

încheiat între aceasta din urmă și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de

Vânătoare, cu cheltuieli de judecată. În motivare, reclamanta susține că respectivul

contract a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) din

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 218 din 31 martie 2008,

întrucât, așa cum rezultă din cele expuse anterior, fondul de vânătoare trebuia

să fie atribuit reclamantei deoarece a fost propusă de Asociația Composesorală Vișeu

de Sus-Vișeu de Mijloc, care deține în proprietate minim 51% din suprafața fondului

de vânătoare. Astfel, susține reclamanta că licitația în urma căreia a fost încheiat

contractul s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor menționate din ordinul respectiv.

Pârâtul Inspectoratul

Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Cluj-Napoca a depus întâmpinare la extinderea

de acțiune formulată de reclamantă, prin care a invocat excepția lipsei capacității

procesuale pasive a acesteia, deoarece fondul nr. 3 Novăț a fost afișat pe site-ul

ministerului pentru atribuire directă prin anunțul din 15 iunie 2009, iar în urma

analizării documentelor pentru atribuire directă ministerul a constatat că Asociația

de Vânătoare Ț.L. nu întrunește condițiile prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a)

din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008, iar contractul

a fost încheiat în urma adresei trimisă de minister, fiind respectate prevederile

legale în materie.

Pârâta Asociația Cinegetică

W.C.C. a depus întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamantă,

ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.

Susține pârâta că atât

plângerea, cât și extinderea și completarea de acțiune sunt inadmisibile, deoarece

reclamanta a participat la licitația publică de atribuire a dreptului de gestionare

a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice în care intră și fondul

cinegetic nr. 3 Novăț, județul Maramureș, organizată în zilele de 21-22 iulie 2009,

dar nu a contestat rezultatele verificării dosarelor de licitație, respectiv solicitanții

admiși să participe la licitație în condițiile și termenele prevăzute de art. 12

alin. (2) și art. 13 și urm. din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale nr. 218/2008. De asemenea, susține pârâta că reclamanta nu a contestat în

termenul de 3 zile lucrătoare de la data desfășurării licitației hotărârea Comisiei

prin care au fost declarați câștigătorii licitației. În aceste condiții, susține

pârâta că a fost legal încheiat contractul a cărui anulare o solicită reclamanta.

Pârâtul Ministerul Mediului

și Pădurilor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii. Prin

întâmpinare, pârâtul expune istoricul procedurii de atribuire a dreptului de gestionare

a fondului de vânătoare în litigiu, susținând că întreaga procedură s-a desfășurat

cu respectarea dispozițiilor Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic

nr. 407/2006 și ale Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.

218/2008, iar rezultatul atribuirii prin licitație publică a fondului cinegetic

nr. 3 Novăț către Asociația Cinegetică W.C.C. nu a fost contestat în termenul legal

de către Asociația de Vânătoare Ț.L.

de fond

Prin sentința civilă

nr. 160 din 13 aprilie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității acțiunii și a respins

acțiunea precizată, formulată de reclamanta Asociația de Vânătoare Ț.L., în contradictoriu

cu pârâții Asociația Cinegetică W.C.C., Ministerul Mediului și Pădurilor, Comisia

de analiză pentru atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice

și Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare, și a obligat-o pe reclamantă

să achite pârâtei Asociația Cinegetică W.C.C. suma de 5.950 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele:

Reclamanta prin cererea

introductivă a solicitat să-i fie atribuit direct dreptul de gestionare a faunei

cinegetice din fondul cinegetic nr. 3 Novăț.

În urma organizării și

desfășurării, conform prevederilor Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale nr. 218/2008, a licitației publice pentru atribuirea dreptului de gestionare

a fondului cinegetic din cuprinsul unui număr de 44 fonduri cinegetice, fondul de

vânătoare nr. 3 Novăț a fost atribuit, prin contractul din 14 august 2009, Asociației

Cinegetice W.C.C., declarată câștigătoare a licitației, licitație la care a participat

și reclamanta Asociația de Vânătoare Ț.L.

Potrivit art. 12

alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (8) din Ordinul nr. 218/2008, pot fi contestate

atât rezultatele verificării dosarelor de participare la licitație, cât și hotărârile

Comisiei de licitație prin care este declarat câștigător un anumit participant.

Astfel, instanța a reținut

că este inadmisibilă contestarea direct în instanță a contractului, fără a fi atacate,

pe calea procedurii speciale prevăzute de Ordinul nr. 218/2008, actele anterioare,

pe baza cărora a fost încheiat contractul, iar, în cauză, contractul a cărui anulare

se solicită a fost încheiat în urma participării la licitație și declarării drept

câștigătoare a Asociației

W.C.C., licitație care nu a fost atacată și anulată potrivit

procedurii prevăzute de ordinul respectiv.

