ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3639/2013

Deliberând asupra cauzei de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 286 din 21 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9342/63/2013, au fost hotărâte următoarele: 1. în baza art. 25 C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și OUG 6/2011 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.C., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 86 4 C. pen., a fost revocată suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 143 din 18 iunie 2010 a Judecătoriei Segarcea, definitivă prin decizia penală nr. 14 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen., a fost interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., au fost interzise inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 26 martie 2013 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost mențină măsura arestării preventive a inculpatului T.C. 2. în baza art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G.

nr. 6/2011 cu aplic. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.I.M., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 21 martie 2013 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului P.I.M.

3. în baza art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011 cu aplic. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul B.N.B., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (1) C. pen., a fost interzisă inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a fost interzisă inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 22 martie 2013 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului B.N.B. 4. în baza art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011 cu aplic. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.L.L., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen.

pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 22 martie 2013 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului P.L.L. 5. în baza art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011 cu aplic. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M.C.I., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reținerii și arestării preventive de la 22 martie 2013 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului M.C.I. În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată și completată, rap. la art. 118 lit. f) C. proc. pen., s-a dispus confiscarea cantităților de 0,31 gr cannabis, 9,14 gr. Cannabis, 102,51 gr cannabis, 14,60 gr cannabis, 312,76 gr. cannabis depuse la a I.G.P.R.- D.C.J.S.E.O.

conform dovezilor seriile A1. din 19 martie 2013 A2. din 18 aprilie 2013 și A3. din 25 aprilie 2013. În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumelor de câte 900 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat. Pentru a se hotăra astfel s-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova nr. 50D/P/2013 din 14 mai 2013, la data de 21 februarie 2013, lucrătorii din cadru B.C.C.O. Craiova - Serviciul Antidrog s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe raza județului Dolj se constituise o grupare care avea ca preocupări distribuția de droguri de risc în rândul tinerilor.

Potrivit procesului - verbal de sesizare din oficiu, membrii grupării infracționale procurau drogurile din Spania apoi le introduceau în România după care cu ajutorul unor intermediari le distribuiau în diferite locații de pe raza jud. Dolj, în special zona O. din Craiova, contra sumei de 80 RON/gram. Activitățile polițienești desfășurate au atestat că liderul grupării era inculpatul M.C.I. care deținea drogurile la domiciliul său, iar în urma comenzilor telefonice efectuate se deplasa de obicei cu autoturismul marca S.C., înmatriculat în străinătate, în zona O. din mun. Craiova unde le comercializa la consumatori. În scopul lămuririi situației de fapt, identificării autorilor și pentru obținerea mijloacelor de probă, prin ordonanța cu nr. 2A din data de 27 februarie 2013 D.I.I.C.O.T.

- ST. Craiova a autorizat în cauză investigatorul sub acoperire cu numele de cod "M.G.", care a reușit în după amiaza de 27 februarie 2013 să procure de la inculpatul M.C.I. cantitatea de 0,31 gr. de cannabis. Din procesul - verbal a rezultat că această cantitate a fost oferită de M.C.I., gratis ca probă, iar din raportul din data de 27 februarie 2013, întocmit de investigatorul sub acoperire autorizat în cauză rezultă că inculpatul M.C.I. i-a specificat acestuia că poate să-i ofere spre vânzare cannabis însă numai în cantități mai mari, mai mult de 10 gr. cu precizarea că o cantitate cuprinsă între 10 și 50 gr. o oferea la prețul de 70 RON/gram iar cantități mai mari de 50 gr. le aducea numai după ce se consulta cu altă persoană cu specificarea că de acesta dată prețul era mult mai convenabil.

Potrivit raportului de constatare tehnico - științifică din 08 martie 2013 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor proba înaintată în cauza de cumpărare autorizată din data de 27 februarie 2013 de la M.C.I. este constituită din 0,31 gr. cannabis substanță psihotropă aflată pe Tabelul Anexă nr. III al Legii 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri. Aspecte cu privire la interesul de a fi vândute cantități mai mari au rezultat și din notele de interceptare de convorbiri și comunicări realizate în baza autorizației din 06 martie 2013 a Tribunalului Dolj dispusă în Dosarul nr. 5076/63/2013 prin încheierea cu același număr din aceeași dată interceptări în care inculpatul M.C.I.

