ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2397/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2397/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra conflictului
negativ
de competență de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe
rolul Tribunalului Prahova, secția civilă, reclamanta F.N.F.M.C. solicita, în
contradictoriu cu pârâta C.N.C.F.R. pentru reclamanții persoane fizice, membri
de sindicat, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea
pârâtei la plata drepturilor salariale, actualizate în raport de indicele de
inflație la data plății efective.
Având în
vedere disp. art. 284 alin. (2) din C. muncii. în conformitate cu care cererile
referitoare la judecarea conflictelor de muncă se adresează instanței competente
in a cărei circumscripție reclamantul își are domicliul sau reședința după caz,
instanța a admis excepția necompetentei teritoriale invocată din oficiu iar prin
sentința nr. 1460 din 24 august 2011 a declinat competența de soluționare a cauzei
în favoarea Tribunalului București, reținându-se faptul că, în speță, sunt incidente
disp. art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 284 alin.
2 din C. muncii..
Tribunalul București,
secția VIII -a civilă conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă
nr. 1246 din 06 februarie 2013 la rândul său s-a declarat necompetent să judece
litigiul și ca urmare a declinat competența în favoarea Tribunalului Prahova. Totodată
a constatat că între cele două Tribunale s-a ivit un conflict negativ de competență
și în temeiul art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei
Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unui regulator de competență.
În
argumentarea acestei sentințe Tribunalul București, a reținut faptul că,
titular al drepturilor procesuale și al drepturilor deduse judecății sunt
membrii de sindicat reprezentați și nu organizația sindicală care acționează în
numele lor, drepturile invocate fiind ale membrilor de sindicat, și nu ale organizației
sindicale. Totodată s-a reținut că în dispozițiilor art. 284 alin. (2) din C.
muncii., competența de soluționare a cauzei îi revine Tribunalului Prahova ca instanță
în a cărei rază teritorială își au domiciliul reclamanții care sunt în realitate
membrii de sindicat și care domiciliază în județul Prahova.
Asupra conflictului
negativ de competență de fața Înalta Curte constată:
Potrivit art.
20 alin. (2) C. proc. civ. există conflict negativ de competență când două sau mai
multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au declarat necompetente să judece aceeași
pricină.
Verificând dacă
sunt întrunite cerințele acestui text, în vederea emiterii regulatorului de competență
Curtea constată că cele două instanțe Tribunalul Prahova și Tribunalul București
s-au declarat necompetente prin hotărâri irevocabile, că declinările de competență
între înstanțele sesizate sunt reciproce și că, cel puțin una dintre cele două instanțe
este competentă să soluționeze cauza.
Analizând conflictul
de competență ivit, în aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (3) din C. proc.
civ., Înalta Curte stabilește competența Tribunalului București în soluționarea
cererii de chemare în judecată, pentru considerentele ce succed:
În condițiile
art. 28 din Legea nr. 54/2003 a sindicatelor, organizațiile sindicale apără drepturile
membrilor lor ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici,
contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din
acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici în fața instanțelor
judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului,
prin apărătorii proprii sau aleși (alin. (1)). În exercitarea atribuțiilor prevăzute
la alin. (1) organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune
prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele
membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în
cauză. Acțiunea nu va putea fi introdusa sau continuată de organizația
sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată (alin. (2)).
Drept urmare,
sindicatul are legitimare procesuală activă în temeiul legii, el nefiind doar
un reprezentant al membrilor săi.
Întrucât în
litigiul de față reclamantul are sediul în Bucuresti, în respectarea cerințelor
art. 284 alin. (2) din C. muncii., în mod corect Tribunalul Prahova a declinat competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședința publică, astăzi 13 iunie 2013.