A mai reținut instanța

că, deși reclamanta susține că fondul cinegetic trebuie să-i fie atribuit direct,

deoarece deține în prezent mai mult de 51% din fondul de vânătoare, din actele de

la dosar nu rezultă cu certitudine că terenul în procent de 51% este situat în fondul

nr. 3 Novăț.

În concluzie, în temeiul

art. 137 C. proc. civ., instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii și,

în consecință, a respins acțiunea în contencios precizată, formulată de reclamantă.

apărările intimaților

Împotriva sentinței pronunțate

de Curtea de apel, a declarat recurs reclamanta Asociația de Vânătoare Ț.L., criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie și fără a-și încadra criticile în vreunul dintre

motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele:

Instanța de fond în mod

greșit a reținut că Asociația de Vânătoare Ț.L. ar fi participat la licitația de

atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondului de

vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș, întrucât, așa cum rezultă din anunțul

din 10 iulie 2009, Asociația a depus și i-a fost dosarul de participare la licitația

de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice nr. 47 Ciocotiș, județul

Maramureș, iar pentru licitația aferentă fondului de vânătoare nr. 3 Novăț din județul

Maramureș au fost validate dosarele de participare ale Asociației Cinegetice

W.C.C. și A.J.V.P.S. Maramureș.

În mod greșit s-a reținut

că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (2) și art. 13 alin. (8)

din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008, întrucât

asociația nu a participat la licitația de atribuire a dreptului de gestionare a

faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș, astfel

că nu existau motive pentru ca asociația să conteste procedura de organizare și

desfășurare a licitației pentru fondul respectiv.

Printr-o altă critică

din recurs, recurenta-reclamantă susține că, în hotărârea recurată nu au fost arătate

motivele pentru care a fost respins ca neîntemeiat capătul de cerere privind anularea

actelor de respingere a cererii de atribuire directă a dreptului de gestionare a

faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 3 Novăț, județul Maramureș. Sub acest

aspect, susține recurenta-reclamantă că din înscrisurile depuse la dosar rezultă

că Asociația Composesorală Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc, care a propus pe Asociația

de Vânătoare Ț.L. pentru atribuirea directă a dreptului de gestionare, deține în

proprietate mai mult de 51% din respectivul fond de vânătoare.

În recurs, pârâtul Ministerul

Mediului și Pădurilor a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului,

ca nefondat, și menținerea, ca temeinică și legală, a sentinței pronunțate de Curtea

de apel, susținând, în esență, că în mod corect instanța de fond a reținut că este

inadmisibilă acțiunea reclamantei, întrucât nu a fost urmată procedura de contestare

prevăzută de Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008,

iar documentele depuse la dosar nu dovedesc cu certitudine că suprafața de teren

deținută în proprietate de Asociația Composesorală Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc

se află în cuprinsul fondului de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș. Sub

acest ultim aspect, pârâtul susține că, potrivit adresei din 26 martie 2010 a Direcției

Silvice Maramureș, rezultă că Asociația Composesorală Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc

deține în proprietate doar i suprafață de teren de 3.513,25 ha din fondul de vânătoare

nr. 3 Novăț din județul Maramureș, insuficientă pentru a îndeplini condiția legală

referitoare la deținerea a minim 51% din suprafața fondului.

Mai susține pârâtul că

niciuna dintre dispozițiile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale nr. 218/2008 nu prevăd că procedura de contestare ar fi deschisă numai participanților

la procedura de licitație și că procedura prealabilă prevăzută de art. 13 alin.

(8) din ordin este deschisă oricărei persoane care pretinde un interes legitim și

că hotărârea Comisiei de licitație și contractul privind dreptul de gestionare a

faunei cinegetice sunt acte administrative în sensul art. 2 alin. (2) lit. c) din

Legea nr. 554/2004, iar acțiunea reclamantei este inadmisibilă în raport cu dispozițiile

art. 109 C. proc. civ., deoarece reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă

prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

De asemenea, pârâta Asociația

Cinegetică W.C.C. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului,

susținând, în esență, că în mod corect instanța a respins acțiunea, ca inadmisibilă,

atâta timp cât reclamanta nu a urmat procedura de contestare prevăzută de art. 11

alin. (4), art. 12 alin. (1) și (3), art. 13 alin. (3) și (8) din Ordinului Ministrului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008, astfel că hotărârea de adjudecare

a rămas irevocabilă și s-a procedat la încheierea contractului contestat în prezenta

cauză. Susține intimata-pârâtă că Asociația de Vânătoare Ț.L. a participat la licitația

pentru fondul de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș. Totodată, intimata-pârâtă

susține că recurenta-reclamantă nu a urmat procedura prealabilă prevăzută de

art. 7 din Legea nr. 554/2004 în privința contractului contestat, ci doar în privința

hotărârii de respingere a cererii de atribuire directă cuprinsă în procesul-verbal

din 12 iunie 2009. Mai argumentează intimata-pârâtă că nu era îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării

