ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1662/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1662/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 16 din

16 aprilie 2013, pronunțată în Dosar nr. 126/119/2012, Tribunalul Covasna a dispus

condamnarea inculpatului M.F.B., astfel:

- în baza

art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art.

296

1

alin. (2) lit. a) din același act normativ la pedeapsa de 2 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal

sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării,

potrivit Titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje

false, peste limita a 10.000 țigarete.

- în baza

art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 la pedeapsa de 3 ani închisoare

și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune

fiscală.

În temeiul

art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului

pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

alin. (2) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe

un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86

2

C. pen., care

începea să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul M.F.B. a fost obligat să se

supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte

la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov și să respecte programul

stabilit de acesta;

b) să anunțe,

în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare

care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice

și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359

C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

A constatat că

inculpatul a fost reținut din data de 18 august 2010 până la data de 19 august 2010

și că măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de acesta prin

ordonanța procurorului din 19 august 2010 a încetat de drept la data de 17

septembrie 2010.

A dispus condamnarea

inculpatului G.S., astfel:

- în baza

art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art.

296

1

alin. (2) lit. a) din același act normativ și art. 41 alin. (2)

C. pen. (2 acte materiale) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de deținere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României

a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fără a fi marcate

sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete.

- în baza

art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. (2 acte materiale) a condamnat aceiași inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare

și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune

fiscală.

În temeiul

art. 86

5

raportat la art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării executării

sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului

prin sentința penală nr. 3 din 07 februarie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă

prin decizia penală nr. 34/Ap din 27 martie 2012 a Curții de Apel Brașov.

În baza art. 36

alin. (1) C. pen., art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., a contopit

pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală

nr. 3 din 07 februarie 2012 a Tribunalului Covasna cu pedepsele aplicate în speță,

urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare

și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

alin. (2) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un

termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86

2

C. pen., care

începea să curgă de la data de 09 aprilie 2012, data rămânerii definitive a sentinței

penale nr. 3 din 07 februarie 2012 a Tribunalului Covasna.

În baza art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare pentru inculpatul G.S. au fost stabilite

următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte

la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și să respecte programul

stabilit de acesta;

b) să anunțe,

în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare

care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice

și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice

informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359

C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen., a căror nerespectare a avut ca urmare revocarea suspendării executării

pedepsei.

A constatat că

inculpatul G.S. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 07 octombrie 2010

- 21 octombrie 2010.

A admis în parte

acțiunea civilă formulată de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov și a obligat inculpații G.S. și S.L.,

în solidar, să plătească acesteia suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale,

accizele și TVA.

În baza art. 353

C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. și art. 11 din Legea nr. 241/2005,

a dispus aplicarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile

ale inculpaților G.S. și S.L. până la concurența sumei de 31.066 RON.

A respins restul

pretențiilor civile solicitate de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov constând în sumele de 34.496,58 RON și

respectiv 6.971,98 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor

accizabile.

În baza art. 353

C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen., a ridicat sechestrul asigurător

instituit prin ordonanța procurorului nr. 1 din 22 decembrie 2010 asupra imobilului

aparținând inculpatului M.F.B.

În baza art. 118

alin. (1) lit. f) C. pen., a dispus confiscarea specială a țigaretelor - 6.570 pachete

- ambalate în saci, sigilați și semnați spre neschimbare, aflați în custodia D.J.A.O.V.

Covasna.

În baza art. 118

alin. (1) lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială a sumei de 1.042 RON de

la inculpatul M.F.B., precum și a sumei de 3.300 RON de la inculpatul G.S. depuse

la Trezoreria Municipiului Sfântu Gheorghe, conform chitanței din 29 decembrie 2010.

În baza art. 13

din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta s-a comunicat

Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În conformitate

cu art. 349 C. proc. pen. raportat la art. 191 alin. (1) și alin. (2) C. proc.

pen., a obligat inculpații M.F.B. și G.S. la plata către stat a sumei de câte 4.055

RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:

Pe baza probelor

administrate s-a stabilit că inculpatul M.F.B. a desfășurat activități de deținere

și comercializare în afara unui antrepozit fiscal a unor produse accizabile - țigări

fără a fi marcate corespunzător.

Astfel, încă din

luna februarie a anului 2010, acest inculpat primea prin intermediul firmei de curierat

U.C., cam de două ori pe săptămână câte 4-5 cutii la o expediție, din Suceava și

Rădăuți, martora P.L. ocupându-se de această relație comercială, martoră care avea

suspiciunea că aceste colete conțineau țigarete provenind din contrabandă, neaccizate,

inclusiv în urma discuției pe care a purtat-o cu inculpatul referitor la conținutul

pachetelor, acesta răspunzându-i „și dacă ar fi așa cu ce te-ar afecta pe tine,

atâta timp cât nu le desfac în fața ta”.

Aceste colete

erau depozitate de inculpatul M.F.B. într-o gheretă, mai exact în standul din piața

din municipiul Sfântu Gheorghe pe care îl închinase prin intermediul martorei P.L.

În atare context,

în data de 17 august 2010, în jurul orelor 14.00-15.00, inculpatul M.F.B. s-a deplasat

cu autoturismul marca A., pe strada L. din municipiul Sfântu Gheorghe, unde s-a

întâlnit cu inculpatul G.S. căruia i-a remis mai multe cutii din carton, conținând

țigarete neaccizate, pe care cei doi inculpați, împreună, le-au depozitat într-un

garaj pe care l-a descuiat inculpatul G.S. și pe care acesta îl folosea, întrucât

la acel moment era administratorul unei societăți comerciale de contrucții, cu mențiunea

că acest garaj are o singură cale de acces ș anume cea frontală ce fusese descuiată

de inculpatul G.S.

