ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1220/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1220/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față ;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele :
Prin sentința penală nr. 35 din 27 iulie
2012, pronunțată în Dosarul nr. 650/119/2012, Tribunalul Covasna, secția penală:
1.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. i)
1
C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.M. pentru
săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 241/2005, ca urmare a recuperării integrale a prejudiciului.
În
baza art. 10 alin. (1) teza a III-a din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 91
lit. c) C. pen., a aplicat inculpatului o amendă administrativă în cuantum de
1.000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
În
baza art. 296
1
alin. (1) lit. c) și lit. l) din Legea nr. 571/2003,
cu aplicarea art. 296
1
alin. (2) lit. a) din Legea nr. 571/2003, art.
320
1
alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 74 alin.
(2) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a condamnat inculpatul B.M. la
pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de achiziționare
de alcool etilic și de distilate de la alți furnizori decât antrepozitarii
autorizați pentru producție sau importatorii autorizați pentru astfel de
produse, respectiv deținere în afara antrepozitului fiscal și comercializarea
pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi
marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000
țigarete.
În
baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 270 alin. (1)
din Legea nr. 86/2006, art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 alin.
(1) lit. a), art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a
condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru
săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
În
baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului
B.M. pedeapsa cea mai grea de 10 luni închisoare.
În
baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Ca
efect al reținerii de circumstanțe atenuante și a limitelor de pedeapsă reduse,
având în vedere prevederile art. 76 alin. (3) și art. 65 C. pen., a înlăturat
pedeapsa complementară.
În
baza art. 81 alin. (2) raportat la art. 81 alin. (1) C. pen., a dispus
suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2
ani și 10 luni.
În
baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.
83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării
pedepsei sub supraveghere.
În
baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării
pedepsei închisorii, a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
2.
În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 alin.
(1) lit. a), art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a
condamnat inculpata B.M. la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de evaziune fiscală.
A aplicat art. 71-64 alin.
(1) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Ca
efect al reținerii de circumstanțe atenuante, având în vedere prevederile art. 76
alin. (3) C. pen., a înlăturat pedeapsa complementară.
În
baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a pedepsei, pe un termen
de încercare de 2 ani și 10 luni și a atras atenția inculpatei asupra
dispozițiilor art. 359 C. proc. pen.
În
baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe
durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
3.
A respins acțiunea civilă formulată de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția
Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov.
A
respins cererea formulată de aceeași parte civilă privind înființarea măsurilor
asigurătorii.
În
baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., a dispus confiscarea specială a
cantității de 840 pachete de țigarete de la inculpata B.M.
În
baza art. 118 lit. f) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpatul B.M.
a cantității de 3591 pachete de țigarete, precum și a cantității de 266 litri
alcool de 89%.
Pentru
a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 948/P/2010
din 28 februarie 2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare
de libertate, a inculpatului B.M. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art. 296
1
alin. (1) lit. c) și lit. l) din Legea nr. 571/2003, art. 9
alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006
modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și a inculpatei B.M. pentru
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
Analizând
materialul probator administrat la urmărirea penală și în cursul cercetării
judecătorești instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
Din
procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate
pe suport digital de la postul telefonic utilizat de B.M. a rezultat că în perioada
06 iulie 2010 - 24 decembrie 2010, acesta a desfășurat activități de deținere
și comercializare în afara unui antrepozit fiscal, a unor produse accizabile, țigări
și alcool etilic, fără a fi marcate corespunzător sau cu marcaje false.
În
perioada menționată, inculpatul B.M. a vândut inculpatei B.M., precum și altor
persoane, atât țigări ce nu aveau aplicate timbre fiscale romanești, cât și alcool
etilic.
Din
probele administrate a rezultat că inculpatul B.M. a vândut inculpatei B.M.
cantitatea totală de 84 cartușe țigarete marca W..