își exprimă nemulțumirea față de cantități mai mici („bani puțini") dar menționează într-un SMS din data de 04 martie 2013 că „... mâine mă duc și mă întâlnesc cu omul că eu normal luam numai muguri ( ...)". Întrucât inculpatul M.I.C. își manifestase încă de la bun început intenția de a vinde cantități mai mari, la data de 05 martie 2013, s-a realizat o cumpărare supravegheată de 10 gr. de cannabis, contra sumai de 700 RON, iar de această dată inculpatul M.C.I. a luat legătura cu inculpatul B.N.B. și s-au întâlnit și cu inculpatul P.L.L., ulterior fiind aduse drogurile, situație care a confirmat din punct de vedere R legătura dintre cele trei persoane menționate, în acest context fiind cumpărate cele 10 gr.

cannabis contra sumei de 700 RON. Conform raportului de constatare tehnico-științifică din 13 martie 2013, al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor, proba respectivă era constituită din 9,14 gr. cannabis. Exploatarea autorizațiilor de interceptare de convorbiri și comunicări atașate la dosarul cauzei, au confirmat nu numai interesul persoanelor menționate de a vinde diverse cantități de droguri, dar și faptul că erau interesate să vândă cantități mai mari, precum și apariția unor alte persoane despre care nu se cunoștea la început nimic. Mai mult decât atât, unii dintre participanții la activitatea infracțională desfășurată până în acel moment erau interesați să își „rotunjească" câștigul din vânzarea drogurilor prin evitarea participării la această activitate a unora dintre cei care se ocupaseră cu ei de vânzare până în acel moment.

Pe fondul acestor aspecte deduse din analiza materialelor administrate, s-a stabilit că membrii grupării erau interesați să vândă și cantități de 100-150 gr. cannabis, mai ales că sumele obținute din vânzare erau îndestulătoare pentru mai multe persoane (în acest sens fiind interceptarea din data de 21 martie 2013, ora 10:50 când se discută despre faptul că „(...) o sa fac rost de toți banii (...) rămâne pentru 100 că nu am avut cum mai mult (...)", în sensul că cel care urma să cumpere nu putuse să facă rost de mai mult de suma de bani necesară cumpărării a 100 gr. Cannabis). În acest sens, urmare datelor de anchetă culese, precum și informațiilor furnizate de investigatorul sub acoperire cu numele de cod „M.G.", autorizat în cauză, s-a stabilit că în după amiaza zilei de 21 martie 2013, membrii grupării erau interesați să vândă aproximativ 100 grame cannabis contra sumei de 6.000 RON.

Din materialul probator administrat, a rezultat că în dimineața zilei de 21 martie 2013, inculpatul B.N.B. l-a contactat pe martorul B.V.I. pentru a se deplasa în municipiul Craiova, mai ales că martorului îi născuse soția și chiar era interesat să meargă la spital la aceasta. După ce au ajuns în municipiul Craiova, în zona Spitalului, inculpatul B.N.B. l-a rugat pe martor să îl conducă cu mașina sa, marca B. în zona P.C. Craiova, unde s-a întâlnit cu inculpatul P.L.L., acesta urcând în autoturismul martorului. Activitățile specifice desfășurate pe raza municipiului Craiova, au stabilit că autoturismul condus de martorul B.V.I. s-a deplasat în zona C.N., unde s-a încercat o primă întâlnire cu inculpatul P.I.M.

zis "L.", acesta fiind intermediarul cantității de droguri care urma a fi vândută. Întrucât, între timp, se stabilise că drogurile nu ajunseseră în municipiul Craiova și mai dura aproximativ 20 de minute, martorul B.V.I. a fost rugat de inculpatul B.N.B. să fie dus în zona supermarketului R, unde datele culese de la fața locului au atestat că acesta a mers și a văzut existența fizică a sumei de 6.000 RON necesară pentru cumpărarea cannabisului. Ulterior lăsării inculpatului B.N.B. în zona R, inculpatul P.L.L. a revenit cu autoturismul martorului B.V.I. în zona S. de Salvare Craiova, unde la puțin timp a urcat în mașină și inculpatul P.I.M. zis „L.", care aștepta din moment în moment să ajungă întreaga cantitate de cannabis.