Toate aceste aspecte

de fapt au fost surprinse prin filmare video în mediu ambiental și redate în cuprinsul

procesului-verbal întocmit de organele tehnice specializate.

În ziua următoare,

în data de 18 august 2010, inculpatul M.F.B. a primit, prin intermediul firmei de

curierat U.C., mai multe colete, în care, în urma surprinderii faptice de către

organele de urmărire penală, s-a stabilit că se aflau țigarete neaccizate.

Potrivit celor

anterior menționate, la data de 18 august 2010, orele 10.30, organele de urmărire

penală au procedat la surprinderea faptică a activității inculpatului M.F.B., care

inițial a arătat că deține bunuri accizabile - țigarete în stand, fiind de acord

să le predea, după care s-a răzgândit solicitând prezentarea unei autorizații de

percheziție.

Astfel, în baza

autorizației din 10 august 2010 emisă de Judecătoria Sfântu Gheorghe, activitatea

inculpatului M.F.B. a fost surprinsă faptic, prin efectuarea unei percheziții a

standului din piața din municipiul Sfântu Gheorghe - pe care acest inculpat îl închinase

și îl folosea - unde s-a constatat că deținea un număr total de 1996 de pachete

cu țigarete neaccizate de către autoritățile fiscale române.

În continuare,

s-a procedat și efectuarea unei percheziții a autovehiculului marca A., aparținând

inculpatului M.F.B. constatându-se că acesta deținea și în autoturism un număr de

994 pachete cu țigarete neaccizate de către autoritățile fiscale române, ascunzând

sursa impozabilă.

Apoi, în baza

aceleiași autorizații din 10 august 2010 emisă de Judecătoria Sfântu Gheorghe, a

fost efectuată percheziționarea garajului situat pe strada L. din municipiul Sfântu

Gheorghe, folosit de inculpatul G.S., unde, cu o zi înainte., în data de 17

august 2010, în jurul orelor 14.00-15.00, cei doi inculpați depozitaseră cutiile

de carton care conțineau potrivit celor constatate în urma percheziției - 600 pachete

cu țigarete (12.000 bucăți țigarete) neaccizate de către autoritățile române.

Cu privire la

aceste aspecte de fapt, susținerea inculpatului M.F.B. că autovehiculul marca A.

nu îi aparținea, ci era al unui prieten și îl avea la reparat, a fost infirmată

de propriile sale convorbiri telefonice din 12 august 2010, inculpatul însuși precizând

„...trebuie să vin să iau mașina cealaltă, că mi-am scos numerele”, în timp ce declarațiile

martorei G.R. și chiar propriile declarații date în calitate de inculpat, a infirmat

susținerea inculpatului G.S. că nu el a fost cel care folosea garajul situat pe

strada L. din municipiul Sfântu Gheorghe, în baza căreia a solicitat de achitare

în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat ia art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În contextul celor

arătate anterior, au continuat a fi efectuate cercetări și cu privire la implicarea

altor persoane în activitatea infracțională a inculpaților M.F.B. și G.S., prin

efectuarea unor interceptări ale convorbirilor telefonice și prin activități de

supraveghere operativă, în mediu ambiental, autorizate de Judecătoria Sfântu Gheorghe.

Astfel, din declarațiile

de recunoaștere ale inculpatului G.S., a rezultat că la data de 07 octombrie 2010,

acest din urmă inculpat urma să primească o cantitate apreciabilă de țigarete neaccizate,

ce urmau a fi livrate la punctul de lucru al SC P.L. SRL Brașov, unde își desfășura

activitatea condamnatul S.L.

Prin urmare, în

baza autorizațiilor emise de Judecătoria Sfântu Gheorghe, s-a procedat la efectuarea

perchezițiilor domiciliare la locuința inculpatului G.S., și la punctul de lucru

al SC P.L. SRL Brașov din municipiul Brașov în data de 07 octombrie 2010.

Astfel într-o

anexă a halei folosită de societatea comercială menționată, unde avea acces în calitate

de angajat al acesteia, posedând o cheie de la lacătul ce asigura ușa de intrare,

S.L., au fost identificate 2.980 pachete cu țigarete (59.500 țigarete) neaccizate

de către autoritățile române, deținute de către S.L. în înțelegere și pentru inculpatul

G.S. (procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare din 07 octombrie 2010

în baza autorizației din 07 octombrie 2010 emisă de Judecătoria Sfântu Gheorghe).

Tot în data de

07 octombrie 2010, cu ocazia efectuării percheziției corporale, a fost ridicată

de la S.L. suma de 3.300 RON pe care o primise de la o persoană C., căreia îi remisese

două bacsuri cu țigarete în dimineața aceleiași zile pe care trebuia să o remită

inculpatului G.S. (procesul-verbal de percheziție corporală din 07 octombrie

2010).

Relativ la destinația

țigaretelor deținute de inculpați s-a constatat că acestea erau pentru comercializare,

prețul practicat era cu mult inferior celui solicitat de comercianți, reușindu-se

astfel distribuirea acestora cu rapiditate.

Inculpatul M.F.B.,

în cursul urmăririi penale, s-a prevalat de dreptul său la tăcere, iar în faza cercetării

judecătorești a negat săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în

judecată, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10

lit. c) C. proc. pen., construindu-și o apărare care nu numai că nu a avut suport

probator, dar a fost răsturnată de întregul material probator administrat în cauză,

fiind audiat în calitate de martor numitul C.C.

