ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 302/2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 302/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra

recursului, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată sub nr. 9011/4/2008 pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București,

reclamanta SC V. SRL a chemat în

judecată

pârâta SC C.C. SRL solicitând instanței ca, prin

hotărârea ce o va

pronunța, să oblige pârâta la restituirea mașinii de cusut butoniere GF11018 seria

2588.

Prin

întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii principale arătând că a

avut o relație de colaborare comercială cu SC V.T. SRL, colaborare ce a constat

în vânzarea către această societate de mașini de cusut, accesorii și piese de schimb.

în urma acestei colaborări SC V.T. SRL avea obligația să îi achite suma de 2

821,50 lei, sumă neachitată până în prezent.

Pârâta a mai

arătat că a efectuat reparații mașinii de cusut și a solicitat societății V.T.

SRL să-i achite debitul restant și contravaloarea reparației mașinii de cusut

(constând în transportul acesteia, piese de schimb, manoperă), însă, aceasta a

refuzat.

A susținut

pârâta că în această situație are un drept de retenție

asupra mașinii de cusut până la plata sumelor restante, mașina de cusut

fiind depozitată într-un depozit închiriat.

Pârâta a mai

susținut că mașina de cusut aparține lui SC V.T. SRL, iar nu reclamantei,

astfel încât, înțelege să invoce excepția

lipsei

calității procesuale active a reclamantei, din actul de novație depus

de

reclamantă la dosar nerezultând că bunul în litigiu ar face obiectul actului de

novație.

Prin cererea reconvențională,

pârâta a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 10.710 iei,

contravaloarea reparației de cusut constând în: 400 lei fără TVA, transportul

mașinii de la Fetești la București, 3.800 lei fără TVA piese de schimb, 1.200

Iei fără TVA manoperă, 3.800 Iei fără TVA, taxa de depozitare, 1.710 Iei TVA

pentru reparații și depozitare.

Reclamanta a formulat întâmpinare Ia cererea reconvențională

prin

care a invocat excepția de prematuritate a cererii reconvenționale

în temeiul art. 720

1

C. proc. civ., excepția lipsei calității

procesuale active și pasive a reclamantei în cererea reconvențională, cu

motivarea că între părți nu au existat raporturi comerciale, astfel că

reclamanta nu are nici un debit față de pârâtă, sumele neachitate de către

pârâtă fiind datorate SC V.T. SRL.

Reclamanta a susținut că nu îi este opozabilă

înțelegerea dintre SC

V.T. SRL și pârâtă, astfel că nu i se poate imputa

contravaloarea reparației, aspect recunoscut și de pârâta care a formulat

declarație de creanță în dosarul de faliment al SC V.T. SRL.

Totodată,

reclamanta a arătat că SC V.T. SRL era doar un

utilizator de mașini de cusut (mașină ce se regăsește în lista de

inventar

întocmită de Consiliul Județean Ialomița) și aceasta, după ce a

predat mașina către pârâtă, nu a mai putut să o readucă în cadrul proiectului

întrucât a intrat în faliment.

Prin contractul de novație încheiat cu Consiliu!

Județean Ialomița a

preluat doar obligațiile ce decurgeau din contractul

de parteneriat nr. 2 încheiat de SC V.T. SRL cu Consiliul Județean Ialomița și

nu obligațiile V.T. SRL pe care aceasta Ie avea față de terți.

Prin sentința

nr. 339 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria

Sectorului 4 București a fost admisă excepția de necompetență materială

a acestei instanțe și a fost declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Tribunalului București, secția comercială.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a Vl-a comercială, sub nr.

10885/3/2009.

Prin sentința

comercială nr. 7797 din 30 iunie 2010 pronunțată Ia data de Tribunalul

București, secția a Vl-a comercială, a fost respinsă excepția calității

procesuale active invocată de pârâtă în cererea principală, a fost respinsă

excepția calității procesuale pasive invocată de reclamantă prin cererea

reconvențională și a fost admisă în parte cererea principală formulată de reclamanta-pârâtă

SC V. SRL fiind obligată pârâta-reclamantă SC C.C. SRL să restituie acesteia

mașina GF 11018 seria 2586. A fost respinsă cererea reconvențională ca

nefondată.

Împotriva

acestei sentințe, pârâta SC C.C. SRL a declarat apel.

Având în vedere

că la termenul de judecată din data de 30 martie 2011 apelanta SC C.C. SRL a

făcut dovada deschiderii procedurii insolvenței împotriva intimatei SC V. SRL,

prin

Sentința comercială nr. 13/ F din 15

ianuarie 2010 a Tribunalul Ialomița, Judecător

sindic, în dosarul

3739/98/2009, instanța a apreciat că, în cauză, sunt îndeplinite dispozițiile

art. 36 din Legea nr. 85/2006 și, în consecință, a fost suspendată judecata

apelului formulat de apelanta pârâtă-reclamantă SC C.C. SRL.

Prin cererea înregistrată, la data de 30 august

2012, reclamanta SC

V. SRL PRIN LICHIDATOR JUDICIAR E.I. SPRL a formulat

cerere de repunere pe rol, iar prin încheierea pronunțată la data de 19

septembrie 2012, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, a respins

cererea de repunere pe rol a cauzei și a menținut măsura suspendării judecății

apelului formulat de apelanta pârâtă-reclamantă SC C.C. SRL împotriva sentinței

comerciale nr. 7737 din 30 august 2010, pronunțată de Secția a Vl-a Comercială

a Tribunalului București, în dosarul nr. 10886/3/2009, în contradictoriu cu

intimata reclamantă-pârâtă SC V. SRL

prin

lichidator judiciar E.I. SPRL conform art. 36 din Legea nr.

85/2006.

