ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 343/2013
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 343/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 5010 pronunțată la data de 21 septembrie 2011, în dosar nr. 6301/100/2010 al Tribunalului Maramureș a fost respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea formulată și precizată de reclamantul K.B. în contradictoriu cu pârâtele C.L. (K.) și SC F.D.E.E. – E.D.T.N. SA, Sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Baia-Mare. Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în principal că din cererea formulată de reclamant la 16 august 2006 și adresată SC P. SA Baia Mare, reiese că acesta a solicitat racordarea la rețeaua electrică, în calitate de posesor al terenului situat la Dura. Cu toate că cererea nu a fost înregistrată la societate, aceasta poartă ștampila acesteia și o rezoluție fără număr din care reiese că a fost aprobată, în cauză nefiind depuse alte acte cu privire la finalitatea cererii.
Prin actul administrativ unilateral nr. 84 din 9 iulie 2007 emis de Primăria orașului Tăuții Măgherăuș, reclamantul a fost autorizat să execute lucrări de construire pentru o casă de locuit P + M pe str. Apa Sărată, iar la 14 iulie 2008, între reclamant și pârâta S.D.F.E.E. Baia Mare, în prezent SC F.D.E.E. – E.D.T.N. SA, sucursala Baia Mare s-a încheiat contractul de racordare la rețeaua electrică de distribuire. Avizul tehnic de racordare nr. 60301000938 din 21 iulie 2010 a fost emis de pârâta SC F.D.E.E. – E.D.T.N. SA, sucursala Baia Mare, în favoarea pârâtei C.L. și privește locuința din Tăuții Măgherăuș aparținând utilizatorului. Împotriva sentinței civile nr. 5010 din 21 septembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Maramureș a declarat apel K.B.
Prin decizia civilă nr. 41/2012 din 29 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis apelul declarat de reclamantul K.B. împotriva sentinței civile nr. 5010 din 21 septembrie 2011, pe care o schimbă în sensul că: s-a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul K.B. în contradictoriu cu SC F.D.E.E. – E.D.T.N. SA, sucursala de Distribuție a Energiei Electrice Baia-Mare și C.L.; a anulat avizul tehnic de racordare nr. 60301000938 din 21 iulie 2010; s-a respins petitul privind debranșarea pârâtei, sub sancțiunea daunelor cominatorii. Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut în principal că intimata C.L.
s-a adresat intimatei SC E. - S.D.F.E.E. În vederea racordării imobilului pe care îl deține la rețeaua electrică existentă pe strada Tăuții Magheraus. La solicitarea scrisă a atașat documentația constând în: autorizație construire, contract de vânzare-cumpărare, plan situație/încadrare zonă imobil. Verificând actele intimata S.D.F.E.E. nu a comunicat eventuala lipsă a unor documente sau acorduri, dimpotrivă, prin avizul emis intimata C.L. a fost încunoștiințată doar că o dată cu tariful de racordare va plăti și o sumă drept compensație bănească, iar operatorul va transmite această compensație utilizatorului care a suportat costul instalației de racordare inițial. Așadar, în condițiile în care intimata C.L.
a achitat sumele solicitate, acest aspect nefiind contestat de SC E. - S.D.F.E.E., reiese că intimatei nu i se poate imputa nicio culpă. Împotriva deciziei civile nr. 41 din 29 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, a declarat recurs K.B. arătând că, prin menținerea instalației electrice de branșament în condițiile anulării avizului tehnic de racordare instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 43 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 90/2008 și art. 48 alin. (3) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 coroborat cu art. 35 din H.G. nr. 1007/2004. Împotriva aceleiași decizii, respectiv a deciziei nr. 41 din 29 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, a declarat recurs și SC F.D.E.E.E.D.T.N.
SA, sucursala Baia Mare, invocând dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., arătând că instanța de apel a dat o interpretare eronată și aplică greșit legea în special a dispozițiilor art. 16 din H.G. nr. 90/2008. Recurenta arată că avizul tehnic de racordare a cărei anulare s-a dispus prin decizia recurată, a fost eliberat cu respectarea cerințelor prevăzute în H.G. nr. 90/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la rețelele electrice de interes public nefiind incident nici un motiv de nulitate a acestuia. Analizând actele și lucrările dosarului în funcție de motivele invocate și față de faptul că criticile” celor două recurente au o strânsă legătură având în vedere hotărârea instanței de apel care, pe de o parte a anulat avizul tehnic de racordare, iar pe de altă parte a respins petitul privind branșarea pârâtei, sub sancțiunea daunelor cominatorii, Înalta Curte va analiza împreună cele două recursuri.
Așa cum am arătat deja prin decizia atacată s-a admis apelul reclamantului K.B. formulat împotriva sentinței civile nr. 5010 din 21 septembrie 2011 și s-a schimbat în sensul că s-a admis în parte acțiunea reclamantului și s-a anulat avizul tehnic de racordare, însă s-a respins petitul privind debranșarea pârâtei. Fată de criticile aduse hotărârii recurate de către cele două recurente, coroborate cu dispozițiile hotărârii recurate, înalta Curte reține că problema juridică care trebuie rezolvată este aceea dacă soluția de anulare a avizului tehnic de racordare nr. 60301000938 este convergentă cu soluția de respingere a petitului privind debranșarea pârâtei. Din această perspectivă, Înalta Curte reține că decizia instanței de apel este nemotivată aceasta arătând generic că intimatei C.L.
nu i se poate reține vreo culpă, însă fără a arăta textul de lege aplicabil care o îndreptățește să fie branșată la rețeaua electrică în lipsa unui aviz tehnic de racordare. Plecând de la realitatea că motivarea unei hotărâri presupune stabilirea în concret, clar și concis a stării de fapt, precum și încadrarea acesteia în prevederile generale și abstracte a unei dispoziții legale Înalta Curte apreciază că simpla afirmație a unui fapt constituie o nemotivare și în consecință o necercetare a fondului. Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (3) și (5) C. proc. civ., va admite recursurile, va casa decizia atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe cu recomandarea de a stabili cu exactitate conținutul raportului juridic dintre părțile litigante și în funcție de acesta normele juridice aplicabile.
În temeiul art. 315 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanța va judeca din nou ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Admite recursurile declarate de reclamantul K.B. și de pârâta SC F.D.E.E. E.D.T.N. SA, sucursala Baia Mare, împotriva deciziei civile nr. 41/2012 din 29 februarie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2013.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.