Mai mult decât

atât, prin achitarea sumei de 18.616 RON reprezentând accize (chitanța din 19 august

2010 emisă de D.J.A.O.V.), inculpatul M.F.B. a recunoscut implicit că a participat

la activitatea infracțională prin care a fost prejudiciat Statul Român, acesta fiind

un argument în plus față de cele deja reținute.

Față de întreg

probatoriul administrat în cauză, inculpații au fost condamnați potrivit dispozitivului

hotărârii. La termenul din 25 martie 2013, inculpații G.S. și M.F.B., prin apărător

ales, în temeiul art. 334 C. proc. pen., au solicitat schimbarea încadrării juridice

din infracțiunile prevăzute de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Legea

nr. 571/2003 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea

prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât au apreciat

că, prin formularea textului de lege al infracțiunii de evaziune fiscală menționat

este cuprinsă și situația prev. de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Legea

nr. 571/2003, iar cele două infracțiuni nu au fost reținute în concurs, reprezentând

în fapt o singură infracțiune și anume cea de evaziune fiscală.

Cu privire la

această cerere, instanța a reținut că potrivit art. 296

1

alin. (1)

lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, constituie infracțiune I) deținerea

de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul

României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fără a

fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000

țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste

1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri,

produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât

bere și vinuri, peste 300 litri; iar în conformitate cu art. 9 alin. (1) lit.

a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie

infracțiune de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 8

ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile

sau taxabile.

În conformitate

cu art. 206

3

alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 571/2003, produsele accizabile

sunt produsele prevăzute la art. 206

2

, supuse reglementărilor privind

accizele potrivit prezentului capitol, iar potrivit art. 206

2

din același

act normativ, accizele se aplică următoarelor produse:a) alcool și băuturi alcoolice;

b) tutun prelucrat; c) produse energetice și electricitate.

Acestea sunt supuse

accizării, potrivit art. 206

5

, la momentul: a) producerii acestora, inclusiv,

acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Comunității;

b) importului acestora pe teritoriul Comunității.

Accizele devin

exigibile în conformitate cu art. 206

6

, în momentul eliberării pentru

consum §! în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, acesta fiind

faptul generator al calității de debitor al persoanei către bugetul general consolidat

al statului, relative la accizele aplicate produselor prevăzute de art. 206

2

.

Este considerat

import, potrivit art. 206

8

, orice intrare de produse accizabile din afara

teritoriului comunitar, cu excepția:

a) plasării produselor

accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;

b) distrugerii

sub supravegherea autorității vamale a produselor accizabile;

c) plasării produselor

accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condițiile

prevăzute de legislația vamală în vigoare.

Se consideră de

asemenea import:

a) scoaterea unui

produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne

în România;

b) utilizarea

în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;

c) apariția oricărui

alt eveniment care generează obligația plății accizelor la intrarea produselor accizabile

din afara teritoriului comunitar.

S-a mai reținut

că atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeași datorie privind

accizele, acestea au fost obligate să plătească în solidar acea datorie.

Potrivit Regulamentului

CEE nr. 2913/92 al Consiliului European din 12 octombrie 1992, persoana care deține

bunuri accizabile fără a face dovada plăți accizelor și impozitelor aferente (TVA

și taxe vamale) și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal în momentul

achiziționări sau primirii mărfurilor, că au fost introduse ilegal pe teritoriul

Comunității Europene are calitatea de debitor vamal față de statul în care a fost

constatată deținerea acestor produse.

Astfel, persoana

care deține sau comercializează produse suspuse accizării are calitatea de contribuabil,

potrivit Legii nr. 241/2005, având o obligație fiscală privind plata accizelor,

TVA și taxelor vamale aferente cantității de produse accizabile date spre consum,

inclusiv a celor deținute pe teritoriul României și care nu au fost supuse taxelor

aferente la momentul importului sau producerii acestora.

Așadar, ascunderea

de către o persoană în sensul deținerii ilicite a bunurilor accizabile (sursa impozabilă

și taxabilă în accepțiunea legii) constituie infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută

de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Generic, evaziunea

fiscală constă în totalitatea procedeelor licite sau ilicite prin care cei interesați

sustrag în tot sau în parte materia impozabilă obligațiilor fiscale.

Juridic desemnează

ansamblul infracțiunilor, săvârșite de un contribuabil sau o altă persoană, cu intenție,

prin îndeplinirea în mod fraudulos sau neîndeplinirea obligațiile fiscale sau procesual-fiscale

la care este ținut și având ca rezultat lezarea normalei funcționări a sistemului

fiscal general.

În sensul legii

penale, prin obligații fiscale se desemnează obligațiile prevăzute de C. fisc. fiscal

și C. proc. fisc., potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005.

În materia accizelor

armonizate, acest impozit este datorat bugetului de stat pentru anumite produse

provenite din producția internă sau din import: alcool, tutun, produse energetice.

Infracțiunea de

la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 constă în ascunderea bunului

ori a sursei impozabile sau taxabile.

În ipoteza în

care ascunderea s-a realizat prin acte materiale asupra venitului sau bunului, subiect

activ poate fi orice persoană.

Sursa impozabilă

trebuie interpretată în sens larg, acoperind atât suma impozabilă, cât și activitatea

generând acea sumă, iar modalitatea prevăzută de acest text de lege a avut ca obiect

impunerile rezultând din surse ilicite, în sensul că activitatea generatoare de

venituri a fost realizată de manieră ocultă și fără respectarea dispozițiilor legale.

Relativ la subiectul

activ al evaziunii fiscale, acesta s-a delimitat prin raportare la persoanele, cărora

legea penală specială Ie-a impus o anumită conduită - raport penal de conformare

- sau la persoana/persoanele, care au încălcat aceste dispoziții comițând o infracțiune

- raport penal de conflict.