Cu
prilejul percheziției domiciliare și asupra autoturismului, din 21 decembrie 2010,
au fost identificate și ridicate un număr de 3131 pachete țigarete, de diferite
mărci, de proveniență extracomunitară, având aplicate timbre cu caractere chirilice,
precum și cantitatea totală de 266 litri băuturi alcoolice, ambalate în peturi
de 2 litri și bidoane de plastic de 20, 22 și 60 litri, având o concentrație
alcoolică de 89%.
În
perioada iulie - decembrie 2010, inculpatul B.M. a comercializat cantitatea
totală de 3591 pachete de țigări de proveniență extracomunitară.
Prin
activitățile sale, inculpatul a produs statului un prejudiciu de 51.157 lei.
Inculpata
B.M. a achiziționat în aceeași perioadă cantitatea totală de 840 pachete
țigarete de proveniență extracomunitară, de la inculpatul B.M., prin fapta sa
producând bugetului statului un prejudiciu de 7.102 lei.
Instanța
de fond a reținut că, în drept, fapta inculpatului B.M., care deși nu exercita
nicio formă legală de comerț, a deținut în afara antrepozitului fiscal
cantitatea totală de 3591 pachete țigarete, de diferite mărci, ce nu aveau
aplicate timbre fiscale românești, fără documente de proveniență și pe care le
achiziționase în scopul vânzării, ascunzând astfel sursa impozabilă, peste
limita legală de 10.000 țigarete și a comercializat, în perioada iulie - decembrie
2010, cantitatea totală de 3591 pachete țigarete, de proveniență
extracomunitară și cantitatea de 266 litri alcool etilic, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunilor de evaziune fiscală și deținere și comercializare
de produse accizabile, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005
și art. 296 alin. (1) lit. c) și lit. l) din Legea nr. 571/2003, modificată
prin O.U.G. nr. 54/2010.
Fapta
aceluiași inculpat constând în comercializarea de țigarete ce nu aveau aplicate
timbre fiscale românești, ci din Republica Moldova și Ucraina, cunoscând că
este vorba de mărfuri provenite din contrabandă, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.
Fapta
inculpatei B.M., constând în achiziționarea în perioada iulie - decembrie 2010
a cantității totale de 840 pachete țigarete de proveniență extracomunitară de
la B.M., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune
fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.
Inculpatul
B.M. a recunoscut săvârșirea faptelor și, până la primul termen de judecată, a
achitat prejudiciul produs bugetului statului, drept urmare, sub aspectul infracțiunii
de evaziune fiscală, instanța de fond a făcut aplicarea art. 10 din Legea nr. 241/2005.
La
individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut
în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., gradul de pericol social
al faptelor, contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunilor, precum și consecințele
faptelor săvârșite.
Instanța
de fond a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților,
atitudinea procesuală corectă a inculpatului B.M. și împrejurarea acoperirii prejudiciului,
atitudinea procesuală oscilantă a inculpatei B.M. fără o motivație rezonabilă,
lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpații sunt integrați ocupațional, bucurându-se
de apreciere la locurile de muncă și în colectivitate, precum și faptul că
dispun de resurse individuale și familiale în vederea schimbării
comportamentale.
Cu
privire la latura civilă a cauzei penale, constatând că este declanșată
executarea silită potrivit Codului de procedură civilă, împrejurare în raport de
care nu se mai justifică încă un titlu executoriu, a respins acțiunea civilă,
precum și cererea de instituire a măsurilor executorii.
Împotriva
hotărârii primei instanțe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul
Covasna, inculpata B.M. și partea civila A.N.A.F. - Autoritatea Națională a
Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov.
Parchetul
de pe lângă Tribunalul Covasna a formulat critici privind greșita
individualizare a pedepselor, cu referire la inculpatul B.M. în sensul că
acestea nu au fost adaptate întregului complex de trăsături și împrejurări concrete
specific faptelor comise și, cu privire la ambii inculpați, greșita reținere în
favoarea acestora a circumstanțelor atenuante și, sub aspectul nelegalității,
omisiunea constatării împrejurării că față de inculpatul B.M. a fost luată
măsura obligării de a nu părăsi țara, în perioada 22 decembrie 2010-20 aprilie
2011.