Cercetările efectuate ulterior în cauză au atestat faptul că, în scopul câștigării unei sume mai mari de bani, inculpații B.N.B. și P.L.L. au renunțat să-l mai abordeze pe inculpatul M.C.I. întrucât cunoșT. faptul că inculpatul P.I.M. zis „L.", întors de puțin timp în țară și prieten cu P.L.L., avea la rândul său posibilitatea de a pune în vânzare o cantitate mai mare de droguri deținută de un prieten de a-l său, inculpatul T.C. Deoarece la momentul respectiv inculpatul T.C. se afla în Italia, după ce acesta a fost sunat de către P.I.M., inculpatul T.C. a sunat-o la Craiova pe concubina sa F.I.D. zisă O. care până în acel moment nu știuse nimic, pentru a merge în comuna G., județul Dolj la bunicii săi, pentru a lua „o marfă". Cu acea ocazie, inculpatul T.C.

i-a explicat că „marfa" se află sub pat, într-una din camere. În dimineața zilei de 21 martie 2013, învinuita a fost sunată constant de către inculpatul P.I.M. zis „L.", pentru a merge și a aduce respectiva „marfă", înțelegând că era vorba de droguri, mai ales că acesta i-a pus la dispoziție un cântar necesar pentru stabilirea exactă a cantității vândute. După ora 13:00 a zilei de 21 martie 2013, învinuita F.I.D. s-a deplasat în comuna G., județul Dolj, cu autoturismul marca A.R. condus de vecinul său martorul T.V., iar ulterior, când a revenit în municipiul Craiova, s-a deplasat în zona S. de Salvare Craiova, unde a predat întreaga cantitate lui P.I.M. zis „L.". Ulterior, prin intermediul lui P.L.L., drogurile au ajuns la inculpatul B.N.B., care s-a deplasat în parcarea supermarketului R. pentru a le vinde contra sumei de 6.000 RON.

Potrivit procesului - verbal de flagrant, inculpatul B.N.B. a fost prins la puțin timp după vânzarea drogurilor, el având în buzunar suma de 6.000 RON, rezultată din vânzarea cantității de cannabis adusă de învinuita F.I.D. din comuna G. în împrejurarea prezentată. La puțin timp după efectuarea flagrantului, au fost efectuate percheziții domiciliare la locuințele și domiciliile inculpaților, ocazie cu care de la domiciliul inculpatului P.L.L. au fost descoperite și ridicate aproximativ 10 gr. de cannabis, precum și alte substanțe cu conținut necunoscut. Conform raportului de constatare tehnico - științifică din 04 aprilie 2013 al Laboratorului Central de Analizași Profil al Drogurilor, cele două probe ridicate în cauza privind pe B.N.B.

și P.L.L. sunt constituite din: proba nr. 1: 102, 51 gr. Cannabis (cantitatea de la flagrant); proba nr. 2: 14,60 gr. Cannabis (cantitatea de la percheziția domiciliară efectuată la P.L.L.), cannabisul făcând parte din Tabelul Anexă nr. III al Legii nr. 143/2000. Totodată, conform raportului de constatare tehnico științifică din 22 aprilie 2013 al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor, niciunul din pliculețele cu fragmente vegetale ambalate ridicate de la percheziția domiciliară efectuată la inculpatul B.N.B. nu a pus în evidență substanțe psihotrope sau stupefiante supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri. Întrucât din materialul probator administrat în cauză a rezultat în mod concret faptul că inculpatul P.I.M.