Din analiza dispozițiilor

Legii nr. 241/2005 și a legislației fiscale, a rezultat cinci categorii de subiecte

active ale infracțiunilor de evaziune fiscală sau infracțiunilor asimilate: contribuabil,

plătitor, suportator, persoana impozabilă și alte persoane.

Noțiunea de contribuabil,

în speță, a fost definită de articolul 17 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 și

art. 2 pct. b) din Legea nr. 241/2005, ca fiind orice persoană fizică sau juridică

sau orice altă entitate fără personalitate juridică, ce datorează impozite și taxe,

contribuții și alte sume bugetului general consolidat, în condițiile legii.

Față de modalitatea

de incriminare a faptei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005,

tribunalul a reținut că subiect activ al acestei infracțiuni poate fi orice persoană,

fizică sau juridică, mai ales când este vorba de modalitatea de ascundere a bunului

ori a sursei impozabile sau taxabile, deoarece acțiunea de „ascundere” poate fi

săvârșită atât în interes propriu, cât și în interesul altei persoane, textul de

lege neprevăzând un subiect activ calificat, spre deosebire de infracțiunile încriminate

la lit. b)-f) al aceluiași articol, ale căror elemente materiale constau în acțiuni

și inacțiuni specifice activității unei persoane juridice, care are obligația de

a ține evidență contabilă.

Mai mult, elementul

material al infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

a constat în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, cu scopul

sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, astfel acțiunea de ascundere

a bunului, ca una din modalitățile prevăzută de lege, când deținerea acestuia este

supusă impozitului sau taxei, se comite cu scopul arătat anterior, care are ca urmare

imediată păgubirea patrimoniului public al statului.

În ceea ce privește

infracțiunea de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal

sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării,

potrivit Titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje

false peste limita a 10.000 țigarete, prevăzută și pedepsită de art. 296

1

alin. (1) lit. l) al Legii nr. 571/2003, elementul material al laturii obiective

se realizează prin acțiunea de „deținere” de către orice persoană în afara antrepozitului

fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse

marcării.

Dar acțiunea de

deținere reglementată ca prohibită de textul art. 296

1

alin. (1)

lit. l) al Legii nr. 571/2003 vizează nerespectarea de către normelor C. fisc. ce

impun ca deținerea și comercializarea produselor accizabile supuse marcării să se

facă numai de antrepozitari fiscali autorizați, a căror activitate poate fi monitorizată

constant de organele fiscale.

Așadar, nerespectarea

dispozițiilor legale privind funcționarea antrepozitului fiscal și operațiunile

legate de produsele accizabile atrage răspunderea penală conform art. 296

1

din Legea nr. 571/2003.

Prin urmare, potrivit

precedentelor, rezultă că cele două infracțiuni prevăzute de art. 296

1

alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea

nr. 241/2005, sunt distincte, au o existență autonomă, de sine-stătătoare, cererea

de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpați, prin apărător ales astfel

a fost respinsă.

La același termen

din 25 martie 2013, inculpații G.S. și M.F.B., prin apărător ales, au invocat și

excepția nulității absolute a sesizării instanței, având în vedere că prin Legea

nr. 202/2010 s-a schimbat competența materială în ceea ce privește soluționarea

cauzelor privind evaziunea fiscală în favoarea tribunalelor și prin urmare procurorul

din cadrul parchetului judecătoriei nu mai avea competență de a instrumenta dosare

cu un astfel de obiect și, pe cale de consecință, nici să sesizeze Tribunalul Covasna

cu prezenta cauză.

Sub acest aspect,

s-a impus a se sublinia că aceeași excepție a fost invocată și soluționată în cadrul

Dosarului nr. 115/119/2011 al Tribunalului Covasna din care a fost disjunsă prezenta

cauză, în sensul respingerii acesteia prin încheierea de ședință din 12 aprilie

2011 întrucât în baza art. 300 C. proc. pen., s-a constatat regularitatea actului

de sesizare a instanței și a urmăririi penale efectuate în cauză.

Astfel, constatând

că această excepție a primit deja o soluție, reținând că deși potrivit art. XVIll

din Legea nr. 202/2010 pct. 3 competența de soluționare a cauzelor având ca obiect

infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru

prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, a revenit, în primă instanță, tribunalelor,

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Tribunalul Covasna potrivit

normelor tranzitorii prevăzute de același act normativ în art. XXIV alin. (5) „Cauzele

aflate în cursul urmăririi penale rămân în competența organelor de urmărire penală

care erau legal sesizate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi. Sesizarea

instanței în aceste cauze se va face potrivit normelor de competentă în vigoare

la momentul emiterii rechizitoriului”, astfel a fost respinsă excepția nulității

absolute a sesizării instanței invocată de inculpații G.S. și M.F.B. prin apărător

ales.

Concluzionând,

în cauză au existat suficiente probe directe și indirecte, suficient de precise,

necontestate și concordante, care toate coroborate converg, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, spre convingerea că inculpații s-au făcut vinovați de săvârșirea faptelor

pentru care aceștia au fost trimiși în judecată care constituie infracțiunile mai

sus indicate.

Prin urmare, la

individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în

vedere dispozițiile art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei care este acela de

a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și criteriile generale de individualizare

prevăzute de art. 72 C. pen. examinate în mod plural, fără preeminența vreunuia

din acestea - dispozițiile părții generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate

în legea specială, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, circumstanțele

reale de comitere a acestora, în mod ocult, organizat, prin intermediul unei firme

de curierat, în baza unei rezoluții infracționale unice, dar și situația de concurs

real în care acestea se află, contribuția efectivă a fiecăruia la săvârșirea infracțiunilor,

precum și consecințele faptelor săvârșite, constând în cuantumul mare al prejudiciului

cauzat.

