ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1662/2014

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 16 din 16 aprilie 2013, pronunțată în Dosar nr. 126/119/2012, Tribunalul Covasna a dispus condamnarea inculpatului M.F.B., astfel: - în baza art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 296 1 alin. (2) lit. a) din același act normativ la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete. - în baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. În baza art. 86 1 alin. (2) C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen., care începea să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe. În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul M.F.B.

a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov și să respecte programul stabilit de acesta; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen.

A constatat că inculpatul a fost reținut din data de 18 august 2010 până la data de 19 august 2010 și că măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara luată față de acesta prin ordonanța procurorului din 19 august 2010 a încetat de drept la data de 17 septembrie 2010. A dispus condamnarea inculpatului G.S., astfel: - în baza art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 296 1 alin. (2) lit. a) din același act normativ și art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete.

- în baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) a condamnat aceiași inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. În temeiul art. 86 5 raportat la art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 3 din 07 februarie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă prin decizia penală nr. 34/Ap din 27 martie 2012 a Curții de Apel Brașov.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen., art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., a contopit pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 3 din 07 februarie 2012 a Tribunalului Covasna cu pedepsele aplicate în speță, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 86 1 alin. (2) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen., care începea să curgă de la data de 09 aprilie 2012, data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 3 din 07 februarie 2012 a Tribunalului Covasna.

În baza art. 86 3 C. pen., pe durata termenului de încercare pentru inculpatul G.S. au fost stabilite următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Covasna și să respecte programul stabilit de acesta; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86 4 C. pen., a căror nerespectare a avut ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

A constatat că inculpatul G.S. a fost reținut și arestat preventiv în perioada 07 octombrie 2010 - 21 octombrie 2010. A admis în parte acțiunea civilă formulată de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov și a obligat inculpații G.S. și S.L., în solidar, să plătească acesteia suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA. În baza art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. și art. 11 din Legea nr. 241/2005, a dispus aplicarea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpaților G.S. și S.L. până la concurența sumei de 31.066 RON. A respins restul pretențiilor civile solicitate de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov constând în sumele de 34.496,58 RON și respectiv 6.971,98 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile.

În baza art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen., a ridicat sechestrul asigurător instituit prin ordonanța procurorului nr. 1 din 22 decembrie 2010 asupra imobilului aparținând inculpatului M.F.B. În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., a dispus confiscarea specială a țigaretelor - 6.570 pachete - ambalate în saci, sigilați și semnați spre neschimbare, aflați în custodia D.J.A.O.V. Covasna. În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială a sumei de 1.042 RON de la inculpatul M.F.B., precum și a sumei de 3.300 RON de la inculpatul G.S. depuse la Trezoreria Municipiului Sfântu Gheorghe, conform chitanței din 29 decembrie 2010. În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta s-a comunicat Oficiului Național al Registrului Comerțului.

În conformitate cu art. 349 C. proc. pen. raportat la art. 191 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpații M.F.B. și G.S. la plata către stat a sumei de câte 4.055 RON cu titlu de cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Pe baza probelor administrate s-a stabilit că inculpatul M.F.B. a desfășurat activități de deținere și comercializare în afara unui antrepozit fiscal a unor produse accizabile - țigări fără a fi marcate corespunzător. Astfel, încă din luna februarie a anului 2010, acest inculpat primea prin intermediul firmei de curierat U.C., cam de două ori pe săptămână câte 4-5 cutii la o expediție, din Suceava și Rădăuți, martora P.L.

ocupându-se de această relație comercială, martoră care avea suspiciunea că aceste colete conțineau țigarete provenind din contrabandă, neaccizate, inclusiv în urma discuției pe care a purtat-o cu inculpatul referitor la conținutul pachetelor, acesta răspunzându-i „și dacă ar fi așa cu ce te-ar afecta pe tine, atâta timp cât nu le desfac în fața ta”. Aceste colete erau depozitate de inculpatul M.F.B. într-o gheretă, mai exact în standul din piața din municipiul Sfântu Gheorghe pe care îl închinase prin intermediul martorei P.L. În atare context, în data de 17 august 2010, în jurul orelor 14.00-15.00, inculpatul M.F.B. s-a deplasat cu autoturismul marca A., pe strada L. din municipiul Sfântu Gheorghe, unde s-a întâlnit cu inculpatul G.S.

căruia i-a remis mai multe cutii din carton, conținând țigarete neaccizate, pe care cei doi inculpați, împreună, le-au depozitat într-un garaj pe care l-a descuiat inculpatul G.S. și pe care acesta îl folosea, întrucât la acel moment era administratorul unei societăți comerciale de contrucții, cu mențiunea că acest garaj are o singură cale de acces ș anume cea frontală ce fusese descuiată de inculpatul G.S. Toate aceste aspecte de fapt au fost surprinse prin filmare video în mediu ambiental și redate în cuprinsul procesului-verbal întocmit de organele tehnice specializate. În ziua următoare, în data de 18 august 2010, inculpatul M.F.B. a primit, prin intermediul firmei de curierat U.C., mai multe colete, în care, în urma surprinderii faptice de către organele de urmărire penală, s-a stabilit că se aflau țigarete neaccizate.

