ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2579/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin Sentința penală nr. 74 din 22 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Au fost recunoscute efectele sentinței din data de 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens, pronunțată în Dosarul nr. 1672/2009, definitivă prin decizia pronunțată la data de 11 august 2010 de către Curtea de Apel a Regiunii de Vest, secția a 5-a, Regatul Danemarcei și a dispus transferarea condamnatului H.D. (fost L.) într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 8 ani închisoare. A dedus perioada executată de condamnat, începând cu data de 18 noiembrie 2008. Onorariul cuvenit avocatului desemnat din oficiu în cuantum de 320 RON, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.

S-a reținut că prin adresa nr. 52709/2011 din 08 august 2011 Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară - Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu disp. Legii nr. 302/2004, republicată, cererea formulată de autoritățile judiciare din Regatul Danemarca, prin care se solicită transferarea persoanei condamnate H.D., în vederea continuării executării pedepsei aplicate de instanțele daneze într-un penitenciar din România.

Cererea formulată de autoritățile daneze a fost însoțită de documentele prev. de art. 6 pct. 2 din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983, respectiv: adresa nr. 2011-3331/26-0002 din 02 august 2011 a Ministerului Justiției al Regatului Danemarcei, extras din registrul de decizii al Curții de Apel a Regiunii de Vest, privind decizia din 11 august 2010 a Curții de Apel a Regiunii de Vest, conținând și decizia de expulzare, sentința din 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens, copia dispozițiilor legale aplicabile, referat din 18 noiembrie 2010 întocmit la penitenciarul de stat Eastern Jutland, în care s-a consemnat opinia condamnatului în legătură cu transferarea sa în România.

Din verificările efectuate la Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, a rezultat că persoana condamnată H.D. este cetățean român, fiind astfel îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată. Din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptate la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că: prin sentința din data de 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens pronunțată în Dosarul nr. 1672/2009, definitivă prin decizia pronunțată la data de 11 august 2010 de către Curtea de Apel a Regiunii de Vest, secția a 5-a, numitul H.D.

a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de atac asupra integrității corporale cu caracter deosebit de violent, brutal sau periculos, având drept consecință moartea, prev. de art. 246, cf. art. 245 alin. (1) din legea penală daneză, tâlhărie cu caracter deosebit de grav, prev. de art. 288 alin. (2), cf. alin. (1) nr. 1 din legea penală daneză, furt prev. de art. 276 din legea penală daneză. Această sentință a rămas definitivă la data de 11 august 2010, astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. b) din Convenția europeană, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. b) din Legea nr. 304/2004, republicată. Din documentele trimise de autoritățile daneze rezultă că persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 18 noiembrie 2008, iar executarea pedepsei în totalitate se încheie la data de 18 noiembrie 2016. Conform secțiunii 38 C. pen.

danez, H.D. poate solicita eliberarea condiționată după executarea a 2/3 din pedeapsă. În consecință, este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004. În fapt, s-a reținut că în noaptea de 02 noiembrie 2008, împreună cu alte persoane, după o înțelegere prealabilă au pătruns într-o locuință printr-o fereastră deschisă, au atacat două persoane care dormeau, pe care le-a supus unor acte de violență, rezultând vătămarea corporală a unuia și decesul celuilalt. În aceeași noapte au pătruns în același mod în altă locuință, au săvârșit acte de violență asupra unor persoane și au sustras mai multe bunuri.

La data de 15 august 2008, între orele 18,30 - 23,20 a pătruns, împreună cu mai multe persoane, într-o locuință, de unde au sustras mai multe bunuri în valoare de 14.595 DKK. Examinând materialul cauzei, se constată că este îndeplinită condiția dublei incriminări prev. de art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, faptele reținute în sarcina persoanei condamnate H.D., au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 180 C. pen., art. 183 C. pen., art. 192 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen.

(2 fapte) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Persoana condamnată H.D. nu a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România, dar împotriva sa instanța de judecată a luat măsura expulzării din Danemarca, cu interdicția de a reintra pentru totdeauna. Persoana condamnată H.D. se află încarcerată în Penitenciarul Eastern Jutland. Având în vedere cele ce preced, în baza art. 131 alin. (1), 143, 153, 162 alin. (4) și 163 din Legea nr. 302/2004 se va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și se va recunoaște efectele sentinței din data de 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens pronunțată în Dosarul nr. 1672/2009, definitivă prin decizia pronunțată la data de 11 august 2010 de către Curtea de Apel a Regiunii de Vest, secția 5 a regatului Danemarcei și se va dispune transferarea condamnate H.D.