În
consecință, Parchetul a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a
sentinței penale și, rejudecând în fond, pronunțarea unor pedepse cu închisoarea,
fără reținerea circumstanțelor atenuante și cu aplicarea pedepsei complementare
a interzicerii unor drepturi.
Inculpata B.M. a
criticat sentința, pentru nelegalitate, sub aspectul greșitei condamnări a
acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, susținând că
dispozițiile art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005 nu prevăd limita menționată
de prima instanța, limita fiind stabilita prin art. 296
1
din C.
fisc. Totodată, cu referire la țigaretele achiziționate pentru consum, în mod
greșit a fost obligată la plata sumei reprezentând accize, cu încălcarea
principiului de bază al fiscalității stabilit prin art. 3 lit. b) din Codul
fiscal.
În
concluzie, inculpata a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii
primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice de achitare,
în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. sau,
în subsidiar, raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Partea
civilă a susținut că în mod greșit au fost respinse cererea sa privind
instituirea măsurilor asigurătorii, precum și acțiunea civilă, în condițiile în
care s-a dispus condamnarea inculpaților pentru faptele pentru care au fost
trimiși în judecată.
Partea
civilă a arătat că bunurile, constituind obiectul material al infracțiunii de contrabandă,
erau supuse taxelor vamale, întrucât proveneau din afara spațiului Uniunii
Europene.
Potrivit
art. 224-225 C. vam. al României, din momentul introducerii ilegale a bunurilor
pe teritoriul României s-a născut o datorie vamală.
În
același sens sunt dispozițiile C. vam. Comunitar, cu referire la art. 30, 37,
38, 40 și 202, precum și Regulamentul CEE nr. 2913/1992 din 12 octombrie 1992
al Consiliului.
În
mod similar, pentru ambii inculpați, prin condamnarea acestora pentru evaziune
fiscală și achiziționare ilegală de alcool etilic, s-au încălcat dispozițiile
fiscale referitoare la accize.
În
concluzie, partea civilă a solicitat admiterea apelului și, rejudecând în fond,
în latura civilă a cauzei penale, obligarea inculpaților la plata sumelor cu
care aceasta s-a constituit parte civilă, la care se vor adăuga penalități de
întârziere.
Prin
Decizia penală nr. 130/ AP din 11 decembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 650/119/2012,
Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelul
declarat de partea civilă, a desființat în parte sentința atacată, numai sub
aspectul modului de soluționare a acțiunii civile și, rejudecând în aceste
limite, a obligat inculpatul B.M. să plătească părții civile suma de 10.443 lei
reprezentând dobânzi și penalități accize țigări, precum și dobânzile și majorările
de întârziere în cuantum de 0,04%/zi de întârziere, începând cu data scadenței
și până la data achitării, respectiv 30 martie 2012, pentru taxe vamale, accize
în vamă, accize țigări și accize alcool. Inculpata B.M. fost obligată să plătească
părții civile suma de 7.102 lei reprezentând accize țigarete și accesorii,
precum și dobânzi și majorări de întârziere de 0,04%/zi de întârziere, începând
cu data scadenței și până la data achitării efective. În baza art. 11
din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 163 C. proc. pen., a dispus luarea măsurilor
asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților B.M. și
B.M., în vederea reparării prejudiciului de mai sus. Celelalte dispoziții ale
sentinței apelate au fost menținute.
Prin
aceeași decizie Curtea de Apel Brașov a respins apelurile declarate de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna și inculpata B.M., împotriva aceleași
sentințe, ca nefondate.
În
motivarea acestei decizii instanța de apel a constatat că instanța de fond a
reținut corect starea de fapt, analizând și coroborând temeinic toate probele
administrate în cursul urmăririi penale și, nemijlocit, prin cercetarea judecătorească
desfășurată în cauză.