Potrivit celor anterior menționate, la data de 18 august 2010, orele 10.30, organele de urmărire penală au procedat la surprinderea faptică a activității inculpatului M.F.B., care inițial a arătat că deține bunuri accizabile - țigarete în stand, fiind de acord să le predea, după care s-a răzgândit solicitând prezentarea unei autorizații de percheziție. Astfel, în baza autorizației din 10 august 2010 emisă de Judecătoria Sfântu Gheorghe, activitatea inculpatului M.F.B. a fost surprinsă faptic, prin efectuarea unei percheziții a standului din piața din municipiul Sfântu Gheorghe - pe care acest inculpat îl închinase și îl folosea - unde s-a constatat că deținea un număr total de 1996 de pachete cu țigarete neaccizate de către autoritățile fiscale române.

În continuare, s-a procedat și efectuarea unei percheziții a autovehiculului marca A., aparținând inculpatului M.F.B. constatându-se că acesta deținea și în autoturism un număr de 994 pachete cu țigarete neaccizate de către autoritățile fiscale române, ascunzând sursa impozabilă. Apoi, în baza aceleiași autorizații din 10 august 2010 emisă de Judecătoria Sfântu Gheorghe, a fost efectuată percheziționarea garajului situat pe strada L. din municipiul Sfântu Gheorghe, folosit de inculpatul G.S., unde, cu o zi înainte., în data de 17 august 2010, în jurul orelor 14.00-15.00, cei doi inculpați depozitaseră cutiile de carton care conțineau potrivit celor constatate în urma percheziției - 600 pachete cu țigarete (12.000 bucăți țigarete) neaccizate de către autoritățile române.

Cu privire la aceste aspecte de fapt, susținerea inculpatului M.F.B. că autovehiculul marca A. nu îi aparținea, ci era al unui prieten și îl avea la reparat, a fost infirmată de propriile sale convorbiri telefonice din 12 august 2010, inculpatul însuși precizând „...trebuie să vin să iau mașina cealaltă, că mi-am scos numerele”, în timp ce declarațiile martorei G.R. și chiar propriile declarații date în calitate de inculpat, a infirmat susținerea inculpatului G.S. că nu el a fost cel care folosea garajul situat pe strada L. din municipiul Sfântu Gheorghe, în baza căreia a solicitat de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat ia art. 10 lit. c) C. proc. pen. În contextul celor arătate anterior, au continuat a fi efectuate cercetări și cu privire la implicarea altor persoane în activitatea infracțională a inculpaților M.F.B.

și G.S., prin efectuarea unor interceptări ale convorbirilor telefonice și prin activități de supraveghere operativă, în mediu ambiental, autorizate de Judecătoria Sfântu Gheorghe. Astfel, din declarațiile de recunoaștere ale inculpatului G.S., a rezultat că la data de 07 octombrie 2010, acest din urmă inculpat urma să primească o cantitate apreciabilă de țigarete neaccizate, ce urmau a fi livrate la punctul de lucru al SC P.L. SRL Brașov, unde își desfășura activitatea condamnatul S.L. Prin urmare, în baza autorizațiilor emise de Judecătoria Sfântu Gheorghe, s-a procedat la efectuarea perchezițiilor domiciliare la locuința inculpatului G.S., și la punctul de lucru al SC P.L.

SRL Brașov din municipiul Brașov în data de 07 octombrie 2010. Astfel într-o anexă a halei folosită de societatea comercială menționată, unde avea acces în calitate de angajat al acesteia, posedând o cheie de la lacătul ce asigura ușa de intrare, S.L., au fost identificate 2.980 pachete cu țigarete (59.500 țigarete) neaccizate de către autoritățile române, deținute de către S.L. în înțelegere și pentru inculpatul G.S. (procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare din 07 octombrie 2010 în baza autorizației din 07 octombrie 2010 emisă de Judecătoria Sfântu Gheorghe). Tot în data de 07 octombrie 2010, cu ocazia efectuării percheziției corporale, a fost ridicată de la S.L. suma de 3.300 RON pe care o primise de la o persoană C., căreia îi remisese două bacsuri cu țigarete în dimineața aceleiași zile pe care trebuia să o remită inculpatului G.S.

(procesul-verbal de percheziție corporală din 07 octombrie 2010). Relativ la destinația țigaretelor deținute de inculpați s-a constatat că acestea erau pentru comercializare, prețul practicat era cu mult inferior celui solicitat de comercianți, reușindu-se astfel distribuirea acestora cu rapiditate. Inculpatul M.F.B., în cursul urmăririi penale, s-a prevalat de dreptul său la tăcere, iar în faza cercetării judecătorești a negat săvârșirea faptelor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, solicitând achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., construindu-și o apărare care nu numai că nu a avut suport probator, dar a fost răsturnată de întregul material probator administrat în cauză, fiind audiat în calitate de martor numitul C.C.

