ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4949/2011

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 24.09.2010, reclamanta Asociația D.I. Stejari-Hurezani a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit solicitând instanței anularea deciziei Comitetului de Evaluare și Selecție din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și a deciziei Comisiei de Contestații aferentă sesiunii de proiecte iunie-iulie 2009; obligarea pârâtelor să reevalueze proiectul Asociației D.I. Stejari-Hurezani depus la 31 iulie 2009 în sesiunea de proiecte iunie-iulie 2009, Măsura 322 din Programul Național de Dezvoltare Rurală și să acorde punctajul corespunzător de 66 puncte, declarând proiectul eligibil și selectat pentru finanțare.

2. Hotărârea Curții de Apel Prin sentința nr. 539 din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta Asociația D.I. Stejari-Hurezani în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală și Pescuit, Comisia de Contestații și Selecție a Proiectelor Depuse în Sesiunea Iunie-Iulie 2009 în Programul Național de Dezvoltare Rurală și Pescuit, Măsura 322 și Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este neîntemeiată având în vedere că obiectul acțiunii în contencios îl reprezintă și anularea soluției Comisiei de Contestații din cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ce a întocmit raportul de contestații rectificat, publicat la data de 20 august 2010 pe site-ul acestei instituții, justificând astfel legitimare procesuală pasivă în prezenta cauză. Instanța de primă jurisdicție a reținut că Asociația D.I.

Stejari-Hurezani, județul Gorj, a depus proiectul integrat „Modernizare drumuri locale, extindere alimentare cu apă, canalizare menajeră, înființare și dotare servicii publice, reabilitare, modernizare și dotare așezăminte culturale”, înregistrat cu nr. X, în sesiunea iunie-iulie 2009 în Programul Național de Dezvoltare Rurală și Pescuit Măsura 322, ce a fost verificat și evaluat la Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud-Vest Oltenia. Prin raportul de selecție a obținut 62 de puncte, proiectul fiind declarat eligibil, reportat, neselectat pentru finanțare de către Comisia de evaluare și selecție a Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, finanțarea primind doar proiecte de minim 64 puncte.

Pentru a se acorda acest punctaj, s-a acordat punctaj maxim la criteriile 1-8 în baza criteriilor de selecție din Ghidul Solicitantului , iar la criteriile S9 și S10 s-a acordat 5, respective 5 puncte.

Ca urmare a afișării la data de 17 mai 2010 pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a Listei proiectelor eligibile reportate și a transmiterii de către Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud-Vest Oltenia a Notificării cererilor de finanțare reportate nr. 2302 din 19 mai 2010 prin care i s-a adus la cunoștință că „în urma evaluării cererii de finanțare și după aprobarea de către Comitetul de selecție din 14 mai 2010 proiectul dumneavoastră este eligibil, reportat, nefiind selectat pentru finanțare”, reclamanta a formulat contestația nr. 339 din 26 mai 2010, depusă la Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit - Gorj, prin care a solicitat revizuirea, în sensul majorării punctajului acordat pentru criteriile S9 și S10.

Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud-Vest Oltenia a emis către reclamantă notificarea solicitantului privind contestația depusă nr. 4323 din 31 august 2010 prin care a fost informată că în urma analizării acesteia, Comisia de contestații aferentă sesiunii iunie-iulie a respins contestația menținând punctajul de 62 de puncte, cu motivarea că pentru criteriile S9 și S10 nu se acordă punctaj de 7 puncte decât în situația parteneri ațelor dintre comune și ONG-uri, punctajul acordat respectând Ghidul solicitantului, Metodologia de aplicat pentru evaluarea criteriilor de selecție și adresa A.P.D.R.P.

nr. 19531 din 10 septembrie 2009. Analizând modalitatea de acordare a punctajului de către pârâte la cele două criterii contestate de către reclamantă instanța de primă jurisdicție a reținut următoarele aspecte: Criteriul de selecție S9 din Ghidul solicitantului, Măsura 322 „Proiecte de investiții în infrastructura socială” prevede că se acordă 10 puncte pentru proiecte realizate de către ONG-uri și unități de cult, 7 puncte pentru proiecte realizate de către comune, iar funcționarea infrastructurii sociale este asigurată în parteneriat cu ONG-uri/unități de cult și 5 puncte pentru proiectele realizate de comune și A.D.I.-uri.

De asemenea, instanța a reținut că în ghidul menționat mai sus se prevede că se acordă punctaj în funcție de categoria de beneficiar, numai dacă prin proiect se prevede prima înființare și dotare a centrelor de îngrijire copii (creșe, grădinițe, asistență după program școlar „after-school”), centre de îngrijire bătrâni și persoane cu nevoi speciale. Față de aceste prevederi ale Ghidul solicitantului, Măsura 322, instanța a concluzionat că rezultă fără echivoc că se acordă 7 puncte numai proiectelor realizate de comunele care, pentru funcționarea infrastructurii, au încheiat parteneriate cu ONG-uri/unități de cult, iar în situația proiectelor realizate de comune și A.D.I.-uri, se acordă 5 puncte.