îi dăduse învinuitei F.I.D. un cântar electronic înainte de plecarea în comun, G., jud. Dolj, era clar faptul că acest obiect era necesar pentru a cântări drogurile, aspect care a condus implicit și la prezumția logică că în acel loc exista o cantitate mai mare pentru care era necesară cântărirea celor 100 gr. cannabis dedicate vânzării din acea zi, aspect cunoscut foarte bine de inculpații T.C. și P.I.M. zis „L.". Acestea au fost motivele pentru care la data de 22 martie 2013, D.I.I.C.O.T. - S.T. Craiova a solicitat și obținut de la Tribunalul Dolj, autorizația de percheziție din 22 martie 2013 pentru efectuarea unei percheziții domiciliare în com. G., sat G., nr. 1257, jud. Dolj, la domiciliul numiților T.N.

și T.A., bunicii inculpatului T.C. Așa cum a rezultat din procesul - verbal de percheziție domiciliară, la domiciliul soților T. nu a mai fost găsită nici o cantitate de droguri însă T.A. a condus echipa de cercetare în cimitirul comunei G. unde a indicat un loc cu vegetație uscată în care echipa de cercetare a găsit o haină din material textil de culoare neagră în interiorul căreia a fost găsit un pachet format din fragmente vegetale uscate de culoare oliv. Procedându-se la ridicarea pachetului respectiv, acesta a fost înaintat al Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor. Conform raportului de constatare tehnico - științifică din 22 aprilie 2013 al Laboratorului Central de Analizași Profil al Drogurilor proba înaintată în cauză a fost constituită din 312,76 gr.

Cannabis, substanță psihotropă, biosintetizată de planta cannabis aflat pe Tabelul Anexă nr. III al Legii nr. 143/2000. Cercetările efectuate ulterior în cauză au atestat faptul că la puțin timp după efectuarea flagrantului și identificarea învinuitei F.I.D., bunica inculpatului T.C. primise un telefon în urma căruia trebuise să arunce ceea ce se afla sub patul respectiv, împrejurare în care aruncase pachetul în cimitir, fiind descoperit a doua zi în împrejurarea prezentată. Situația de fapt expusă prin rechizitoriu s-a probat cu procesul-verbal de sesizare, rapoarte și procese - verbale ale investigatorului sub acoperire autorizat în cauză, note de interceptare de convorbiri și comunicări procese-verbale de percheziție domiciliară, declarații de martor, planșe foto, rapoarte ale Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor, declarațiile inculpaților P.I.M., P.L.L., B.N.B.

și M.C.I. și a învinuitei F.I.D. Imediat după efectuarea flagrantului, inculpații P.I.M., P.L.L., B.N.B. și M.C.I. au fost prinși și reținuți pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, de risc, faptă prevăzută de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011, iar prin ordonanțele din aceeași dată, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale cu privire la ei pentru infracțiunea menționată. Fiind formulată propunere de arestare preventivă la Tribunalul Dolj cu privire la inculpați, prin încheierea cu nr. 69 din data de 22 martie 2013, instanța a admis propunerea de arestare preventivă formulată de D.I.I.C.O.T. - S.T. Craiova dispunând arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de câte 29 de zile, fiecare, sens în care au fost emise mandatele de arestare reventivă din 22 martie 2013 pentru inculpatul P.I.M., pentru inculpatul P.L.L., pentru inculpatul B.N.B.

și din 22 martie 2013 pentru inculpatul M.C.I. La data de 26 martie 2013 s-a prezentat la D.I.I.C.O.T. - S.T. Craiova inculpatul T.C. care după ce a fost audiat, a fost reținut întrucât se formulase propunere de arestarea preventivă în lipsă, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data prinderii sau predării, încă de la data de 22 martie 2013. Prin încheierea cu nr. 71 din 27 martie 2013 Tribunalul Dolj a admis propunerea de arestare preventivă și cu privire la inculpatul T.C. pentru infracțiunea de instigare la trafic de droguri, de risc, faptă prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011, sens în care a emis mandatul de arestare preventivă din 27 martie 2013. Durata arestării preventive a inculpaților P.I.M., P.L.L., B.N.B.