Mai mult decât atât, prin achitarea sumei de 18.616 RON reprezentând accize (chitanța din 19 august 2010 emisă de D.J.A.O.V.), inculpatul M.F.B. a recunoscut implicit că a participat la activitatea infracțională prin care a fost prejudiciat Statul Român, acesta fiind un argument în plus față de cele deja reținute. Față de întreg probatoriul administrat în cauză, inculpații au fost condamnați potrivit dispozitivului hotărârii. La termenul din 25 martie 2013, inculpații G.S. și M.F.B., prin apărător ales, în temeiul art. 334 C. proc.

pen., au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 în infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât au apreciat că, prin formularea textului de lege al infracțiunii de evaziune fiscală menționat este cuprinsă și situația prev. de art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, iar cele două infracțiuni nu au fost reținute în concurs, reprezentând în fapt o singură infracțiune și anume cea de evaziune fiscală.

Cu privire la această cerere, instanța a reținut că potrivit art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, constituie infracțiune I) deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri; iar în conformitate cu art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, constituie infracțiune de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.

În conformitate cu art. 206 3 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 571/2003, produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 206 2 , supuse reglementărilor privind accizele potrivit prezentului capitol, iar potrivit art. 206 2 din același act normativ, accizele se aplică următoarelor produse:a) alcool și băuturi alcoolice; b) tutun prelucrat; c) produse energetice și electricitate. Acestea sunt supuse accizării, potrivit art. 206 5 , la momentul: a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției acestora, pe teritoriul Comunității; b) importului acestora pe teritoriul Comunității.

Accizele devin exigibile în conformitate cu art. 206 6 , în momentul eliberării pentru consum §! în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, acesta fiind faptul generator al calității de debitor al persoanei către bugetul general consolidat al statului, relative la accizele aplicate produselor prevăzute de art. 206 2 . Este considerat import, potrivit art. 206 8 , orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepția: a) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România; b) distrugerii sub supravegherea autorității vamale a produselor accizabile; c) plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condițiile prevăzute de legislația vamală în vigoare.

Se consideră de asemenea import: a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România; b) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; c) apariția oricărui alt eveniment care generează obligația plății accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar. S-a mai reținut că atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeași datorie privind accizele, acestea au fost obligate să plătească în solidar acea datorie.

Potrivit Regulamentului CEE nr. 2913/92 al Consiliului European din 12 octombrie 1992, persoana care deține bunuri accizabile fără a face dovada plăți accizelor și impozitelor aferente (TVA și taxe vamale) și care știa sau ar fi trebuit să știe în mod normal în momentul achiziționări sau primirii mărfurilor, că au fost introduse ilegal pe teritoriul Comunității Europene are calitatea de debitor vamal față de statul în care a fost constatată deținerea acestor produse. Astfel, persoana care deține sau comercializează produse suspuse accizării are calitatea de contribuabil, potrivit Legii nr. 241/2005, având o obligație fiscală privind plata accizelor, TVA și taxelor vamale aferente cantității de produse accizabile date spre consum, inclusiv a celor deținute pe teritoriul României și care nu au fost supuse taxelor aferente la momentul importului sau producerii acestora.

Așadar, ascunderea de către o persoană în sensul deținerii ilicite a bunurilor accizabile (sursa impozabilă și taxabilă în accepțiunea legii) constituie infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. Generic, evaziunea fiscală constă în totalitatea procedeelor licite sau ilicite prin care cei interesați sustrag în tot sau în parte materia impozabilă obligațiilor fiscale. Juridic desemnează ansamblul infracțiunilor, săvârșite de un contribuabil sau o altă persoană, cu intenție, prin îndeplinirea în mod fraudulos sau neîndeplinirea obligațiile fiscale sau procesual-fiscale la care este ținut și având ca rezultat lezarea normalei funcționări a sistemului fiscal general.

În sensul legii penale, prin obligații fiscale se desemnează obligațiile prevăzute de C. fisc. fiscal și C. proc. fisc., potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005. În materia accizelor armonizate, acest impozit este datorat bugetului de stat pentru anumite produse provenite din producția internă sau din import: alcool, tutun, produse energetice. Infracțiunea de la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile. În ipoteza în care ascunderea s-a realizat prin acte materiale asupra venitului sau bunului, subiect activ poate fi orice persoană. Sursa impozabilă trebuie interpretată în sens larg, acoperind atât suma impozabilă, cât și activitatea generând acea sumă, iar modalitatea prevăzută de acest text de lege a avut ca obiect impunerile rezultând din surse ilicite, în sensul că activitatea generatoare de venituri a fost realizată de manieră ocultă și fără respectarea dispozițiilor legale.

Relativ la subiectul activ al evaziunii fiscale, acesta s-a delimitat prin raportare la persoanele, cărora legea penală specială Ie-a impus o anumită conduită - raport penal de conformare - sau la persoana/persoanele, care au încălcat aceste dispoziții comițând o infracțiune - raport penal de conflict. Din analiza dispozițiilor Legii nr. 241/2005 și a legislației fiscale, a rezultat cinci categorii de subiecte active ale infracțiunilor de evaziune fiscală sau infracțiunilor asimilate: contribuabil, plătitor, suportator, persoana impozabilă și alte persoane. Noțiunea de contribuabil, în speță, a fost definită de articolul 17 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 și art. 2 pct. b) din Legea nr. 241/2005, ca fiind orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică, ce datorează impozite și taxe, contribuții și alte sume bugetului general consolidat, în condițiile legii.

