ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4030/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamantul P.N.,

cetățean din Republica Moldova, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea

Națională pentru Cetățenie și Președintele Autorității Naționale pentru

Cetățenie, a solicitat ca prin hotărârea pe care instanța de judecată o va pronunța

să se constate refuzul nejustificat al pârâților de a-i soluționa cererea de

redobândire a cetățeniei române; să procedeze la analizarea/ avizarea acesteia,

să-i comunice ulterior ordinul la domiciliu indicat și plata în solidar a sumei

de 100 lei/zi întârziere cu titlu de penalități.

În motivarea cererii,

reclamantul arată că pe data de 4 noiembrie 2010 a depus o cerere, solicitând

informații concrete cu privire la modul in care s-a lucrat si se lucrează la

cererea de redobândire a cetățeniei romane, respectiv comunicarea datei la care

Comisia pentru Cetățenie urmează a analiza dosarul, soluția dispusă de către

Comisie, precum si comunicarea Ordinului de redobândire a cetățeniei romane.

De la momentul

înregistrării cererii de redobândire a cetățeniei române și până în prezent s-a

interesat periodic cu privire la stadiul soluționării dosarului la biroul de

informații din cadrul Direcției Cetățenie a Autorității Naționale pentru

Cetățenie, primind de fiecare dată același răspuns invariabil, respectiv că

dosarul se afla în lucru și ca trebuie să aștepte.

Arată că în

conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea cetățeniei

romane nr. 21/1991 modificata: "Comisia va verifica îndeplinirea

condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei romane intr-un

termen care nu va depăși 5 luni de la data înregistrării cererii".

Curtea de Apel

București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal prin sentința

civilă nr. 3539 din 18 mai 2011 a admis acțiunea reclamantului P.N. și constatând

refuzul nejustificat al pârâtei A.N.C. de a soluționa cererea de redobândire a

cetățeniei române a obligat-o să procedeze la analizarea/avizarea cererii în

termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii.

Totodată, a obligat

pârâții să comunice, ulterior analizării cererii, soluția pe care au dat-o la

domiciliul ales de reclamant și a luat act de renunțarea acestuia la capătul de

cerere privind acordarea de penalități.

De asemenea, a

obligat pârâta ANC la plata către reclamant a sumei de 1288,5 lei cu titlu de

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța

această sentință, instanța a reținut că în mod nejustificat autoritatea pârâtă

a invocat lipsa unor informații esențiale pentru soluționarea cererii, atâta

vreme cât nu a făcut dovada acestor demersuri către instituțiile cu atribuții

în acest sens.

S-a mai reținut, că

pârâta nu a soluționat cererea reclamantului negativ sau pozitiv în termenul

prevăzut de lege de 5 luni, termen cu caracter obligatoriu în favoarea beneficiarilor

dispozițiilor legale.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie,

criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurenta a susținut

că în cauză nu poate fi vorba de „exprimarea explicită cu exces de putere, a

voinței” de a nu rezolva cererea, neputându-se constata refuzul nejustificat de

a soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române.

Printr-o altă

critică, referitoare la natura termenului de 5 luni recurenta susține că este

acel termen în care se impune verificarea îndeplinirii condițiilor legale

pentru redobândirea cetățeniei române. Așa fiind, recurenta susține că în mod

eronat instanța de fond confundă două momente procedurale distincte, cel al

avizării cererii de redobândire a cetățeniei române de către Comisia de Cetățenie,

care este recomandat să se parcurgă în termen de 5 luni de la data

înregistrării cererii de redobândire a cetățeniei române și cel ulterior în

care constatând îndeplinite condițiile cerute de lege, emite ordinul de

acordare sau redobândire a cetățeniei române.

Referitor la

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, recurenta susține că este

nelegală, deoarece a depus toate diligențele pentru soluționarea rapidă a

cererii de redobândire a cetățeniei române.

Examinând cauza prin

prisma criticilor formulate de recurentă și a dispozițiilor art. 304

1

C. proc. civ., față de materialul probator și dispozițiile legale incidente,

Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare.