și a fost prelungită de Tribunalul Dolj prin încheierea din 15 aprilie 2013 cu încă 30 de zile respectiv de la data de 20 aprilie 2013 și până la data de 19 mai 2013 inclusiv și cu privire la inculpatul T.C. cu încă 30 de zile respectiv de la data de 25 aprilie 2013 și până la data de 24 mai 2013 inclusiv. Pe parcursul urmăririi penale cu privire la învinuita F.I.D., D.I.I.C.O.T. - S.T. Craiova a instituit măsura obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 30 de zile, respectiv de la data de 21 martie 2013 și până la data de 19 aprilie 2013 măsură care a fost prelungită cu încă 30 de zile prin ordonanța din data de 15 aprilie 2013. Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpații P.I.M., P.L.L., B.N.B., T.C.

și M.C.I. au solicitat instanței la termenul de judecată din 10 mai 2013 să facă aplicarea prevederilor art. 320 1 C. proc. pen. declarând că recunosc starea de fapt expusă în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că starea de fapt expusă în actul de sesizare al instanței este corectă și dovedită cu probele administrate în cauză.

În acest sens, s-a avut în vedere ansamblul probelor administrate respectiv declarațiile inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor, declarații care se coroborează cu restul probelor administrate respectiv procesul-verbal de sesizare, rapoarte și procese - verbale ale investigatorului sub acoperire autorizat în cauză, note de interceptare de convorbiri și comunicări procese-verbale de percheziție domiciliară, declarațiile martorilor B.V.I., D.E.G., T.V., U.A., planșe foto, rapoarte ale Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor. În drept, faptele inculpaților P.I.M., P.L.L., B.N.B. și M.C.I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, faptă prev. și ped.

de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011, iar fapta inculpatului T.C. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la trafic de droguri, de risc, faptă prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen, având în vedere că din fișa de cazier judiciar a inculpatului T.C. rezultă că acesta este condamnat la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere prev. de art. 86 1 C. pen pentru art. 180 alin. (2) C. pen, art. 321 C. pen. prin sentința penală nr. 143 din 18 iunie 2010 a Judecătoriei Segarcea definitivă prin decizia penală nr. 14 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova, fapta fiind comisă în starea de recidivă prev. de art. 37 lit. a) C. pen.

Față de aceste considerente, instanța a procedat la individualizarea pedepselor la care vor fi condamnați inculpații pentru fiecare din infracțiunile săvârșite, ținând cont de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. respectiv dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorilor și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În cauză, ținând cont de modul și mijloacele de săvârșire a faptelor, de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor, cantitatea de droguri vândută, de împrejurarea că inculpații nu lucrează și au recunoscut comiterea faptelor, instanța a apreciat că se impune aplicarea pedepsei de 2 ani închisoare pentru fiecare dintre inculpații P.I.M., P.L.L., B.N.B.

și M.C.I. pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011, dar și pentru inculpatul T.C. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la trafic de droguri, de risc, faptă prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată prin Legea nr. 522/2004 și O.U.G. nr. 6/2011 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. De asemenea, având în vedere gravitatea faptelor și pericolul creat, tribunalul a apreciat că circumstanțele personale ale inculpaților, P.I.M., P.L.L., B.N.B. și M.C.I. fiind infractori primari, cunoscuți în familie și societate ca persoane ce nu au mai săvârșit fapte antisociale nu poate determina aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege cu atât mai mult cu cât acest minim a fost redus cu o treime ca urmare a aplicării disp.

art. 320 1 C. proc. pen. În ceea ce-l privește pe inculpatul T.C., tribunalul a constatat că acesta a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere prev. de art. 86 1 C. pen pentru art. 180 alin. (2) C. pen, art. 321 C. pen prin sentința penală nr. 143 din 18 iunie 2010 a Judecătoriei Segarcea definitivă prin decizia penală nr. 14 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova, fapta din prezenta cauză fiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie. Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații P.I.M., B.N.B., P.L.L., M.C.I., T.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea apelului, inculpatul P.I.M.

a arătat că pedepasa aplicată de instanțe de fond este mult prea mare față de împrejurările comiterii faptei și circumstanțele sale personale relevate de caracterizările depuse, de lipsa antecedentelor penale și de atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, iar modalitatea de executare aleasă este mult prea drastică, apreciind că o pedeapsă cu executarea suspendată sub supraveghere ar fi fost suficientă pentru atingerea scopului educativ al pedepsei. De asemenea, a susținut că durata arestului preventiv a fost suficientă pentru a reflecta asupra tuturor consecințelor faptei comise și pentru a garanta integrarea sa în societate. Inculpatul B.N.B., în dezvoltarea orală a motivelor de apel a criticat sentința instanței de fond sub aceleași aspect, solicitând, reindividualizarea pedepsei prin aplicarea art. 74, 76 C. pen.

