ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.01.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2013

HOTĂRÂRE
30.01.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 299/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Prin cererea

înregistrată la data de 21 aprilie 2009 pe rolul Tribunalului Bihor, reclamanta

SC U.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC U.A. SA (fostă Societatea de

Asigurare U. SA), a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata sumei de

142.080 RON cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea reparațiilor

necesare autoutilitarei marca A., având număr de înmatriculare X, cu cheltuieli

de judecată.

Prin Sentința nr.

11/COM din 12 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor a fost respinsă

acțiunea formulată de reclamanta SC U.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta SC

U.A. SA și a fost obligată reclamanta să plătească pârâtei suma de 800 RON cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a constatat acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată,

reținând, în esență, că nu poate fi antrenată răspunderea pârâtei în calitate

de asigurător al autovehiculului, al cărui șofer nu a avut nicio vină pentru

producerea accidentului.

Împotriva acestei

hotărâri, în termen și legal timbrat, reclamanta SC U.T. SRL a declarat apel,

solicitând admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței atacate,

în sensul admiterii în întregime a acțiunii, obligarea intimatei la achitarea

sumei de 142.080 RON cu titlu de despăgubire, sumă reactualizată cu indicele de

inflație, reprezentând contravaloarea reparațiilor necesare autoutilitarei

marca A., având nr. de înmatriculare X, reparații necesare ca urmare a

avariilor produse de către autoutilitara cu nr. de înmatriculare Y. Cu

cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat.

În concordanță cu

cele reținute de prima instanță, prin Decizia nr. 44/C/2012 pronunțată la data

de 22 mai 2012, Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a respins apelul, ca nefondat.

În termen legal,

împotriva acestei decizii, reclamanta SC U.T. SRL a declarat recurs, invocând

în drept prevederile art. 304 pct. 10 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă SC

U.A. SA București nu a formulat întâmpinare.

Cum problema

timbrajului este prioritară oricărei excepții, cereri sau motive de casare,

Înalta Curte, conform art. 137 C. proc. civ. raportat la 20 alin. (1)-(3) din

Legea nr. 146/1997, modificată, și completată, și la dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora „la cererea de recurs se va atașa

dovada achitării taxei de timbru", a luat în examinare excepția netimbrării

cererii de recurs și a reținut:

Prin art. 1 din Legea

nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul

potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești

sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe

datorate, atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se

plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de

instanță, de regulă primul termen de judecată.

Recurenta-reclamantă

SC U.T. SRL ORADEA a fost legal citată pentru termenul de astăzi, 30 ianuarie

2013, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2226 RON

și 5 RON timbru judiciar, dar aceasta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit

obligația legală a timbrării recursului.

Potrivit

dispozițiilor art. 9 din Ordonanța nr. 32/1995 a Guvernului României, art. 20

alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a acestui act

normativ, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și timbru

judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau ca

insuficient timbrată.

Constatând că

recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației

de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de judecată din 30

ianuarie 2013, când procedura a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează

scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv celor ale

art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a legii și ale art. 9

din O.G. nr. 32/1995 și să dispună anularea recursului declarat de reclamanta

SC U.T. SRL ORADEA, ca netimbrat.

Anulează recursul

declarat de reclamanta SC U.T. SRL ORADEA împotriva Deciziei nr. 44/C/2012 din

22 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de

contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 ianuarie 2013.

Procesat de GGC - DG

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-09-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2810/2013
, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis apelul declarat de reclamanta SC D.M. SRL împotriva sentinței nr. 132/ Com din 02 februarie 2011 a Tribunalului Bihor, a schimbat în totalitate sentința și în consecință
ÎCCJ 2013-10-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3082/2013
Asupra recursurilor de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 13 aprilie 2010, reclamantul R.I. în contradictoriu cu pârâta SC A.S. SRL a s
ÎCCJ 2014-02-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 387/2014
ții despăgubirilor de către A. și 1.855 lei impozitul neachitat pentru perioada neutilizării autovehiculului (34 luni). Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru, onorariu avocațial și onorariu expert. Prin sentința nr. 376/ COM di
ÎCCJ 2013-10-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3202/2013
de plată a despăgubirii. Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a pretins despăgubiri egale cu suma asigurată, respectiv - 215 227 RON, întrucât prin întâmpinare pârâta nu a contestat cuantumul despăgubirilor pretinse de reclamantă
ÎCCJ 2015-04-22
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1090/2015
ări invocată de pârâții SC C. SRL Suceava și D. și, admițând în parte acțiunea formulată de către reclamantă împotriva pârâtei SC B. SA București, a obligat pârâta să plătească reclamantei următoarele sume: 5.478,88 RON (diferență valoare m
Sursă