4.1. Înalta Curte

constată faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul

Curții de Apel București la data de 19 ianuarie 2010, cererea de dobândire a

cetățeniei române a fost înregistrată la Secretariatul Comisiei pentru

Cetățenie sub nr. 36324/RD din 11 august 2010, iar Președintele Comisiei pentru

Cetățenie a stabilit prin rezoluție, în conformitate cu art. 14

1

din

Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și

completările ulteriore, termen pentru analizare de către Comisie pentru data de

27 decembrie 2010.

Întrucât la această

dată nu erau finalizate verificările prevăzute la art. 8 lit. b) și e) la care

face trimitere art. 11 din Legea cetățeniei, analizarea cererii reclamantului a

fost amânată pentru 26 iulie 2011.

Potrivit art. 14

1

din actul normativ menționat anterior, „cererea de acordare sau de dobândire a

cetățeniei române, formulată potrivit art. 10

1

, este înregistrată la

secretariatul tehnic al Comisiei.

Președintele Comisiei

pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune:

a)

solicitarea

de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor

prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e);

b)

completarea

dosarului, în termen de cel mult două luni de la primirea solicitării

secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se

constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, sub sancțiunea

respingerii cererii ca nesusținută;

c)

fixarea

termenului la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare

acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 10

1

,

termen care nu va depăși 5 luni de la data înregistrării cererii."

Față de situația de

fapt existentă, nesoluționarea cererii de redobândire a cetățeniei până la

momentul introducerii cererii de chemare în judecată, având în vedere cauzele

obiective, nu poate fi calificată ca un refuz nejustificat, în sensul Legii

contenciosului administrativ, neputându-se

identifica

„exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea

unei

persoane”.

Totodată având în

vedere dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, dispozițiile care fac

referire la termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), termenul de 30 de

zile nu este aplicabil cererilor referitoare la dobândirea sau redobândirea

cetățeniei române, Legea nr. 21/1991 stabilind o procedură specială.

Acordarea cetățeniei române nu este un drept absolut sau

o obligație pentru statul român, ci doar o posibilitate instituită în

favoarea persoanelor

care solicită și îndeplinesc condițiile prevăzute de lege, urmând ca

președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie să aprecieze asupra

propunerilor

Comisiei, potrivit art. 11

din Legea nr. 21/1991

.

Prin urmare, în mod

greșit instanța de fond a interpretat și aplicat dispozițiile art. 14¹

lit. c) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991,

devenit art. 16 în urma republicării legii,

din moment ce, termenul de 5

luni prevăzut de textul de lege invocat este un termen de recomandare, exclusiv

pentru verificarea, de către Comisia pentru cetățenie, a îndeplinirii

condițiilor necesare redobândirii cetățeniei române, nefiind aplicabil altor

proceduri.

Susținerea

intimatului-reclamant potrivit căreia autoritatea pârâtă este în culpa

procesuală și că datorează cheltuieli de judecată nu poate fi primită, de vreme

ce pârâta a depus toate diligențele pentru soluționarea rapidă a cererii, însă,

verificările nu s-au putut finaliza mai înainte de 9 iunie 2011, dată la care

cererea reclamantului a primit aviz pozitiv.

De altfel, urmare a

finalizării verificărilor necesare într-un termen mai scurt decât cel

preconizat, cererea reclamantului a fost analizată și avizată pozitiv la data

de 9 iunie 2011, fiind emis în acest sens Ordinul nr. 527/P din 27 iunie 2011

privind aprobarea redobândirii cetățeniei române.

Pentru

considerentele expuse și în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr.

554/2004, raportat la art. 312 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul

formulat de către pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie și va modifica

sentința atacată în sensul că va respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de

reclamantul

P.N.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Autoritatea Națională pentru Cetățenie împotriva sentinței civile nr.

3539 din 18 mai 2011 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal.

Modifică sentința

recurată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul P.N. ca

neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 octombrie 2012.