Față de modalitatea de incriminare a faptei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, tribunalul a reținut că subiect activ al acestei infracțiuni poate fi orice persoană, fizică sau juridică, mai ales când este vorba de modalitatea de ascundere a bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, deoarece acțiunea de „ascundere” poate fi săvârșită atât în interes propriu, cât și în interesul altei persoane, textul de lege neprevăzând un subiect activ calificat, spre deosebire de infracțiunile încriminate la lit. b)-f) al aceluiași articol, ale căror elemente materiale constau în acțiuni și inacțiuni specifice activității unei persoane juridice, care are obligația de a ține evidență contabilă.

Mai mult, elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 a constat în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, astfel acțiunea de ascundere a bunului, ca una din modalitățile prevăzută de lege, când deținerea acestuia este supusă impozitului sau taxei, se comite cu scopul arătat anterior, care are ca urmare imediată păgubirea patrimoniului public al statului.

În ceea ce privește infracțiunea de deținere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit Titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, prevăzută și pedepsită de art. 296 1 alin. (1) lit. l) al Legii nr. 571/2003, elementul material al laturii obiective se realizează prin acțiunea de „deținere” de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării. Dar acțiunea de deținere reglementată ca prohibită de textul art. 296 1 alin. (1) lit. l) al Legii nr. 571/2003 vizează nerespectarea de către normelor C. fisc.

ce impun ca deținerea și comercializarea produselor accizabile supuse marcării să se facă numai de antrepozitari fiscali autorizați, a căror activitate poate fi monitorizată constant de organele fiscale. Așadar, nerespectarea dispozițiilor legale privind funcționarea antrepozitului fiscal și operațiunile legate de produsele accizabile atrage răspunderea penală conform art. 296 1 din Legea nr. 571/2003. Prin urmare, potrivit precedentelor, rezultă că cele două infracțiuni prevăzute de art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, sunt distincte, au o existență autonomă, de sine-stătătoare, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpați, prin apărător ales astfel a fost respinsă.

La același termen din 25 martie 2013, inculpații G.S. și M.F.B., prin apărător ales, au invocat și excepția nulității absolute a sesizării instanței, având în vedere că prin Legea nr. 202/2010 s-a schimbat competența materială în ceea ce privește soluționarea cauzelor privind evaziunea fiscală în favoarea tribunalelor și prin urmare procurorul din cadrul parchetului judecătoriei nu mai avea competență de a instrumenta dosare cu un astfel de obiect și, pe cale de consecință, nici să sesizeze Tribunalul Covasna cu prezenta cauză. Sub acest aspect, s-a impus a se sublinia că aceeași excepție a fost invocată și soluționată în cadrul Dosarului nr. 115/119/2011 al Tribunalului Covasna din care a fost disjunsă prezenta cauză, în sensul respingerii acesteia prin încheierea de ședință din 12 aprilie 2011 întrucât în baza art. 300 C. proc.

pen., s-a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței și a urmăririi penale efectuate în cauză. Astfel, constatând că această excepție a primit deja o soluție, reținând că deși potrivit art. XVIll din Legea nr. 202/2010 pct. 3 competența de soluționare a cauzelor având ca obiect infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, a revenit, în primă instanță, tribunalelor, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Tribunalul Covasna potrivit normelor tranzitorii prevăzute de același act normativ în art. XXIV alin. (5) „Cauzele aflate în cursul urmăririi penale rămân în competența organelor de urmărire penală care erau legal sesizate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi.

Sesizarea instanței în aceste cauze se va face potrivit normelor de competentă în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului”, astfel a fost respinsă excepția nulității absolute a sesizării instanței invocată de inculpații G.S. și M.F.B. prin apărător ales. Concluzionând, în cauză au existat suficiente probe directe și indirecte, suficient de precise, necontestate și concordante, care toate coroborate converg, dincolo de orice îndoială rezonabilă, spre convingerea că inculpații s-au făcut vinovați de săvârșirea faptelor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată care constituie infracțiunile mai sus indicate. Prin urmare, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei care este acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

examinate în mod plural, fără preeminența vreunuia din acestea - dispozițiile părții generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, circumstanțele reale de comitere a acestora, în mod ocult, organizat, prin intermediul unei firme de curierat, în baza unei rezoluții infracționale unice, dar și situația de concurs real în care acestea se află, contribuția efectivă a fiecăruia la săvârșirea infracțiunilor, precum și consecințele faptelor săvârșite, constând în cuantumul mare al prejudiciului cauzat.