cu scăderea sub minimul special a cuantumului pedepsei aplicate iar ca modalitate de individualizare - aplicarea art. 81 lit. c) C. pen. A susținut că aplicarea prevederilor art. 320 1 C. proc. pen. nu exclud reținerea art. 74 - 76 C. pen. în favoarea inculpatului; de asemenea circumstanțele reale și personale ale inculpatului în cauză, poziția sinceră a acestuia pe parcursul procesului penal (inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor încă de la urmărirea penală), nu are antecedente penale, este tânăr, are 22 ani, trebuie să-și continue studiile, susținând examenul de bacalaureat, a executat deja 6 luni din pedeapsă, consideră că este suficient și a reflectat asupra pericolului social al faptei și nu va mai intra în conflict cu legea penală.

De asemenea a susținut că este netemeinică pedeapsa aplicată de instanța de fond prin cuantumul stabilit tuturor inculpaților, deși unul dintre ei este recidivist. La rândul său inculpatul P.L.L. a criticat sentința sub aspectul individualizării pedepsei, inclusiv a modalitărții de executare, solicitând schimbarea acesteia și aplicarea disp. art. 86 1 C. pen. În susținerea acestei teze, inculpatul a solicitat să se țină cont de faptul că a recunoscut și regretat fapta reținută în sarcina sa, optând pentru procedura simplificată prev. de art. 320 1 C. proc. pen., de vărsta sa tânără, lipsa antecedentelor penale, de împrejurarea că are în creștere un copil minor, fiind singurul întreținător al familiei, motiv pentru care apreiază că pedeapsa stabilită este mult prea mare față de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat.

Critici similare a formulat și inculpatul M.C.I., care a arătat că instanța de fond a făcut o greșită aplicare a legii, apreciind că în cauză nu pot fi aplicate circumstanțe atenuante conconmitent cu disp. art. 320 1 C. proc. pen. privind reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime. De asemenea, a arătat că instanța de fond a ignorat probele administrate în favoarea sa în faza urmăririi penale, respectiv SMS-urile în care arăta că intenționază să se retragă din această afacere, pe care o considera periculoasă, pentru a se dedica afacerilor tatălui său.

A mai susținut inculpatul că în cauză trebuiau reținute în favoarea sa circumstanțe atenuante, respectiv buna conduită înainte de săvârșirea infracțunii, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră de recunoaștere și regret a faptei precum și colaborarea cu organele judiciare, faptul că era angajat în muncă, vârsta tânără, etc, dar și gradul redus de participare la comiterea faptei, astfel încât pedeapsa trebuia coborâtă sub minimul special, conform art. 76 C. pen., iar ca modalitate de executare, aplicarea disp. art. 81 C. pen. privind suspendarea condiționată sau în subsidiar a art. 86 1 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere. Inculpatul T.C. a formulat critici referitoare atât la greșita încadrare juridică a faptei dedusă judecății, solicitând schimbarea acesteia din infracțiunea prev. de art. 25 C. pen.

rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în art. 11 din aceeași Lege, susținând că în concret, acesta a săvârșit infracțiunea de indemn la consum de droguri și nu instigare la infracțiunea de trafic de droguri de risc, cât și la greșita individualizare a pedepsei, apreciind că în cauză erau aplicabile circumstanțele atentualte prev. de art. 74 lit. a), b) și c) C. pen., cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special. Cu privire la circumstanțele personale, a arătat că trebuia reținută atitudinea sa sinceră, care s-a concretizat prin urmarea procedurii simplificate, prev. de art. 320 1 C. proc. pen., conduita bună a acestuia înainte de săvârșirea faptelor, comportamentul pe durata procesului penal, dar și posibilitatea de îndreptare, acesta dispunând de voința și abilitățile decizionale necesare evitării unor situații de risc.