Au fost avute

în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, vârsta acestora, nivelul

de educație, atitudinea procesuală de nerecunoaștere, de neasumare a propriilor

fapte și a consecințelor acestora și, construirea unor apărări și a unor probe pro

causa, în pofida ansamblului material probator existent, lipsa antecedentelor penale

și împrejurarea că a acoperit o parte a prejudiciul cauzat, că a fost integrat social

și ocupațional, exacerbarea tendințelor achizitive și asumarea de riscuri sporite,

dorința realizării unor câștiguri rapide și facile, și în același timp implicarea

perseverentă în activități utile social, lipsa dependențelor de substanțe, precum

și atașamentul față de familie - în ceea ce îl privește pe inculpatul M.F.B., iar

pe de altă parte atitudinea procesuală oscilantă fără o motivație rezonabilă a inculpatului

G.S. care în faza cercetării judecătorești a mai recunoscut numai săvârșirea unui

singur act material, faptul că acesta este căsătorit, are în întreținere un copil

minor, că în prezent nu are loc de muncă, locuiește împreună cu soția și cei doi

copii, dintre care unul în vârstă de 21 ani, într-un apartament - locuință socială,

că pentru cele două condamnări anterioare a intervenit reabilitarea de drept, fondul

dificultăților financiare cu care se confruntă - datorii semnificative, resurse

puține, exacerbarea tendințelor achizitive și asumarea de riscuri sporite, dorința

realizării unor câștiguri rapide și facile, și în același timp implicarea perseverentă

în activități utile social, lipsa dependențelor de substanțe, precum și atașamentul

față de familie.

Cu privire la

latura civilă, în cursul urmăririi penale, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Brașov - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Covasna s-a

constituit parte civilă împotriva inculpatului M.F.B. cu suma de 34.496,58 RON reprezentând

taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate la piața

din municipiul Sfântu Gheorghe, precum și în autovehiculul inculpatului M.F.B. și

împotriva inculpaților M.F.B. și G.S. cu suma de 6971,98 RON reprezentând taxele

vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate în garajul folosit

de inculpații M.F.B. și G.S., din str. L., municipiul Sfântu Gheorghe, precum și

împotriva inculpaților G.S. și S.L. cu suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale,

accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate în data de 07

octombrie 2010 la SC P.L. SRL Brașov, însă fără a fi solicitate, nici măcar ulterior,

pe parcursul procesului dobânzi și majorările de întârziere cu privire la acești

inculpați.

Direcția Regională

pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov, însușindu-și constituirea de parte civilă

în cauză, potrivit H.G. nr. 110/2009 coroborat cu dispozițiile Ordinului Circular

nr. 4990/2011 al vicepreședintelui A.N.A.F, la solicitarea instanței, a precizat

că:

- prin deciziile

de regularizare a situației din 19 august 2010 emise de D.J.A.O.V. Covasna a fost

stabilită creanța totală de 41.469 RON reprezentând taxe vamale (8.271 RON); accize

(22.392 RON) și TVA (10.806 RON) - relativă la inculpații M.F.B. (34.496,58 RON)

și respectiv M.F.B. și G.S. (6.971,98 RON);

- prin chitanța

din 19 august 2010 emisă de D.J.A.O.V. Covasna, inculpatul M.F.B. a achitat suma

de 18.616 RON reprezentând accize stabilite prin decizia de regularizare a situației

din 19 august 2010, astfel că din totalul creanței de 41.469 RON a rămas un rest

de 22.853 RON pentru care a fost emisă somația din 06 octombrie 2010;

- prin poprire,

s-a încasat pentru creanța stabilită prin DRS din 19 august 2010 suma de 6.958 RON,

astfel că a mai rămas un rest de plată de 8.922 RON;

- creanța stabilită

prin DRS din 19 august 2010 în sumă de 6.971,98 RON (taxe vamale, accize și TVA),

nu a fost achitată sau încasată pe cale de executare silită;

În concluzie,

este menținută constituirea de parte civilă pentru suma de 6.971 RON + 8.922 RON,

adică 15.893 RON.

- prin adresa

de înființare a popririi din 08 aprilie 2011, s-a dispus indisponibilizarea sumelor

de bani obținute cu titlu de venituri de către inculpatul M.F.B. la Grupul de Pompieri

Covasna până la concurența sumei de 22.853 RON, creanță reprezentând taxe vamale,

TVA, accize și rest de creanță stabilite prin DRS din 19 august 2010, titlul executoriu

fiind dat de cele două decizii de regularizare;

- cu privire la

bunurile confiscate, prin adresa din 08 mai 2012 D.J.A.O.V. Covasna a precizat că

țigările confiscate ambulate în saci sigilați și semnați spre neschimbare se află

la depozitul acesteia situat în Sfântu Gheorghe.

D.J.A.O.V. Covasna

a precizat că pentru prejudiciul stabilit au fost calculate și accesorii prin deciziile

din 25 mai 2012, din 26 iunie 2012 și din 30 august 2011, iar pentru stingerea obligațiilor

fiscale s-au pornit forme de executare silită către Grupul de Pompieri Covasna,

R. Bank, Banca C. SA, fiind depuse la dosar deciziile menționate, precum și proces-verbal

privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu din 29 august 2011, adresa

de înființare a popririi din 08 aprilie 2011.

La cererea apărătorului

inculpaților, s-a solicitat și au fost depuse prin adresa din 07 februarie 2012,

din partea Direcției Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov relațiile

solicitate cu privire la prejudiciul defalcat pe fiecare locație, pe fiecare inculpat,

după cum a urmat:

- inculpatul M.F.B.