Pentru a hotărî

astfel, Curtea de Apel București, raportat la

înscrisurile

depuse ele apelanta pârâtă - reclamantă cu privire la stadiul

judecății

dosarului nr. 3739/98/2009 aflat pe rolul Tribunalului Ialomița, având ca

obiect procedura insolvenței privind pe intimata debitoare SC

V. SRL, a apreciat că subzistă motivele care au

stat la baza

suspendării judecății cauzei, în temeiul art. 38 din Legea nr.

85/2006.

În termen

legal, împotriva acestei încheieri, reclamanta SC V. SRL PRIN LICHIDATOR

JUDICIAR E.I. SPRL a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

atacate și, în consecință, repunerea cauzei pe rolul Curții de Apel București

pentru continuarea judecății.

În motivarea recursului, invocând în drept

dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ.

, reclamanta susține, în

esență, că în raport de obiectul

cererii de

chemare în judecată, prin care SC V. SRL, în faliment

urmărește

reintrarea în posesia unei mașini de cusut aflata în posesia pârâtei SC C.C. SRL,

a solicitat instanței să dispună repunerea pe rol a cauzei, întrucât, în opinia

sa, suspendarea judecării cererii privind obligarea apelantei-pârâte la

restituirea mașinii revendicate nu se încadrează în dispozițiile art. 38 din

Legea nr. 85/2008, o astfel de măsura fiind de natură a împiedica desfășurarea

procedurii.

A admite

ipoteza avută în vedere de instanță, consideră recurenta, ar însemna ca, după

finalizarea procedurii insolvenței având ca efect

principal radierea din evidențele O.R.C. a SC V. SRL, în faliment,

cu

consecința pierderii capacității civile a reclamantului, acest proces să nu mai

poată continua.

În speță, arată

recurenta, cererea principală este formulată de debitoarea, care urmărește

reîntregirea patrimoniului, pentru a putea

continua

procedura. Este adevărat că și pârâta SC C.C. SRL

a formulat cerere reconvențională, având ca obiect

pretenții, căreia îi sunt

aplicabile dispozițiile art. 38 din Legea nr.

85/2006, însă, în opinia sa, aceasta cerere poate fi disjunsă, astfel încât

cererea reclamantei să poată fi soluționată, iar cererea reconvențională să fie

suspendată, în baza textului de lege invocat.

Intimata-pârâtă

SC C.C. SRL BUCUREȘTI a

depus întâmpinare,

prin care a solicitat, în esență, respingerea recursului

ca nefondat.

Analizând

încheierea recurată, în raport de criticile formulate, în limitele controlului

de legalitate și temeiurile de drept invocate, Înalta Curte constată că

recursul este nefondat, urmând a-l respinge, pentru considerentele care succed:

Potrivit

dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 85/2008 „de la data

deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare

sau

extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau

bunurilor sale".

Suspendarea

judecății, de drept, cum este cazul art. 38 din Legea nr. 85/2008, are ca efect

oprirea cursului judecății, acest efect împiedicând instanța să mai poată lua o

altă măsură decât constatarea intervenirii suspendării de drept.

Textul legal

evocat conține o normă imperativă, de ordine publică, ce are drept scop

concentrarea tuturor litigiilor având ca obiect averea debitorului în

competența exclusivă a judecătorului sindic și vizează toate acțiunile

judiciare sau extrajudiciare.

Înalta Curte

constată că, prin încheierea pronunțată la data de 19 septembrie 2012 a fost

menținută măsura suspendării apelului declarat de pârâta SC C.C. SRL BUCUREȘTI,

în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2008.

Este de reținut

că judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului

cererii deduse judecății, iar din această perspectivă soluția instanței

este

perfect legală, având în vedere că instanța a dispus menținerea

măsurii suspendării judecării apelului declarat de pârâta SC C.C. SRL

BUCUREȘTI, în temeiul art. 38 din Legea nr. 85/2006, în raport de împrejurarea

că, în cauză, subzistă motivele care au stat la baza suspendării judecății

cauzei, raportat la înscrisurile depuse de apelanta pârâtă-reclamantă, cu

privire Ia stadiul judecății dosarului nr. 3739/98/2009 aflat pe rolul

Tribunalului Ialomița, având ca obiect procedura insolvenței privind pe

intimata-debitoare SC V. SRL

Deși recurenta,

a declarat recurs împotriva încheierii prin care s-a dispus menținerea

suspendării judecării cauzei, aceasta nu a dezvoltat nicio critică de

nelegalitate, în sensul aplicării greșite a legii raportat la o altă situație

decât cea reținută, respectiv aceea a subzistenței motivelor care au stat la

baza suspendării cauzei, în temeiul art. 38 din Legea nr. 85/2008, prin încheierea

pronunțată Ia data de 30 martie 2011.

Susținerile recurentei vizează, în realitate,

legalitatea încheierii prin

care s-a dispus suspendarea judecării

cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2008, or, reclamanta nu a înțeles

să formuleze prezentul recurs împotriva acestei încheieri, motiv pentru care,

criticile formulate exced controlului de legalitate pe care, Înalta Curte

învestită cu soluționarea recursului al cărui obiect îl formează încheierea

privind menținerea măsurii suspendării, îl poate efectua în virtutea normelor

procedurale.

Pentru toate

argumentele de fapt și de drept care preced, Înalta Curte constată că hotărârea

recurată este la adăpost de orice critică,

motiv

pentru care, în aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC

V. SRL PRIN

LICHIDATOR JUDICIAR E.I. SPRL, menținând încheierea atacată, ca fiind legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC V. SRL

PRIN LICHIDATOR JUDICIAR E.I. SPRL împotriva încheierii din ședința

publică de Ia 19 septembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a V-a civilă, ca nefondat,

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2013.