Au fost avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților, vârsta acestora, nivelul de educație, atitudinea procesuală de nerecunoaștere, de neasumare a propriilor fapte și a consecințelor acestora și, construirea unor apărări și a unor probe pro causa, în pofida ansamblului material probator existent, lipsa antecedentelor penale și împrejurarea că a acoperit o parte a prejudiciul cauzat, că a fost integrat social și ocupațional, exacerbarea tendințelor achizitive și asumarea de riscuri sporite, dorința realizării unor câștiguri rapide și facile, și în același timp implicarea perseverentă în activități utile social, lipsa dependențelor de substanțe, precum și atașamentul față de familie - în ceea ce îl privește pe inculpatul M.F.B., iar pe de altă parte atitudinea procesuală oscilantă fără o motivație rezonabilă a inculpatului G.S.

care în faza cercetării judecătorești a mai recunoscut numai săvârșirea unui singur act material, faptul că acesta este căsătorit, are în întreținere un copil minor, că în prezent nu are loc de muncă, locuiește împreună cu soția și cei doi copii, dintre care unul în vârstă de 21 ani, într-un apartament - locuință socială, că pentru cele două condamnări anterioare a intervenit reabilitarea de drept, fondul dificultăților financiare cu care se confruntă - datorii semnificative, resurse puține, exacerbarea tendințelor achizitive și asumarea de riscuri sporite, dorința realizării unor câștiguri rapide și facile, și în același timp implicarea perseverentă în activități utile social, lipsa dependențelor de substanțe, precum și atașamentul față de familie.

Cu privire la latura civilă, în cursul urmăririi penale, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Covasna s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului M.F.B. cu suma de 34.496,58 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate la piața din municipiul Sfântu Gheorghe, precum și în autovehiculul inculpatului M.F.B. și împotriva inculpaților M.F.B. și G.S. cu suma de 6971,98 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate în garajul folosit de inculpații M.F.B. și G.S., din str. L., municipiul Sfântu Gheorghe, precum și împotriva inculpaților G.S.

și S.L. cu suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate în data de 07 octombrie 2010 la SC P.L. SRL Brașov, însă fără a fi solicitate, nici măcar ulterior, pe parcursul procesului dobânzi și majorările de întârziere cu privire la acești inculpați. Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov, însușindu-și constituirea de parte civilă în cauză, potrivit H.G. nr. 110/2009 coroborat cu dispozițiile Ordinului Circular nr. 4990/2011 al vicepreședintelui A.N.A.F, la solicitarea instanței, a precizat că: - prin deciziile de regularizare a situației din 19 august 2010 emise de D.J.A.O.V. Covasna a fost stabilită creanța totală de 41.469 RON reprezentând taxe vamale (8.271 RON); accize (22.392 RON) și TVA (10.806 RON) - relativă la inculpații M.F.B.

(34.496,58 RON) și respectiv M.F.B. și G.S. (6.971,98 RON); - prin chitanța din 19 august 2010 emisă de D.J.A.O.V. Covasna, inculpatul M.F.B. a achitat suma de 18.616 RON reprezentând accize stabilite prin decizia de regularizare a situației din 19 august 2010, astfel că din totalul creanței de 41.469 RON a rămas un rest de 22.853 RON pentru care a fost emisă somația din 06 octombrie 2010; - prin poprire, s-a încasat pentru creanța stabilită prin DRS din 19 august 2010 suma de 6.958 RON, astfel că a mai rămas un rest de plată de 8.922 RON; - creanța stabilită prin DRS din 19 august 2010 în sumă de 6.971,98 RON (taxe vamale, accize și TVA), nu a fost achitată sau încasată pe cale de executare silită; În concluzie, este menținută constituirea de parte civilă pentru suma de 6.971 RON + 8.922 RON, adică 15.893 RON.

- prin adresa de înființare a popririi din 08 aprilie 2011, s-a dispus indisponibilizarea sumelor de bani obținute cu titlu de venituri de către inculpatul M.F.B. la Grupul de Pompieri Covasna până la concurența sumei de 22.853 RON, creanță reprezentând taxe vamale, TVA, accize și rest de creanță stabilite prin DRS din 19 august 2010, titlul executoriu fiind dat de cele două decizii de regularizare; - cu privire la bunurile confiscate, prin adresa din 08 mai 2012 D.J.A.O.V. Covasna a precizat că țigările confiscate ambulate în saci sigilați și semnați spre neschimbare se află la depozitul acesteia situat în Sfântu Gheorghe. D.J.A.O.V.

Covasna a precizat că pentru prejudiciul stabilit au fost calculate și accesorii prin deciziile din 25 mai 2012, din 26 iunie 2012 și din 30 august 2011, iar pentru stingerea obligațiilor fiscale s-au pornit forme de executare silită către Grupul de Pompieri Covasna, R. Bank, Banca C. SA, fiind depuse la dosar deciziile menționate, precum și proces-verbal privind calculul sumelor prevăzute prin titlul executoriu din 29 august 2011, adresa de înființare a popririi din 08 aprilie 2011. La cererea apărătorului inculpaților, s-a solicitat și au fost depuse prin adresa din 07 februarie 2012, din partea Direcției Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov relațiile solicitate cu privire la prejudiciul defalcat pe fiecare locație, pe fiecare inculpat, după cum a urmat: - inculpatul M.F.B.