- prejudiciul pentru locațiile autoturism marca A., garaj și standul comercial este

prezentat în adresa nr. din 28 ianuarie 2013 a D.J.A.O.V. Covasna. Astfel, pentru

locația autoturism marca A. prejudiciul este de 11.658 RON, pentru locația garaj

prejudiciul este de 6.971 RON, pentru locația stand comercial prejudiciul este de

22.838 RON.

- pentru locația

SC P.L. SRL Brașov, prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inculpatul

G.S. și inculpatul S.L. s-au sustras obligațiilor fiscale în sumă de 31.066 RON

privind taxe vamale, accize și TVA, aferente produselor accizabile identificate

în data de 07 octombrie 2010 și 17 august 2010 în această locație, sumă stabilită

în sarcina inculpaților G.S. și S.L. prin adresa din 08 octombrie 2010 emisă de

D.J.A.O.V. Covasna. Din totalul creanței în sumă de 41.469 RON inculpatul M.F.B.

a achitat voluntar suma de 18.616 RON., iar prin poprire - suma de 7.358 RON, deci,

suma totală plătită efectiv este 25.574 RON.

- împotriva inculpaților

G.S. și S.L. nu s-au declanșat forme de executare silită.

Pentru recuperarea

prejudiciului, s-a dispus de către procuror aplicarea sechestrului asigurător prin

ordonanța nr. 1 din 22 decembrie 2010, cu privire la imobilul aparținând inculpatului

M.F.B., situat în municipiul Sfântu Gheorghe, str. P., județul Covasna, constând

în apartament cu o cameră și dependințe, în suprafață utilă de 37 m.p., dobândit

prin contactul de vânzare-cumpărare autentificat notarial în 28 septembrie 2009,

în valoare de 16.631 euro, până la concurența sumei de 21.810,56 RON, prejudiciu

nerecuperat (proces-verbal de aplicare a sechestrului din 22 decembrie 2010.

Întrucât împotriva

inculpaților G.S. și S.L. pentru suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale,

accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate în data de 07

octombrie 2010 la SC P.L. SRL Brașov, nu au fost întocmite decizii de regularizare

a situației care să fie puse în executare silită, iar acest prejudiciu nu a fost

achitat, partea civilă neavând un titlu executoriu, fiind îndeplinite în cauză condițiile

răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 346 C. proc. pen. raportat la

art. 14 și 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ., art. 1003 C. civ. (în vigoare

la data săvârșirii faptelor penale), a admis în parte acțiunea civilă formulată

de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Brașov și a obligat inculpații G.S. și S.L., în solidar, să plătească acesteia

suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA.

Restul pretențiilor

solicitate de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize

și Operațiuni Vamale Brașov constând în sumele de 34.496,58 RON și respectiv 6.971,98

RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile au

fost respinse, întrucât există titluri executorii emise pentru sumele solicitate

prin constituirea de parte civilă care se află deja în faza de executare silită

potrivit C. proc. fisc. și nu s-ar mai putea obține, nu s-ar mai justifica încă

un titlu executoriu pentru aceleași sume, respectiv o hotărâre judecătorească.

Împotriva hotărârii

menționate au declarat apel partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională pentru

Accize și Operațiuni Vamale Brașov și inculpații, hotărâre criticată pentru nelegalitate

și netemeinicie.

În motivare, partea

civilă a solicitat obligarea inculpatului M.F.B. la plata sumelor de:

- 25.895 RON -

creanță stabilită prin deciziile de regularizare a situației emise de Direcția Județeană

pentru Accize și Operațiuni Vamale Covasna;

- 34.496 RON -

taxe vamale, accize și TVA aferente produselor accizabile identificate la locația

piața din municipiul Sfântu Gheorghe, obligarea în solidar a inculpaților M.F.B.

și G.S. la plata sumei de 6.971,98 RON reprezentând taxa de vamale, accize și TVA

aferente produselor accizabile identificate în garajul folosit de inculpați.

Inculpatul M.F.B.

a invocat nulitatea actului de sesizare al instanței și a solicitat restituirea

cauzei la parchet.

În motivare, a

arătat că rechizitoriul a fost emis de un procuror din cadrul Parchetului de pe

lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe în condițiile în care, potrivit art. 209

alin. (4) C. proc. pen. rechizitoriul trebuia emis de un procuror din cadrul Parchetului

de pe lângă Tribunalul Covasna.

Potrivit dispozițiilor

Legii nr. 202/2010 infracțiunea de evaziune fiscală a fost luată din componența

judecătoriei și dată în competența tribunalului.

Art. XXIV din

lege, pct. 5, arată că rămâne competent organul de cercetare penală investit inițial,

dar sesizarea se face potrivit dispozițiilor legii.

În raport de

art. 209 alin. (4) C. proc. pen., competent să efectueze urmărirea penală, să supravegheze

și să sesizeze instanța este procurorul de la parchetul de pe lângă instanța care

i-a revenit competența să judece cauza în fond.

În speță, au fost

încălcate dispozițiile relativ la sesizarea instanței ce nu au fost acoperite în

niciun fel și s-a impus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna

pentru sesizarea instanței de judecată competente.

Pe fond, inculpatul

a arătat că martorul indicat a precizat că țigările au fost primite din Moldova,

iar conținutul nu avea cum să-l cunoască, nu a existat nicio dovadă că ar fi fost

implicat în vreun fel în această activitate infracțională.