A mai pretins inculpatul că are susținerea morală a familiei, aastfel că apreciazză că scopul pedepsei poate fi atins și prin aplicarea unei pedepse în cuantum inferior celui stabilit de Tribunal, întrucât acestuia i s-a atras atenția asupra gravității și consecințelor nefaste ale faptei sale, condamnarea constituind mai mult decât un avertisment la adresa sa. Prin decizia penală nr. 289 din 30 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost respinse apelurile declarate de inculpații P.I.M., B.N.B., P.L.L. și M.C.I. împotriva sentinței penale nr. 286 din 21 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9342/63/2013, ca nefondate. A fost admis apelul declarat de inculpatul T.C.

împotriva aceleiași sentințe penale. A fost desființată în parte sentința penală apelată, în ceea ce îl privește pe inculpatul T.C. și, în rejudecare: În baza art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului T.C. din infracțiunea prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000. În baza art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 2 pct. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 86 4 C. pen., a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 6 luni aplicată prin sentința penală nr. 143/2010 a Judecătoriei Segarcea, definitivă prin decizia penală nr. 14 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul T.C. urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a fost , interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 alin. (2) C. pen., i-au fost interzic inculpatului ca pedeapsă complementară, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) pe o durată de 3 ani.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței. În baza art. 381 C. proc. pen. rap. la art. 88 C. pen. deduce în continuare prevenția inculpaților de la 21 iunie 2013 la zi. În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpaților. În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de inculpatul T.C. rămân în sarcina statului, din care, onorariul parțial al apărătorului din oficiu, în sumă de 200 RON se va avansa de către Ministerul Justiției. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. apelanții P.I.M., B.N.B., P.L.L. și M.C.I. au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 60 RON fiecare.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a reținut că prima instanță a dispus condamnarea inculpatului T.C. la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei pentru instigare la infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. , art. 320 1 C. proc. pen., reținând dovedită starea de fapt descrisă în rechizitoriu, respectiv că acesta a determinat-o cu intenție, pe concubina sa, F.I.D. (zisă O.), să ridice cantitatea de aprox. 127,11 gr cannabis de la domiciliul bunicilor săi - com.

G. -și de a o transporta în Craiova, în zona S. de Salvare, pentru a o preda inculpatului P.I.M. zis „L.". În privința persoanei instigate, prin actul de sesizare s-a dispus însă o soluție de scoatere de sub urmărire penală reținându-se că aceasta a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 fără vinovăție, respectiv, sub imperiul unei constrângeri, atât fizice cât și morale, fiind incidente disp. art. 46 C. pen. În consecință, Curtea a constatat că soluția dată prin actul de sesizare în raport cu învinuita F.I.D. are consecințe asupra încadrării juridice a faptei instigatorului, neputându-se reține coeziunea psihică între instigator și instigat, caracteristică participației penale proprii, ci o participație improprie, reglementată de disp.

art. 31 alin. (2) C. pen. Potrivit acestor dispoziții, determinarea în orice mod cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăție, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune. În ceea ce privește criticile inculpatului referitoare la încadrarea juridică a aceleiași fapte în disp. art. 11 din Legea nr. 143/2000, Curtea a constatat că acestea sunt neîntemeiate și Ie-a respins ca atare. Astfel, instigarea la traficul de droguri (în modalitatea transportării), ca formă a participației penale, se deosebește de îndemnul la consumul ilicit de droguri prev. de art. 11 din Legea nr. 143/2000, întrucât aceasta din urmă vizează săvârșirea de către subiectul determinat a unei fapte care nu este prevăzută de legea penală ca infracțiune.