Astfel, în mod întemeiat
s-a reținut în sarcina inculpatului B.M. că sunt întrunite elementele
constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 296
1
alin. (1) lit.
c) și lit. l) din Legea nr. 571/2003, modificată prin O.U.G. nr. 54/1020, de art.
9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 și de art. 270 alin. (3) din Legea nr.
86/2006, modificată, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că,
în perioada iulie - decembrie 2010, a deținut și comercializat cantitatea
totală de 3.591 pachete țigarete de proveniență extracomunitară, care nu aveau
aplicate timbre fiscale romanești, ci din Republica Moldova și Ucraina, fără
documente de proveniență și pe care le achiziționase în scopul revânzării,
deținând totodată și cantitatea de 266 litri alcool etilic cu concentrație de
89%.
Cu
privire la inculpata B.M. în mod întemeiat s-a reținut săvârșirea infracțiunii
de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005,
solicitarea acesteia de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)
raportat la 10 lit. b) sau lit. d) C. proc. pen., nefiind întemeiată, în raport
de declarațiile acesteia de la urmărirea penală și la judecata în fond a cauzei.
Verificând
modul în care au fost individualizate pedepsele, instanța de apel a constatat
că Tribunalul Covasna a realizat o temeinică și completă evaluare a criteriilor
prevăzute de art. 72 C. pen., apreciind corect că sunt incidente circumstanțe
atenuante.
În
fine, neîntemeiat este și motivul de apel vizând omisiunea de a constata măsura
preventivă dispusă în cauză față de B.M., întrucât potrivit art. 357 alin. (2) C.
proc. pen., dispozitivul trebuie să cuprindă cele hotărâte de instanță cu
privire la măsurile preventive. Or, prin sentința pronunțată instanța de fond
nu a dispus asupra măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, această
măsură fiind dispusă în cursul urmăririi și efectele acesteia încetaseră
anterior întocmirii rechizitoriului și sesizării instanței de judecată.
În
latura civilă a cauzei, din actele aflate la dosarul cauzei nu rezultă că
prejudiciul a fost reparat ci, exclusiv, faptul că pentru recuperarea
prejudiciului suferit au fost declanșate și alte proceduri.
În
cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 19 - 20 C. proc. pen., iar simpla
existență a unor titluri executorii nu constituie un impediment în exercitarea
acțiunii civile în procesul penal.
Verificând
cuantumul prejudiciului solicitat de partea civilă, instanța de apel a
constatat că acesta este de 7.102 lei, reprezentând valoarea accizelor datorate
pentru cele 16.800 fire țigarete.
Întrucât
s-a reținut vinovăția inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.
9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, iar valoarea prejudiciului produs
bugetului statului a fost determinată în conformitate cu dispozițiile art. 177
și ale Anexei I din Titlul VII al Legii nr. 571/2003, instanța de apel a
constatat că sunt îndeplinite condițiile răspunderii delictuale pentru fapta
proprie, astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 998 -999 C. civ. În consecință,
reținând și dispozițiile art. 120 și art. 120
1
din O.G. nr. 92/2003,
instanța a admis acțiunea civilă față de această inculpată.
Cu
privire la inculpatul B.M., instanța de apel a constatat că în mod greșit s-a
reținut repararea prejudiciului, întrucât a rămas neachitată suma de 10.443 lei
reprezentând dobânzi și penalități accize țigări. Totodată, nu au fost achitate
dobânzile și majorările de întârziere în cuantum de 0,04%/zi de întârziere, așa
încât acțiunea civilă este întemeiată și față de acest inculpat.
În
fine, potrivit art. 11 din Legea nr. 241/2005, în cazul în care
s-a săvârșit o infracțiune prevăzută de acest act normativ, luarea măsurilor asiguratorii
este obligatorie, așa încât apelul părții civile este întemeiat și sub aspectul
acestei critici.