Față de aceste aspecte, instanța a constatat că punctajul acordat reclamantei, Asociația D.I. Stejari-Hurezani la criteriul de selecție S9, respectiv 5 puncte, este în conformitate cu prevederile din Ghidul solicitantului, Măsura 322. Apărarea reclamantei, în sensul că parteneriatul cu unitatea de cult a fost încheiat între comuna Stejari și Parohia Stejari, astfel încât sunt îndeplinite toate condițiile impuse prin Ghidul solicitantului Măsura 322, pentru a fi acordat punctajul maxim de 7 puncte pentru acest criteriu de selecție, nu a fost reținută de instanță, întrucât solicitantul finanțării este Asociația D.I. Stejari-Hurezani, județul Gorj, care a depus proiectul integrat „Modernizare drumuri locale, extindere alimentare cu apă, canalizare menajeră, înființare și dotare servicii publice, reabilitare, modernizare și dotare așezăminte culturale”, înregistrat cu numărul X, și nu Comuna Stejari, județul Gorj.

Punctajul acordat reclamantei, Asociația D.I. Stejari-Hurezani la criteriul de selecție S10, respectiv 5 puncte, este în conformitate cu prevederile Ghidul solicitantului, Măsura 322, în condițiile în care solicitantul nu este una din cele două comune, ci o A.D.I. Apărarea reclamantei în sensul că Asociația D.I. Stejari-Hurezani reprezintă o asociere de două comune, cu interese comune, dar și cu interese și obiective distincte, justificând astfel acordarea punctajului de 7 puncte la cele două criterii de selecție, instanța de fond a constatat că nu poate fi reținută având în vedere că solicitantul proiectului de finanțare este Asociația D.I. Stejari-Hurezani, persoană juridică fără scop patrimonial, înscrisă la Judecătoria Tg.

Cărbunești, și nu cele două comune, membrii fondatori. 3. Recursul declarat de Asociația D.I. Stejari-Hurezani. Recurenta a criticat soluția instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală, în ceea ce privește acordarea punctajului pentru criteriul de selecție S9 din Ghidul solicitantului, Măsura 322, cât și pentru criteriul de selecție S10 din Ghidul solicitantului, Măsura 322, arătând că situația de fapt și de drept este în contradicție cu reglementările din materia dedusă judecății.

Recurenta a arătat că, așa cum a recomandat Comitetul de monitorizare a Programului Național de Dezvoltare Rurală, toți beneficiarii proiectelor trebuie să aibă șanse egale, iar comunele și asociațiile acestora să beneficieze de tratament egal și nu trebuie acceptate discriminări între comune și asociațiile de dezvoltare intercomunitară, că asociațiile comunelor trebuie să fie încurajate și punctate suplimentar, întrucât de implementarea proiectelor inițiate de acestea beneficiază un număr cât mai mare de persoane.

Recurenta a arătat că se impune ca și reclamanta să fie evaluată ca și comunele care o compun, ca beneficiar public și să fie tratată în mod egal cu comuna, atâta timp cât nicio prevedere legală nu interzice acest fapt, ca să poată beneficia de punctaj suplimentar la criteriile S9 și S10 pentru parteneriate, respectiv 7 puncte + 7 puncte pentru proiecte de investiții realizate de comune, arătând că funcționarea obiectivului investiției este asigurată în parteneriat cu organizații non-guvernamentale/unități de cult. II. Decizia instanței de control judiciar Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul art. 304 C. proc. civ., analizând cu prioritate motivul de recurs de ordine publică, conform art. 306 alin. (2) C. proc.

civ., constatând incidența în cauză a dispozițiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. va admite recursul, pentru considerentele ce urmează. În conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc. civ., motivele de ordine publică pot fi invocate și din oficiu de instanța de recurs, iar potrivit dispozițiilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței altei instanțe. Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea deciziei Comitetului de Evaluare și Selecție din cadrul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și a deciziei Comisiei de Contestații aferentă sesiunii de proiecte iunie-iulie 2009; obligarea pârâtelor să reevalueze proiectul Asociației D.I.

Stejari-Hurezani depus la 31 iulie .2009 în sesiunea de proiecte iunie-iulie 2009, Măsura 322 din Programul Național de Dezvoltare Rurală și să acorde punctajul corespunzător de 66 puncte, declarând proiectul eligibil și selectat pentru finanțare. În conformitate cu dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale. Înalta Curte a reținut că Legea contenciosului administrativ a stabilit competența materială de soluționare a cauzelor în concordanță cu dispozițiile C. proc.

fisc., în raport de două criterii și anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul și al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora. Având în vedere obiectul cauzei de față, care privește un act administrativ emis de o autoritate publică de nivel local, competența de soluționare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de locul ocupat de organul care a emis ori încheiat actul. Pentru aceste considerente, văzând că hotărârea atacată cu recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă material, în temeiul art. 312 -313 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de Asociația D.I. Stejari-Hurezani împotriva sentinței nr. 539 din 25 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare la Tribunalul Gorj, secția de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2011.