Inculpatul G.S.

a solicitat pentru infracțiunea de evaziune fiscală săvârșită în municipiul Sfântu

Gheorghe la data de 17 august 2010 achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. rap. la art. 10 lit. d), întrucât nu au fost întrunite elementele constitutive

sub aspectul laturii obiective.

Atâta timp cât

nu s-a realizat prinderea sa în flagrant, nu s-a putut dispune condamnarea.

Prin decizia penală

nr. 112/Ap din data de 08 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția

penală și pentru cauze cu minori, s-au respins apelurile declarate de partea civilă

Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni

Vamale Brașov și inculpații M.F.B. și G.S. împotriva sentinței penale nr. 16

din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Covasna, pronunțată în Dosar nr. 126/119/2012,

pe care a menținut-o.

Onorariul apărătorilor

din oficiu, în cuantum de 600 RON pentru inculpații G.S. și S.L., câte 300 RON pentru

fiecare, s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului

de Avocați Brașov și s-a inclus în cheltuielile judiciare.

A fost obligat

inculpatul M.F.B. la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat și ceilalți

inculpați la câte 350 RON cu același titlu.

A fost obligată

partea civilă la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat.

Examinând hotărârea

atacată, prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de

drept conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul

din 31 decembrie 2010 întocmit în Dosarul nr. 2014/P/2010, Parchetul de pe lângă

Judecătoria Brașov a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.F.B., G.S. și

S.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 296

1

alin. (1)

lit. l) din Legea nr. 571/2003 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

modificată, cu reținerea a 2 acte materiale pentru G.S.

Urmare adresei

Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Județean Covasna din 05 august 2010

completată cu adresa din 06 august 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu

Gheorghe s-a sesizat din oficiu dat fiind faptul că pe raza municipiului Sfântu

Gheorghe, orașului Covasna și a județului Covasna „numiții M.F.B., R.I., B.M.I.,

B.K. desfășurau activități de deținere și comercializare, în afara unui antrepozit

fiscal a unor produse accizabile (țigarete) și fără a fi marcare corespunzător sau

cu marcaje false, în cantități apreciabile, existând suspiciuni că depășesc limitele

legale stabilite de C. fisc.”.

În prezenta cauză,

procurorul din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie a exercitat supravegherea

activității de cercetare penală, a întocmit rechizitoriul la 31 decembrie 2010 și

a sesizat (la data de 04 ianuarie 2011) Tribunalul Covasna, în baza art. 264 C.

proc. pen., ca și instanță competentă.

Art. 27 C.

proc. pen. care arată competența tribunalului în primă instanță include la lit.

e)

1

și infracțiunile de evaziune fiscală prev. de art. 9 din Legea nr.

241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

Cu referire la

competența procurorului în faza urmăririi, alin. (4) al art. 209 C. proc. pen. a

precizat că este competent să exercite supravegherea asupra activității de cercetare

penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii,

judecă în primă instanță cauza.

În speță însă,

procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe a instrumentat

o cauză de competența tribunalului în primă instanță conform normelor tranzitorii

prev. de art. XXIV alin. (5) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru

accelerarea soluționării proceselor potrivit cărora „cauzele aflate în cursul urmăririi

penale rămân în competența organelor de urmărire penală care erau legal sesizate

la momentul intrării în vigoare a prezentei legi; sesizarea instanței în aceste

cauze se va face potrivit normelor de competență în vigoare la momentul emiterii

rechizitoriului”.

Prin urmare, față

de data publicării în monitor a acestei legi, 26 octombrie 2010 și momentul intrării

în vigoare la 30 de zile de la data publicării în monitor, având în vedere că la

momentul 31 decembrie 2010 - data întocmirii prezentului rechizitoriu - au fost

în vigoare dispozițiile privitoare la competența tribunalului în ceea ce privesc

infracțiunile prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005 republicată, în mod legal,

a fost sesizat Tribunalul Covasna.

Așa fiind, a fost

nefondat motivul de apel invocat de către inculpatul M.F.B. referitor la încălcarea

dispozițiilor privind sesizarea instanței.

De altfel, această

apărare a fost realizată și în fața instanței de fond, tribunalul răspunzând în

același fel, precum și în Dosarul nr. 115/119/2011 - din care s-a disjuns prezenta

- încheierea de ședință din 12 aprilie 2011.

Starea de fapt

a fost corect reținută de către instanța de fond, pe baza probelor administrate,

iar încadrarea juridică a faptelor comise de către apelanții-inculpați M.F.B. și

G.S. a răspuns exigențelor prev. de art. 291

1

alin. (1) lit. d) din Legea

nr. 571/2003, cu aplic. art. 296 alin. (2) lit. a) din același act normativ, respectiv

art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

S-a precizat că

prezenta cauză s-a înregistrat sub nr. 126/119/2012 pe rolul Tribunalului Covasna

urmare a disjungerii - din Dosarul nr. 115/119/2011 - respectiv a laturii penale

privind pe inculpații M.F.B. și G.S. și a întregii laturi civile privind pe inculpații

S.L., M.F.B. și G.S. (inculpatul S.L. a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea

reținută în rechizitoriu și a solicitat aplicarea dispozițiilor privitoare la judecată

în cazul recunoașterii vinovăției - art. 320

1

C. proc. pen.).

Potrivit art.

5

2

C. proc. pen., care consacră prezumția de nevinovăție, orice persoană

este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției saie printr-o hotărâre

penală definitivă. în cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe,

sigure, complete, ci există îndoială cu privire la vinovăția inculpatului, se aplică

regula in dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului.