Împotriva
acestei din urmă hotărâri inculpata B.M. a declarat recurs, întemeiat pe cazul
de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen.
Inculpata
a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate în cauză și, rejudecând,
pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice de achitare, în principal reținându-se
cazul de împiedicare a punerii în mișcare sau exercitării acțiunii penale,
prevăzut de art. 10 lit. b) C. proc. pen., în raport de împrejurarea că fapta
acesteia nu intră sub incidența legii penale și, în subsidiar, constatându-se neîntrunirea
elementelor constitutive ale infracțiunii, cu referire la latura subiectivă.
Aceasta a lăsat la aprecierea instanței schimbarea încadrării juridice a
faptei.
Examinând hotărârea
atacată în raport de cazurile de recurs invocate și dispozițiile art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată, în baza lucrărilor și materialului
din dosarul cauzei, următoarele:
În
cauză a fost administrat un amplu probatoriu din care a rezultat că inculpata B.M.,
în perioada 04 octombrie 2010 - 20 decembrie 2010, a achiziționat de la
inculpatul B.M. un număr de 84 cartușe țigări marca W., de proveniență
extracomunitară, neavând aplicate timbre fiscale românești, ci timbre cu litere
chirilice corespunzător provenienței acestora din Republica Moldova și Ucraina.
Aceste țigarete, achiziționate la un preț mai mic decât prețul celor similare
din comerț, au fost consumate de către inculpată ori înstrăinate altor
persoane.
Prin
urmare, reținând că situația de fapt a fost corect și complet stabilită de
către prima instanță, instanța de apel a pronunțat o decizie nesupusă cazului
de casare prevăzut de art. 385
9
alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.
La
urmărirea penală inculpata a arătat că țigările nu aveau aplicate timbre românești
și că știa că erau țigări de contrabandă, acceptând însă să le cumpere pentru
că erau mai ieftine, asumându-și riscul angajării răspunderii juridice pentru
încălcarea legii.
Așadar,
constatând că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii și respingând
apelul inculpatei sub aspectul acestei critici, instanța de apel a pronunțat o
hotărâre legală.
Din
examinarea hotărârii atacate pe baza lucrărilor și materialului din dosarul
cauzei se constată că fapta reținută în sarcina inculpatei există, aceasta
constituie infracțiune, a fost săvârșită de către B.M. și nu se constată
incidența niciunuia dintre cazurile reglementate prin art. 10 C. proc. pen. în care
punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale este împiedicată.
Prin
urmare, respingând apelul sub aspectul criticilor privind neprevederea faptei
în legea penală sau neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii și menținând
hotărârea de condamnare pronunțată de prima instanță, instanța de apel a dat o
decizie nesusceptibilă de critică.
Recursul
este însă fondat dintr-un alt motiv, cu referire la cel pus din oficiu în discuția
părților.
Astfel,
desfășurarea procesului penal cu respectarea regulilor determinate imperativ de
legiuitor și cu asigurarea efectivității garanțiilor referitoare la drepturile
și interesele legitime ale părților impune, între altele, încadrarea juridică
corectă a faptelor.
Prin
urmare, este nelegală o hotărâre, în condițiile în care sunt îndeplinite
condițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., însă condamnarea s-a dispus pentru
o faptă cu privire la care se constată încadrarea juridică greșită a acesteia.
Sub
acest aspect, încadrarea juridică corectă a faptelor privește acea operațiune efectuată
de organele de urmărire penala și instanța de judecată, prin care se stabilește
concordanța deplină între fapta săvârșită de inculpat și norma specială care
incriminează acea faptă, desigur și în raport cu dispozițiile penale generale
aplicabile faptei comise.
În
cauză, inculpata B.M. a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii de
evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005,
potrivit căruia constituie infracțiunea de evaziune fiscală „ascunderea bunului
ori a sursei impozabile sau taxabile".