Rurale nr. 218/2008, întrucât Asociația Composesorală Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc

nu deține minim 51% din fondul de vânătoare.

de recurs

Analizând cauza, prin

prisma criticilor din recurs, care se circumscriu motivului prevăzut de art. 304

pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru următoarele

considerente:

După cum rezultă din expunerea

rezumativă a lucrărilor dosarului, prin acțiunea formulată, precizată și extinsă,

reclamanta Asociația de Vânătoare Ț.L.:

- a formulat plângere

împotriva procesului-verbal din 19 iunie 2009, publicat la data de 22 iunie 2009

pe pagina de internet a ministerului, prin care a fost respinsă contestația împotriva

procesului-verbal din 12 iunie 2009, prin care i s-a respins solicitarea de atribuire

a dreptului de gestionare a faunei din fondul cinegetic nr. 3 Novăț, județul Maramureș,

solicitând obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării

Rurale (ale cărui atribuții în domeniul pădurilor au fost preluate de Ministerul

Mediului și Pădurilor, conform art. 2 din O.U.G. nr. 115/2009 privind stabilirea

unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale) să îi atribuie

direct dreptul de gestionare a faunei cinegetice din fondul cinegetic nr. 3 Novăț,

județul Maramureș. În acest sens, reclamanta a susținut că Asociația Composesorală

Vișeu de Sus și Vișeu de Mijloc, care a propus-o pentru gestionarea faunei din fondul

cinegetic, are în proprietate 7.851,35 ha din fondul de vânătoare, reprezentând

mai mult de 51% din fond, conform titlurilor de proprietate depuse la dosar și adeverinței

din 27 mai 2009 a Direcției Silvice Maramureș, Ocolul Silvic Vișeu.

- a solicitat anularea

contractului din 14 august 2009 privind atribuirea în gestiune a fondului cinegetic

nr. 3 Novăț, județul Maramureș, către pârâta Asociația Cinegetică W.C.C., susținând

că licitația și contractul s-au realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 3

alin. (1) lit. a) din Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.

218 din 31 martie 2008, deoarece fondul trebuia să îi fie atribuit direct în gestiune

întrucât a fost propusă de Asociația Composesorală Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc,

care deține în proprietate mai mult de 51% din suprafața fondului de vânătoare.

Astfel, susține reclamanta că licitația în urma căreia a fost încheiat contractul

s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor menționate din ordinul respectiv.

Prin sentința recurată,

Curtea de apel a respins capătul de cerere referitor la anularea actelor prin care

a fost respinsă cererea reclamantei de a-i fi atribuit direct dreptul de gestionare

a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș, rezumându-se

la a afirma că „din actele de la dosar nu rezultă cu certitudine că terenul în procent

de 51% este situat în fondul Novăț 3”. Astfel fiind, Înalta Curte constată că este

întemeiată critica din recurs referitoare la faptul că instanța de fond nu a arătat

care sunt motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței sub

acest aspect, critici care se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304

pct. 7 C. proc. civ.

Motivarea extrem de sumară

a instanței în privința acestui capăt de cerere este de natură a contraveni atât

dispozițiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., cât și dreptului la un proces echitabil

consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța are în

vedere faptul că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Curții

Europene a Drepturilor Omului, Hotărârea nr. 4 din 28 aprilie 2005, în cauza Albina

împotriva României, parag. 30, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 1049

din 25 noiembrie 2005) s-a reținut că una dintre cerințele respectării dreptului

la un proces echitabil rezidă în obligația instanței de a proceda la un examen efectiv

al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin

pentru a le aprecia pertinența, în speță fiind vorba de probatoriul administrat

în cauză de reclamantă cu privire la dreptul de proprietate al Asociației Composesorale

Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc asupra unui procent de minim 51% din suprafața fondului

de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș. De altfel, dacă din actele dosarului

starea de fapt și de drept „nu rezulta cu certitudine”, așa cum a reținut Curtea

de apel, instanța, în virtutea rolului activ ce îi revine potrivit art. 129

alin. (5) C. proc. civ., avea obligația de a lămuri incertitudinea constatată fie

prin suplimentarea probatoriului, fie prin dispunerea unei expertize tehnice de

specialitate.

Înalta Curte constată

că este întemeiată și critica din recurs, care se circumscrie motivului prevăzut

de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., referitoare la faptul că instanța de fond în mod

greșit a reținut că reclamanta Asociația de Vânătoare Ț.L. s-a înscris și a participat

la licitația pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din fondul

de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș și a analizat admisibilitatea capătului

de cerere referitor la contractul din 14 august 2009 prin care acest fond a fost

atribuit în gestiune Asociației Cinegetice W.C.C.