- prejudiciul pentru locațiile autoturism marca A., garaj și standul comercial este prezentat în adresa nr. din 28 ianuarie 2013 a D.J.A.O.V. Covasna. Astfel, pentru locația autoturism marca A. prejudiciul este de 11.658 RON, pentru locația garaj prejudiciul este de 6.971 RON, pentru locația stand comercial prejudiciul este de 22.838 RON. - pentru locația SC P.L. SRL Brașov, prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inculpatul G.S. și inculpatul S.L. s-au sustras obligațiilor fiscale în sumă de 31.066 RON privind taxe vamale, accize și TVA, aferente produselor accizabile identificate în data de 07 octombrie 2010 și 17 august 2010 în această locație, sumă stabilită în sarcina inculpaților G.S.

și S.L. prin adresa din 08 octombrie 2010 emisă de D.J.A.O.V. Covasna. Din totalul creanței în sumă de 41.469 RON inculpatul M.F.B. a achitat voluntar suma de 18.616 RON., iar prin poprire - suma de 7.358 RON, deci, suma totală plătită efectiv este 25.574 RON. - împotriva inculpaților G.S. și S.L. nu s-au declanșat forme de executare silită. Pentru recuperarea prejudiciului, s-a dispus de către procuror aplicarea sechestrului asigurător prin ordonanța nr. 1 din 22 decembrie 2010, cu privire la imobilul aparținând inculpatului M.F.B., situat în municipiul Sfântu Gheorghe, str. P., județul Covasna, constând în apartament cu o cameră și dependințe, în suprafață utilă de 37 m.p., dobândit prin contactul de vânzare-cumpărare autentificat notarial în 28 septembrie 2009, în valoare de 16.631 euro, până la concurența sumei de 21.810,56 RON, prejudiciu nerecuperat (proces-verbal de aplicare a sechestrului din 22 decembrie 2010. Întrucât împotriva inculpaților G.S.

și S.L. pentru suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile identificate în data de 07 octombrie 2010 la SC P.L. SRL Brașov, nu au fost întocmite decizii de regularizare a situației care să fie puse în executare silită, iar acest prejudiciu nu a fost achitat, partea civilă neavând un titlu executoriu, fiind îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile delictuale, în temeiul art. 346 C. proc. pen. raportat la art. 14 și 346 C. proc. pen., art. 998-999 C. civ., art. 1003 C. civ. (în vigoare la data săvârșirii faptelor penale), a admis în parte acțiunea civilă formulată de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov și a obligat inculpații G.S.

și S.L., în solidar, să plătească acesteia suma de 31.066 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA. Restul pretențiilor solicitate de Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov constând în sumele de 34.496,58 RON și respectiv 6.971,98 RON reprezentând taxele vamale, accizele și TVA aferente produselor accizabile au fost respinse, întrucât există titluri executorii emise pentru sumele solicitate prin constituirea de parte civilă care se află deja în faza de executare silită potrivit C. proc. fisc. și nu s-ar mai putea obține, nu s-ar mai justifica încă un titlu executoriu pentru aceleași sume, respectiv o hotărâre judecătorească. Împotriva hotărârii menționate au declarat apel partea civilă A.N.V.

prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov și inculpații, hotărâre criticată pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivare, partea civilă a solicitat obligarea inculpatului M.F.B. la plata sumelor de: - 25.895 RON - creanță stabilită prin deciziile de regularizare a situației emise de Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Covasna; - 34.496 RON - taxe vamale, accize și TVA aferente produselor accizabile identificate la locația piața din municipiul Sfântu Gheorghe, obligarea în solidar a inculpaților M.F.B. și G.S. la plata sumei de 6.971,98 RON reprezentând taxa de vamale, accize și TVA aferente produselor accizabile identificate în garajul folosit de inculpați.

Inculpatul M.F.B. a invocat nulitatea actului de sesizare al instanței și a solicitat restituirea cauzei la parchet. În motivare, a arătat că rechizitoriul a fost emis de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe în condițiile în care, potrivit art. 209 alin. (4) C. proc. pen. rechizitoriul trebuia emis de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna. Potrivit dispozițiilor Legii nr. 202/2010 infracțiunea de evaziune fiscală a fost luată din componența judecătoriei și dată în competența tribunalului. Art. XXIV din lege, pct. 5, arată că rămâne competent organul de cercetare penală investit inițial, dar sesizarea se face potrivit dispozițiilor legii.

În raport de art. 209 alin. (4) C. proc. pen., competent să efectueze urmărirea penală, să supravegheze și să sesizeze instanța este procurorul de la parchetul de pe lângă instanța care i-a revenit competența să judece cauza în fond. În speță, au fost încălcate dispozițiile relativ la sesizarea instanței ce nu au fost acoperite în niciun fel și s-a impus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna pentru sesizarea instanței de judecată competente. Pe fond, inculpatul a arătat că martorul indicat a precizat că țigările au fost primite din Moldova, iar conținutul nu avea cum să-l cunoască, nu a existat nicio dovadă că ar fi fost implicat în vreun fel în această activitate infracțională.

Inculpatul G.S. a solicitat pentru infracțiunea de evaziune fiscală săvârșită în municipiul Sfântu Gheorghe la data de 17 august 2010 achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d), întrucât nu au fost întrunite elementele constitutive sub aspectul laturii obiective. Atâta timp cât nu s-a realizat prinderea sa în flagrant, nu s-a putut dispune condamnarea. Prin decizia penală nr. 112/Ap din data de 08 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au respins apelurile declarate de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Brașov și inculpații M.F.B. și G.S.