(fost L.) într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 8 ani închisoare. II. Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs condamnatul persoană transferabilă H. (L.) D., criticând-o ca netemeinică, solicitând casarea acesteia și respingerea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind recunoașterea efectelor sentinței din data de 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens, întrucât nu și-a dat consimțământul la transfer, dorind să-și execute în continuare pedeapsa în Danemarca. Examinând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport de motivul de critică invocat de recurentul condamnat persoană transferabilă H. (L.) D., cât și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevăd dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc.

pen., Înalta Curte are în vedere cu titlu de premisă că în speță că persoana condamnată H.D. este cetățean român, fiind astfel îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. a) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. a) din Legea nr. 302/2004, republicată. Din informațiile și documentele comunicate de statul de condamnare în aplicarea Convenției europene asupra transferării persoanelor condamnate adoptate la Strasbourg în anul 1983, a rezultat că: prin sentința din data de 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens pronunțată în Dosarul nr. 1672/2009, definitivă prin decizia pronunțată la data de 11 august 2010 de către Curtea de Apel a Regiunii de Vest, secția a 5-a numitul H.D.

a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de atac asupra integrității corporale cu caracter deosebit de violent, brutal sau periculos, având drept consecință moartea, prev. de art. 246, cf. art. 245 alin. (1) din legea penală daneză, tâlhărie cu caracter deosebit de grav, prev. de art. 288 alin. (2), cf. alin. (1) nr. 1 din legea penală daneză, furt prev. de art. 276 din legea penală daneză. Se reține că această sentință a rămas definitivă la data de 11 august 2010, astfel că este îndeplinită condiția prev. de art. 3 lit. b) din Convenția europeană, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. b) din Legea nr. 304/2004, republicată. Din documentele trimise de autoritățile daneze rezultă că persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 18 noiembrie 2008, iar executarea pedepsei în totalitate se încheie la data de 18 noiembrie 2016. Conform secțiunii 38 C. pen.

danez, H.D. poate solicita eliberarea condiționată după executarea a 2/3 din pedeapsă. În consecință, este îndeplinită și condiția prev. de art. 3 lit. c) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg și art. 143 lit. c) din Legea nr. 302/2004. Pe de altă parte, Înalta Curte mai reține că prima instanță prin hotărârea atacată, în mod legal și temeinic a constatat că este îndeplinită condiția dublei incriminări prev. de art. 143 lit. e) din Legea nr. 302/2004, republicată și art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg, faptele reținute în sarcina persoanei condamnate H.D., au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor prev. de art. 180 C. pen., art. 183 C. pen., art. 192 C. pen., cu aplic.

art. 33 lit. a) C. pen., art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. a) și c) C. pen. (2 fapte) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a), g) și i) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Persoana condamnată H.D. nu a fost de acord cu transferarea sa într-un penitenciar din România, dar împotriva sa instanța de judecată de jurisdicție daneză a luat măsura expulzării din Danemarca, cu interdicția de a reintra pentru totdeauna.

Așa fiind, rezultă fără echivoc că în mod judicios aceeași primă instanță, prin conformare la dispozițiile art. 131 alin. (1), art. 153 și art. 162 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, a dispus admiterea sesizării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și recunoașterea efectelor sentinței pronunțată de autoritățile judiciare daneze, având în vedere că în cauză sunt întrunite dispozițiile art. 143 din Legea 302/2004 și chiar dacă persoana condamnată nu și-a dat consimțământul la transfer există o decizie de expulzare în privința acestuia, hotărârea este definitivă și, în consecință, a dispus transferarea recurentului nominalizat într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepsei de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală din data de 21 decembrie 2009 a Tribunalului Horsens pronunțată în Dosarul nr. 1672/2009, definitivă prin decizia pronunțată la data de 11 august 2010 de către Curtea de Apel a Regiunii de Vest, secția 5 a Regatului Danemarcei.

Față de toate cele ce preced, Înalta Curte are în vedere că recursul de față declarat de recurentul condamnat persoană transferabilă H. (L.) D. se privește ca nefondat și urmează a fi respins ca atare în baza dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul persoană transferabilă H. (L.) D. împotriva Sentinței penale nr. 74 din 22 februarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul condamnat persoană transferabilă la plata sumei de 520 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 august 2012. Procesat de GGC - AS