„Prin
incriminarea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 241/2005, legiuitorul a căutat să asigure colectarea taxelor
și impozitelor, obiectul juridic fiind astfel reprezentat de „relațiile sociale
referitoare la colectarea taxelor și impozitelor”.
Prin
incriminarea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. a)
din Legea nr. 86/2006, legiuitorul a căutat să asigure atât colectarea taxelor
și impozitelor, cât și protejarea frontierei de stat, unde se exercita
controlul asupra a tot ce intră sau iese din țară.
Cu
alte cuvinte, infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (2) lit.
a) din Legea nr. 86/2006, are un obiect juridic complex:
-
colectarea taxelor și impozitelor;
-
protejarea frontierei de stat.
La
stabilirea acestui obiect juridic complex avem în vedere următoarele:
Potrivit
art. 1 lit. l) din O.U.G. nr. 105/2001, privind frontiera de stat a României,
prin infracțiune de frontieră se înțelege fapta prevăzută de lege ca
infracțiune, săvârșită în scopul trecerii ilegale peste frontiera de stat a
persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor sau altor bunuri.
Potrivit
art. 8 alin. (3) din O.U.G. nr. 105/2001, privind frontiera de stat a României,
trecerea frontierei de stat de către persoanele fizice se face cu respectarea
prevederilor O.U.G. nr. 105/2001, iar potrivit alineatului 4 din același
articol de lege trecerea frontierei de stat a mijloacelor de transport,
mărfurilor și altor bunuri se face cu respectarea legilor ce reglementează
regimul vamal.
Potrivit
art. 1 alin. (2) din Legea nr. 86/2006, Codul vamal se aplică schimbului de
mărfuri și bunuri dintre România și alte țâri, fără a aduce atingere
reglementărilor speciale prevăzute în alte domenii.
Prin
urmare, O.U.G. nr. 105/2001 arată foarte clar că infracțiunea de contrabandă
este o infracțiune de frontieră întrucât sancționează trecerea ilegală peste
frontiera de stat a mijloacelor de transport, a mărfurilor sau a altor bunuri,
însă mai arată că această infracțiune nu este incriminată în O.U.G. nr. 105/2001,
ci în legea care reglementează regimul vamal, adică în Legea nr. 86/2006.
Motivul
pentru care infracțiunea de contrabandă nu este incriminată în O.U.G. nr. 105/2001,
privind frontiera de stat a României, ci în Legea nr. 86/2006, privind Codul
vamal, este tocmai acela că, pe lângă protejarea frontierei de stat, prin
această incriminare legiuitorul a căutat să asigure și colectarea taxelor și
impozitelor.
Astfel
fiind, putem spune că prin infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin.
(2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, se protejează inclusiv valorile sociale
protejate de infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit.
a) din Legea nr. 241/2005, respectiv colectarea taxelor și impozitelor.
De
altfel, elementul material al infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art.
9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, respectiv, ascunderea bunului ori a
sursei impozabile sau taxabile, se concretizează în speța de față în
sustragerea de la controlul vamal.
Altfel
spus, sustragerea de la controlul vamal este o formă de ascundere a bunului sau
a sursei impozabile sau taxabile.
Astfel
fiind, infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 86/2006, apare ca fiind o infracțiune specială față de infracțiunea
de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005”.
„Drept
urmare, la încadrarea juridică a faptelor vom aplica legea specială, care este
Legea nr. 86/2006, iar faptele vor fi încadrate ca infracțiune de contrabandă, prevăzută
de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006.
De
altfel, dacă am reține un concurs ideal de infracțiuni, ar însemna să pedepsim
persoana de două ori pentru aceeași faptă.
Astfel,
în baza art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 i-am aplica o pedeapsă
care urmărește să sancționeze inclusiv sustragerea de la plata taxelor și
impozitelor, iar în baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 i-am
aplica o a doua pedeapsă care urmărește să sancționeze tot sustragerea de la
plata taxelor și impozitelor.