În speță, inculpatul T.C. a determinat-o pe învinuita F.I.D. să transporte drogurile de risc, respectiv, să săvârșească fără vinovăție infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr 143/2000. În raport cu aceste considerente, Curtea a apreciat că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei săvârșite de inculpatul T.C., din insigare la infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 25 C. pen., rap. la 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 în participatie improprie la aceeași infracțiune și condamnarea potrivit acestei încadrări, cu aplicarea în mod corespunzător a disp. art. 320 1 C. proc. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei, Curtea a avut în vedere împrejurările în care a fost comisă fapta, cantitatea mare de droguri ce a făcut obiectul traficului dar și de persistența inculpatului în nesocotirea ordinii de drept, acesta fiind condamnat anterior la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu aplicarea art. 86 1 C. pen. (sen. pen. 143 din 18 iunie 2010 a Judecătoriei Segarcea, definitivă prin decizia penală nr. 14 din 10 ianuarie 2012 a Curții de Apel Craiova), fapta dedusă judecății fiind săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie (art. 37 lit. a) C. pen.). De asemenea, Curtea a apreciat că, în concret, circumstanțele personale ale inculpatului, consumator el însuși de doroguri ușoare, având o familie rezultată din concubinaj și un copil minor, nu îl caracterizează de o manieră atât de favorabilă, încât să determine aplicarea disp.

art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen. sau a alin. (2), neputându-se reține conduita bună anterioară câtă vreme acesta a mai fost condamnat și înainte, săvârșind fapta chiar în termenul de încercare a suspendării sub supraveghere, nu rezultă că acesta a încercat în vreun mod să înlăture rezultatul infracțiunii sau să repare paguba pricinuită, infracțiunea dedusă judecății nefiind susceptibilă să producă un rezultat reversibil, iar datele speței nu relevă existența în afara comportamentului sincer (doar în faza de judecată), a vreunei alte atitudini favorabile, în vederea aplicării concomitente a disp. art. 320 1 C. proc. pen. și ale art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. De asemenea, Curtea a reținut că, față de atitudinea inculpatului, care și-a implicat concubina, mama copilului său minor, în activitatea infracțională, nu pot fi reținute în favoarea acestuia nici disp.

art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special redus conform, art. 320 1 C. proc. pen. Referitor la apelurile declarate de inculpații P.I.M., B.N.B., P.L.L. și M.C.I., care au criticat sentința sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, solicitând reținerea circumstanțelor atenuante și aplicarea unor pedepse sub minimul special, cu suspendarea condiționată a executării sau sub supraveghere, Curtea a constat că acestea nu sunt fondate, instanța de fond realizând o justă și proporțională individualizare judiciară, atât prin cuantum, cât și prin modalitatea de executare. Împotriva acestei decizii inculpatul T.C. a declarat, în termen legal, recursul de față, prin care, invocând cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc.

pen., a solicitat, prin reținerea de circumstanțe atenuante, o reindividualizare a pedepsei în sensul stabilirii acesteia sub minimul prevăzut de lege, apreciind că pedeapsa stabilită de instanța de apel a fost prea mare. Examinând recursul declarat de inculpatul T.C. prin raportare la dispozițiile art. 385 9 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente: În cauză, se observă că decizia recurată a fost pronunțată de Curtea Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie la 30 septembrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 alin. (1) C. proc.

pen., astfel cum acestea au fost modificate prin actul normativ menționat. Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o limitare a devoluției recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanțial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17 2 al art. 385 9 C. proc. pen., intenția clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept. Critica inculpatului, vizând reindividualizarea pedepsei prin acordarea de circumatanța atenuante, nu intră sub incidența cazului de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 2 C. proc.

pen., neputând fi examinată nici în raport cu pct. 14 al aceluiași articol, text de lege care, în realizarea aceluiași scop, de a include în sfera controlului judiciar exercitat de instanța de recurs numai aspecte de drept, a fost de asemenea modificat, stabilindu-se că hotărârile sunt supuse casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, reglementându-se, așadar, un caz de casare exclusiv de nelegalitate, astfel încât netemeinicia deciziei atacate - sub singurul aspect al individualizării pedepsei - nu mai poate fi invocată în recurs. Față de considerentele expuse, avându-se în vedere și faptul că, verificându- se decizia atactă în raport cu prevederile art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul declarat de inculpatul T.C. împotriva deciziei penale nr. 289 din 30 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, să fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de de 400 RON, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.C. împotriva deciziei penale nr. 289 din 30 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 26 martie 2013 la 20 noiembrie 2013. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 noiembrie 2013.