Sub acest aspect, Înalta

Curte constată că, așa cum rezultă din anexa nr. 3 – „Rezultatul verificării dosarelor

de licitație” la anunțul din 10 iulie 2009 emis de Comisia de atribuire a dreptului

de gestionare a faunei din cuprinsul fondurilor cinegetice, reclamanta s-a înscris

și a fost admisă să participe la licitația pentru fondul cinegetic nr. 47 Ciocotis

din județul Maramureș, iar nu pentru licitația aferentă fondului cinegetic nr. 3

Novăț din județul Maramureș.

Or, în aceste condiții,

admisibilitatea și temeinicia capătului de cerere referitor la anularea contractului

ar fi trebuit să fie apreciate în funcție de clarificarea următoarelor aspecte:

dacă acel contract este sau nu un act administrativ în sensul dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. c) teza finală din Legea nr. 554/2004; în cazul în care contractul

este act administrativ, dacă reclamanta este parte sau este terț în raportul cu

actul respectiv și, în funcție de calitate, dacă avea obligația de a urma procedura

de contestație prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului

Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008 și/sau procedura prealabilă prevăzută

de art. 7 din Legea nr. 554/2004. Așa fiind, numai după lămurirea acestor aspecte,

instanța avea să aprecieze cu privire la admisibilitatea capătului de cerere și,

în consecință, să procedeze sau nu la o judecată în fond a pricinii.

În consecință, Înalta

Curte reține că sunt întemeiate criticile din recursul formulat de reclamanta Asociația

de Vânătoare Ț.L., care se circumscriu motivelor de recurs prevăzute de art. 304

pct. 7 și 9 C. proc. civ., și, întrucât instanța de fond

a

soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, în raport cu dispozițiile

art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ., se impune casarea sentinței pronunțate

de Curtea de apel cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare.

Față de criticile din

recurs mai sus analizate, a căror temeinicie a fost reținută de instanța de control

judiciar, celelalte critici din recurs nu vor mai fi analizate în prezenta hotărâre,

având în vedere consecința admiterii recursului cu consecința trimiterii cauzei

spre rejudecare.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 cu referire la art.

312 alin. (1), (2), (3) și (5) C. proc. civ., va fi admis recursul declarat de reclamanta

Asociația de Vânătoare Ț.L., iar sentința pronunțată de Curtea de apel va fi casată,

cauza urmând a fi trimisă aceleiași instanțe, spre rejudecare.

Cu ocazia rejudecării,

instanța fondului, în raport cu toate criticile din recurs, precum și cu apărările

intimaților, în virtutea rolului activ ce îi revine potrivit art. 129 alin. (5)

C. proc. civ., va proceda în sensul celor ce urmează:

- cu privire la capătul

de cerere privitor la contestarea actelor de respingere a cererii de atribuire directă

a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din fondul de vânătoare nr. 3 Novăț

din județul Maramureș, va lămuri starea de fapt și de drept referitoare la suprafața

din fondul de vânătoare nr. 3 Novăț din județul Maramureș care este deținută în

proprietate de

Asociația

Composesorală Vișeu de Sus-Vișeu de Mijloc din perspectiva îndeplinirii condițiilor

prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. a) din Regulamentul privind atribuirea dreptului

de gestionare a faunei cinegetice, aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii

și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008 (abrogat prin Ordinul Ministrului Mediului și

Pădurilor nr. 1221/2010, dar aplicabil raportului juridic de dus judecății în virtutea

principiului tempus regit actum), fie prin suplimentarea probatoriului, fie prin

dispunerea unei expertize tehnice de specialitate;

- cu privire la capătul

de cerere privitor la anularea contractului, va clarifica următoarele aspecte: dacă

acel contract este un act administrativ în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1)

lit. c) teza finală din Legea nr. 554/2004; în cazul în care contractul este act

administrativ, dacă reclamanta este parte sau este terț în raportul cu actul respectiv

și, în funcție de calitatea stabilită, dacă avea obligația de a urma procedura de

contestație prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii

și Dezvoltării Rurale nr. 218/2008 și/sau procedura prealabilă prevăzută de

art. 7 din Legea nr. 554/2004; pe cale de consecință, instanța va aprecia cu privire

la admisibilitatea capătului de cerere și, în funcție de cele statuate, va proceda

la o judecată în fond a pricinii, în acord cu dispozițiile legale aplicabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de

Asociația de Vânătoare

Ț.L. împotriva sentinței civile nr. 160 din 13 aprilie 2010 a Curții de Apel Cluj,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal

.

Casează sentința atacată

și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 22 februarie 2011.