împotriva sentinței penale nr. 16 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Covasna, pronunțată în Dosar nr. 126/119/2012, pe care a menținut-o. Onorariul apărătorilor din oficiu, în cuantum de 600 RON pentru inculpații G.S. și S.L., câte 300 RON pentru fiecare, s-a suportat din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului de Avocați Brașov și s-a inclus în cheltuielile judiciare. A fost obligat inculpatul M.F.B. la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat și ceilalți inculpați la câte 350 RON cu același titlu. A fost obligată partea civilă la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat. Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 371 alin. (2) C. proc.

pen., Curtea a reținut următoarele: Prin rechizitoriul din 31 decembrie 2010 întocmit în Dosarul nr. 2014/P/2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.F.B., G.S. și S.L. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 și art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 modificată, cu reținerea a 2 acte materiale pentru G.S. Urmare adresei Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Județean Covasna din 05 august 2010 completată cu adresa din 06 august 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe s-a sesizat din oficiu dat fiind faptul că pe raza municipiului Sfântu Gheorghe, orașului Covasna și a județului Covasna „numiții M.F.B., R.I., B.M.I., B.K.

desfășurau activități de deținere și comercializare, în afara unui antrepozit fiscal a unor produse accizabile (țigarete) și fără a fi marcare corespunzător sau cu marcaje false, în cantități apreciabile, existând suspiciuni că depășesc limitele legale stabilite de C. fisc.”. În prezenta cauză, procurorul din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie a exercitat supravegherea activității de cercetare penală, a întocmit rechizitoriul la 31 decembrie 2010 și a sesizat (la data de 04 ianuarie 2011) Tribunalul Covasna, în baza art. 264 C. proc. pen., ca și instanță competentă. Art. 27 C. proc. pen. care arată competența tribunalului în primă instanță include la lit. e) 1 și infracțiunile de evaziune fiscală prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare.

Cu referire la competența procurorului în faza urmăririi, alin. (4) al art. 209 C. proc. pen. a precizat că este competent să exercite supravegherea asupra activității de cercetare penală procurorul de la parchetul corespunzător instanței care, potrivit legii, judecă în primă instanță cauza. În speță însă, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sfântu Gheorghe a instrumentat o cauză de competența tribunalului în primă instanță conform normelor tranzitorii prev. de art. XXIV alin. (5) din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor potrivit cărora „cauzele aflate în cursul urmăririi penale rămân în competența organelor de urmărire penală care erau legal sesizate la momentul intrării în vigoare a prezentei legi; sesizarea instanței în aceste cauze se va face potrivit normelor de competență în vigoare la momentul emiterii rechizitoriului”.

Prin urmare, față de data publicării în monitor a acestei legi, 26 octombrie 2010 și momentul intrării în vigoare la 30 de zile de la data publicării în monitor, având în vedere că la momentul 31 decembrie 2010 - data întocmirii prezentului rechizitoriu - au fost în vigoare dispozițiile privitoare la competența tribunalului în ceea ce privesc infracțiunile prev. de art. 9 din Legea nr. 241/2005 republicată, în mod legal, a fost sesizat Tribunalul Covasna. Așa fiind, a fost nefondat motivul de apel invocat de către inculpatul M.F.B. referitor la încălcarea dispozițiilor privind sesizarea instanței.

De altfel, această apărare a fost realizată și în fața instanței de fond, tribunalul răspunzând în același fel, precum și în Dosarul nr. 115/119/2011 - din care s-a disjuns prezenta - încheierea de ședință din 12 aprilie 2011. Starea de fapt a fost corect reținută de către instanța de fond, pe baza probelor administrate, iar încadrarea juridică a faptelor comise de către apelanții-inculpați M.F.B. și G.S. a răspuns exigențelor prev. de art. 291 1 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 571/2003, cu aplic. art. 296 alin. (2) lit. a) din același act normativ, respectiv art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. S-a precizat că prezenta cauză s-a înregistrat sub nr. 126/119/2012 pe rolul Tribunalului Covasna urmare a disjungerii - din Dosarul nr. 115/119/2011 - respectiv a laturii penale privind pe inculpații M.F.B.

și G.S. și a întregii laturi civile privind pe inculpații S.L., M.F.B. și G.S. (inculpatul S.L. a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea reținută în rechizitoriu și a solicitat aplicarea dispozițiilor privitoare la judecată în cazul recunoașterii vinovăției - art. 320 1 C. proc. pen.). Potrivit art. 5 2 C. proc. pen., care consacră prezumția de nevinovăție, orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției saie printr-o hotărâre penală definitivă. în cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete, ci există îndoială cu privire la vinovăția inculpatului, se aplică regula in dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatului.