Cum în speță pronunțarea

condamnării inculpaților a avut la bază probe sigure, certe, complete ce nu lasă

loc unei nesiguranțe în privința vinovăției acestora, nu au putut fi primite concluziile

susținute de către apelanți privind achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. din art. 11 pct. 2 lit. a) C.

proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Inculpatul M.F.B.,

în luna august 2010 până la data de 18 august 2010, a desfășurat activități de deținere

și comercializare în afara unui antrepozit fiscal a unor produse accizabile - țigări

fără a fi marcate corespunzător.

Deși a susținut

că prin declarația martorului C.C. a demonstrat că pachetele cu țigări au fost primite

din Moldova și nu avea cum să cunoască conținutul acestora, probatoriul administrat

a dovedit vinovăția sa.

În faza de cercetare

judecătorească au fost audiați martorii C.M., C.C., B.R., C.D., C.E., din declarațiile

acestora rezultând că numitul C.C.I. nu a primit colete cu țigări din Moldova în

anul 2010 și nici înainte, a comercializat astfel de țigarete din pachete cu timbre

galbene scrise în limba rusă în anul 2012, mai mult n-ar fi putut comercializa astfel

de produse în acel an în barul SC D. SRL Araci, întrucât a lucrat în acel loc între

anii 2006-2008.

Prin urmare, declarațiile

inculpatului M.F.B., dar și ale martorului C.C. în sensul că țigările neaccizate

erau primite din Moldova pentru martor pe numele inculpatului și ridicate de acesta

de la U.C. pentru a fi comercializate în barul din Araci nu s-au coroborat cu celelalte

probe, convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, notele de supraveghere

și planșele fotografice anexate, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor

domiciliare din 18 august 2010, declarațiile martorilor G.R., B.A., F.F., P.L. angajata

firmei U.C.

Inculpatul M.F.B.

a primit prin această firmă de curierat cam de două ori pe săptămână 4-5 cutii la

o expediție din Moldova, pachete pe care le depozita în standul din piața din municipiul

Sfântu Gheorghe.

Așa cum a rezultat

și din declarația inculpatului G.S., în data de 17 august 2010, a fost contactat

de către inculpatul M.F.B. și „s-au întâlnit în garajul situat lângă blocurile de

pe str. L. pentru a primi țigări de contrabandă... acesta a venit cu autoturismul

marca A.... a scos mai multe cartușe cu țigări depozitate în niște cutii de carton,

i-am plătit suma cerută și am stat de vorbă, stabilind că a doua zi să-mi mai aducă

țigări”.

Întâlnirea celor

doi a fost surprinsă și prin filmare video în mediul ambiental și redată prin nota

întocmită.

A doua zi, inculpatul

M.F.B. a fost surprins primind de la firma U.C. trei pachete, după care, și-a mutat

autoturismul marca A. în dreptul standului... aici a deschis portbagajul autoturismului,

a deschis cu cheia standul și a intrat”.

Din procesul-verbal

datat 18 august 2010 a rezultat că organele de urmărire penală au procedat la surprinderea

inculpatului în dreptul standului comercial situat în piața aparținând SC N.N.

SRL Sfântu Gheorghe... solicitându-i să predea bunuri accizabile (țigarete), acesta

a pătruns singur în încăpere, a arătat că dorește să predea bunurile accizabile

pe care le deține în interior, ulterior revenind asupra deciziei și refuzând remiterea

bunurilor”.

În urma perchezițiilor

efectuate în autovehiculul aparținând inculpatului „s-au identificat două cutii

din carton conținând pachete cu țigarete, respectiv în interiorul standului, respectiv

la garajul situat paralel cu str. L., unde de asemenea au fost găsite astfel de

bunuri.

Autovehiculul

percheziționat - marca A. - a aparținut inculpatului, așa cum a rezultat din convorbirile

telefonice purtate la data de 12 august 2010.

Potrivit art.

69 C. proc. pen. declarațiile inculpatului pot contribui la aflarea adevărului numai

în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul

probelor existente în cauză.

Inculpatul M.F.B.

nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, însă probele administrate

au dovedit vinovăția acestuia și temeinicia soluției de condamnare dispusă de către

tribunal pentru infracțiunile de deținere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea

pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate

necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, respectiv evaziune

fiscală.

Ca atare, motivul

de apel invocat de inculpat în sensul achitării a fost nefondat.

Împotriva hotărârii

menționate a declarat apel și inculpatul G.S. solicitând achitarea, întrucât probele

administrate au dovedit un dubiu care trebuie să-i profite.

În declarația

olografă datată 07 octombrie 2010, inculpatul a arătat că „s-a deplasat din Sfântu

Gheorghe în Brașov unde a depozitat cantitatea de țigări menționate de organul de

anchetă, respectiv în hala unde are locul de muncă S.L.

În declarația

dată în vedere luării măsurii preventive a reținerii, pe formularul înseriat, inculpatul

a recunoscut că la 17 august 2010 a fost contactat telefonic de către M.F.B., care

i-a furnizat în mai multe rânduri țigări de contrabandă.

Astfel, s-au întâlnit

în „garajul pe care îl folosesc pentru a depozita țigările și i-a plătit acestuia

suma de 3.600 RON, pentru ca a doua zi să fie contactat telefonic de același inculpat

care i-a cerută să „scoată țigările deoarece a fost prins de poliție și garajul

era vizat”.

Ulterior i-a propus

lui S.L. să-l ajute să depoziteze țigări la locul său de muncă (în dimineața zilei

de 07 octombrie 2010 a plecat împreună cu acesta spre Brașov, au descărcat împreună

țigările și le-au depozitat.

Despre percheziția

efectuată la garaj și anunțată telefonic de către inculpatul M.F.B. a făcut vorbire

și martora G.R., care a fost coleg cu acesta din urmă și