ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 704/2013

Deliberând

asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului constată

următoarele:

Prin sentința

comercială nr. 97/ PI/LP din 15 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Timiș,

în dosarul nr. 7885/30/2011, s-a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată

de reclamanta A.P.P.U. în contradictoriu cu pârâta SC R.E.S. SA, având ca

obiect obligație de a face.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut că între părți s-a încheiat contractul pentru

prestarea serviciilor de salubrizare nr. 0036365 din 27 august 2008 prin care

pârâta s-a angajat să efectueze în beneficiul reclamantei activitatea de

ridicare a deșeurilor municipale.

Piața Unirii

este situată în zona restricționată de Municipiului Timișoara, conform H.C.L.

nr. 485 din 31 octombrie 2006 privind circulația autovehiculelor destinate

transportului de mărfuri și a utilajelor cu masă totală maximă autorizată mai

mare de 5 tone, modificată și completată de H.C.L. nr. 21 din 29 ianuarie 2008.

Reclamanta a

depus la dosar fotografii prin care a dorit să demonstreze utilizarea de către

pârâtă a autovehiculelor sale în Piața Unirii.

S-a reținut că

autovehiculele surprinse în fotografii erau de gabarit mic, iar nu de mare

tonaj. S-a apreciat că nu există o dispoziție contractuală care să îi impună

pârâtei colectarea deșeurilor reclamantei cu alte autovehicule decât cele

folosite în mod uzual.

Prin urmare,

instanța de fond a constatat că pârâta și-a îndeplinit obligațiile

contractuale, în modalitatea în care acestea au fost asumate, situație în

raport cu care acțiunea reclamantei a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva

sentinței comerciale nr. 97/ PI din 15 decembrie 2011, pronunțată de Tribunalul

Timiș în dosarul nr. 7885/30/2011 a declarat apel reclamanta A.P.P.U. Timișoara

prin care a solicitat admiterea acestuia conform dispozițiilor art. 295 - art. 296

C. proc. civ., cu consecința schimbării în tot a hotărârii atacate în sensul

admiterii cererii, respectiv obligarea pârâtei să preia gunoiul menajer de la

adresa imobilului din Timișoara Piața Unirii, potrivit dispozițiilor

contractului încheiat.

Prin decizia

civilă nr. 85/ A din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția

a II-a civilă, s-a respins apelul declarat de reclamantă.

S-a reținut că

pârâta a ridicat gunoiul menajer cu respectarea graficul săptămânal pentru

colectare, prevăzut în contract, că a respectat dispoziția din art. 8 lit. a)

coroborat cu art. 9 lit. a) din același contract.

Instanța de

apel a apreciat că acțiunea reclamantei tinde spre o intervenție a instanței

pentru o modificare a contractului, a clauzei din art. 8 lit. a) care

stabilește locul de amplasare a recipientelor cu care se depozitează gunoiul

menajer și, în acest sens, se observă și adresa nr. 1 din 03 mai 2010 emisă de

parte prin care se solicită „colectarea deșeurilor menajere direct din curtea

comună a imobilului”, motivele din acțiunea reclamantei și argumentele

probatorii ale acesteia.

În consecință,

instanța de apel a constatat, în cererea de apel că reclamanta a precizat că

important este „doar locul de unde colectează”, deci este evidentă intenția

acestei părți de a modifica contractul fără acordul pârâtei.

Pe cale de

consecință, Curtea nu a reținut motive de desființare sau schimbare a hotărârii

primei instanțe și în temeiul art. 296 C. proc. civ., a fost respins, ca nefundat,

apelul reclamantei.

Împotriva

deciziei pronunțate în apel, reclamanta a declarat recurs prin care a criticat

soluția primei instanțe sub aspectul cererilor recurentei privind cercetarea

locală și efectuarea unei expertize medico - legală vizând sănătatea

populației; expertiză care a fost reiterată și în apel, respectiv reanalizarea

probelor administrate la fond și, după caz, completarea acestor probe și

administrarea de noi probe reprezentând martori, cercetare locală, înscrisuri

și expertize de specialitate.

În continuare,

recurenta a mai criticat, în esență, situația de fapt reținută raportat la

situația reală dovedită în speță, neanalizarea probelor administrate în cauză,

incorecta calificare juridică a obiectului cauei dedus judecății.

În consecință,

recurenta a solicitat reanalizarea probelor administrate la fond, completarea

acestora cu probe noi reprezentând înscrisuri.

La termenul de

azi, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, în temeiul art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și a rămas în pronunțare pe această excepție.

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității,

motivele de nelegalitate pe care se sprijină recursul și dezvoltarea lor, iar

potrivit art. 306 alin. (3) C. proc. civ., indicarea greșită a motivelor de

recurs nu atrage nulitatea acestuia, dacă încadrarea într-unui din motivele de

recurs prevăzute de art. 304 este posibilă.

Per a

contrario, rezultă că, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă

încadrarea lor într-unui din cazurile de nelegalitate prevăzute expres și limitativ

de art. 304 C. proc. civ., sancțiunea care intervine este nulitatea recursului.

În cauză,

recurenta a formulat critici de netemeinicie cu privire la reanalizarea

situației de fapt, a probelor administrate la fond și, după caz, completarea

acestor probe și administrarea de noi probe reprezentând martori, cercetare

locală, înscrisuri și expertize de specialitate, precum și incorecta calificare

a obiectului cauzei dedus judecății. Astfel, recurenta nu a formulat motive de

nelegalitate în sensul dispozițiilor art. 304 pct. 1 9 C. proc. civ., situație

în raport cu care criticile formulate nu pot forma obiectul controlului

judiciar în calea de atac a recursului.

Așa fiind, Înalta

Curte va constata nul recursul recurentei, în temeiul art. 302

1

alin.

(1) lit. c) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată

nulitatea cererii de recurs declarată de reclamanta A.P.T.P.U. împotriva

deciziei nr. 85/ A din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara,

secția a II-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 21 februarie 2013.