Or,
acest lucru este inadmisibil”.
Din
probele administrate în cauză a rezultat neechivoc că inculpata B.M. a deținut
și vândut țigarete, cunoscând că acestea provin din contrabandă.
Prin
urmare, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune
fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, fapta
inculpatei B.M. întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, așa încât hotărârea atacată este
supusă cazului de casare conceptualizat prin art. 385
9
alin. (1) pct.
17 C. proc. pen.
În
consecință, pentru aceste considerente, conform art. 385
15
pct. 2 lit.
d) C. proc. pen., Curtea va admite recursul declarat de inculpata B.M. împotriva
deciziei penale nr. 130/ AP din 11 decembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția
penală și pentru cauze cu minori, va casa în parte decizia atacată și hotărârea
primei instanțe și, rejudecând:
În
baza art. 334 C. proc. pen., va schimba încadrarea juridică a faptei reținută
în sarcina inculpatei din infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin.
(1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, în infracțiunea de contrabandă prevăzută de
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.
În
baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit.
a), art. 74 alin. (2) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., va condamna pe inculpată
la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de
contrabandă.
În
baza art. 71 C. pen. va interzice inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute
de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și lit. b) C. pen.
În
baza art. 81 C. pen. va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii,
pe un termen de 2 ani și 10 luni și, în baza art. 359 C. proc. pen., va atrage
atenția inculpatei B.M. asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.
În
baza art. 71 alin. (5) C. pen., va suspenda și executarea pedepsei accesorii pe
durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.
Va
înlătura obligația inculpatei privind plata sumei de 7.102 lei, reprezentând
accize țigări și accesorii, precum și dobânzi și majorări de întârziere de
0,04%/zi de întârziere, precum și dispoziția de luare a măsurilor asigurătorii.
Va
menține dispoziția de confiscare specială a cantității de 840 pachete țigarete
de la inculpată sau a echivalentului în bani a acestora.
Celelalte
dispoziții ale hotărârilor atacate vor fi menținute.
Onorariul
de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentei, conform dispozitivului, se
va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de inculpata B.M. împotriva deciziei penale nr. 130/ AP din 11
decembrie 2012 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează, în parte,
decizia penală atacată și, în parte, sentința penală nr. 35 din 27 iulie 2012
pronunțată de Tribunalul Covasna, secția penală și, în rejudecare:
În baza art. 334 C.
proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatei
B.M. din infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a)
din Legea nr. 241/2005, în infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin.
(3) din Legea nr. 86/2006.
În baza art. 270 alin.
(3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 74 alin.
(2) și art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., condamnă inculpata B.M., fără
antecedente penale, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de contrabandă.
În baza art. 71 C.
pen. interzice inculpatei drepturile prevăzute de 64 alin. (1) lit. a) teza a
II a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 81 C.
pen. dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de
încercare de 2 ani și 10 luni, stabilit conform art. 82 C. pen.
În baza art. 359 C.
proc. pen., atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. a
căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub
supraveghere.
În baza art. 71 alin.
(5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei
închisorii, suspendă și executarea pedepsei accesorii.
Înlătură obligarea
inculpatei B.M. de la plata către partea civilă Agenția Națională de
Administrare Fiscală – Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Brașov a sumei de 7.102 lei reprezentând accize țigarete și accesorii, precum
și dobânzi și majorări de întârziere de 0,04%/zi de întârziere.
Înlătură dispoziția
de luare a măsurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile aparținând
inculpatei B.M.
Menține dispoziția de
confiscare specială a cantității de 840 pachete de țigarete de la inculpata B.M.
sau a echivalentului lor în bani.
Menține celelalte
dispoziții ale hotărârilor atacate.
Onorariul de avocat
pentru apărarea din oficiu a recurentei inculpate, în sumă de 200 lei, se va
plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în
ședință publică, azi 09 aprilie 2013.