Cum în speță pronunțarea condamnării inculpaților a avut la bază probe sigure, certe, complete ce nu lasă loc unei nesiguranțe în privința vinovăției acestora, nu au putut fi primite concluziile susținute de către apelanți privind achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. din art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. Inculpatul M.F.B., în luna august 2010 până la data de 18 august 2010, a desfășurat activități de deținere și comercializare în afara unui antrepozit fiscal a unor produse accizabile - țigări fără a fi marcate corespunzător. Deși a susținut că prin declarația martorului C.C. a demonstrat că pachetele cu țigări au fost primite din Moldova și nu avea cum să cunoască conținutul acestora, probatoriul administrat a dovedit vinovăția sa.

În faza de cercetare judecătorească au fost audiați martorii C.M., C.C., B.R., C.D., C.E., din declarațiile acestora rezultând că numitul C.C.I. nu a primit colete cu țigări din Moldova în anul 2010 și nici înainte, a comercializat astfel de țigarete din pachete cu timbre galbene scrise în limba rusă în anul 2012, mai mult n-ar fi putut comercializa astfel de produse în acel an în barul SC D. SRL Araci, întrucât a lucrat în acel loc între anii 2006-2008. Prin urmare, declarațiile inculpatului M.F.B., dar și ale martorului C.C. în sensul că țigările neaccizate erau primite din Moldova pentru martor pe numele inculpatului și ridicate de acesta de la U.C.

pentru a fi comercializate în barul din Araci nu s-au coroborat cu celelalte probe, convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, notele de supraveghere și planșele fotografice anexate, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare din 18 august 2010, declarațiile martorilor G.R., B.A., F.F., P.L. angajata firmei U.C. Inculpatul M.F.B. a primit prin această firmă de curierat cam de două ori pe săptămână 4-5 cutii la o expediție din Moldova, pachete pe care le depozita în standul din piața din municipiul Sfântu Gheorghe. Așa cum a rezultat și din declarația inculpatului G.S., în data de 17 august 2010, a fost contactat de către inculpatul M.F.B. și „s-au întâlnit în garajul situat lângă blocurile de pe str. L. pentru a primi țigări de contrabandă...

acesta a venit cu autoturismul marca A… a scos mai multe cartușe cu țigări depozitate în niște cutii de carton, i-am plătit suma cerută și am stat de vorbă, stabilind că a doua zi să-mi mai aducă țigări”. Întâlnirea celor doi a fost surprinsă și prin filmare video în mediul ambiental și redată prin nota întocmită. A doua zi, inculpatul M.F.B. a fost surprins primind de la firma U.C. trei pachete, după care, și-a mutat autoturismul marca A. în dreptul standului... aici a deschis portbagajul autoturismului, a deschis cu cheia standul și a intrat”. Din procesul-verbal datat 18 august 2010 a rezultat că organele de urmărire penală au procedat la surprinderea inculpatului în dreptul standului comercial situat în piața aparținând SC N.N.

SRL Sfântu Gheorghe... solicitându-i să predea bunuri accizabile (țigarete), acesta a pătruns singur în încăpere, a arătat că dorește să predea bunurile accizabile pe care le deține în interior, ulterior revenind asupra deciziei și refuzând remiterea bunurilor”. În urma perchezițiilor efectuate în autovehiculul aparținând inculpatului „s-au identificat două cutii din carton conținând pachete cu țigarete, respectiv în interiorul standului, respectiv la garajul situat paralel cu str. L., unde de asemenea au fost găsite astfel de bunuri. Autovehiculul percheziționat - marca A. - a aparținut inculpatului, așa cum a rezultat din convorbirile telefonice purtate la data de 12 august 2010. Potrivit art. 69 C. proc.

pen. declarațiile inculpatului pot contribui la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Inculpatul M.F.B. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa, însă probele administrate au dovedit vinovăția acestuia și temeinicia soluției de condamnare dispusă de către tribunal pentru infracțiunile de deținere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, respectiv evaziune fiscală. Ca atare, motivul de apel invocat de inculpat în sensul achitării a fost nefondat.

Împotriva hotărârii menționate a declarat apel și inculpatul G.S. solicitând achitarea, întrucât probele administrate au dovedit un dubiu care trebuie să-i profite. În declarația olografă datată 07 octombrie 2010, inculpatul a arătat că „s-a deplasat din Sfântu Gheorghe în Brașov unde a depozitat cantitatea de țigări menționate de organul de anchetă, respectiv în hala unde are locul de muncă S.L. În declarația dată în vedere luării măsurii preventive a reținerii, pe formularul înseriat, inculpatul a recunoscut că la 17 august 2010 a fost contactat telefonic de către M.F.B., care i-a furnizat în mai multe rânduri țigări de contrabandă. Astfel, s-au întâlnit în „garajul pe care îl folosesc pentru a depozita țigările și i-a plătit acestuia suma de 3.600 RON, pentru ca a doua zi să fie contactat telefonic de același inculpat care i-a cerută să „scoată țigările deoarece a fost prins de poliție și garajul era vizat”.

Ulterior i-a propus lui S.L. să-l ajute să depoziteze țigări la locul său de muncă (în dimineața zilei de 07 octombrie 2010 a plecat împreună cu acesta spre Brașov, au descărcat împreună țigările și le-au depozitat. Despre percheziția efectuată la garaj și anunțată telefonic de către inculpatul M.F.B. a făcut vorbire și martora G.R., care a fost coleg cu acesta din urmă și