ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5320/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, recurenta P.S. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește pe recurentă și obligarea intimatului să emită o hotărâre de valorificare a rezultatului concursului din 25 martie 2013 prin promovarea recurentei la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

În motivarea cererii, recurenta a susținut, sub aspectul situației de fapt, că a obținut la concursul de promovare din data de 25 martie 2012 media 9,85, rezultatele finale ale concursului fiind publicate la data de 10 aprilie 2012, iar la data de 11 aprilie 2012 a formulat cerere de valorificare înregistrată sub nr. 1/10259/1154, cerere respinsă de către intimat prin Hotărârea nr. 940/2012.

Recurenta a criticat hotărârea atacată, susținând, în esență, că art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii face referire la „posturile ce se vacantează", înțelegând prin aceasta posturile aflate în curs de vacantare, nu cele efectiv vacante, iar, în condițiile în care la Curtea de Apel București urmau a se vacanta posturi ca urmare a unui concurs de promovare în funcții de conducere, organizat înăuntrul termenului de valorificare, respingerea cererii sale apare ca netemeinică și nelegală, așa cum o demonstrează și practica anterioară a intimatului.

Prin întâmpinare, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea recursului ca nefondat, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate. A arătat intimatul, în esență, că termenul de 6 luni pentru valorificarea rezultatelor concursului din 25 martie 2012 s-a împlinit la data de 10 octombrie 2012, că, în urma analizării cererilor de valorificare, la data de 23 octombrie 2012, s-a constatat vacantarea unui singur post, pe care a fost promovat un solicitant cu medie superioară recurentei, iar posturile la care face referire recurenta s-au vacantat în urma concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere, desfășurat în perioada 21 septembrie - 12 decembrie 2012, ale cărui rezultate au fost validate la data de 13 decembrie 2012, deci după împlinirea termenului de 6 luni, ca urmare a unei măsuri dispuse după împlinirea acestui termen.

Ulterior, recurenta P.S. a formulat o cerere de completare a motivării recursului, arătând, în esență, că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere, pe de o parte, locurile vacantate printr-o măsură dispusă în interiorul termenului de valorificare, iar pe de alta, locurile cu privire la care o împrejurare ivită în interiorul termenului a dat naștere interesului legitim al valorificării rezultatului. Recurenta a mai arătat că un alt motiv invocat se referă la soluționarea tardivă a cererii Curții de Apel București de aprobare a ocupării pe perioadă nedeterminată, în baza art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, a unor posturi temporar vacante, în condițiile în care s-au formulat multiple cereri în intervalul de 6 luni.

Nesoluționarea într-un termen rezonabil, util, a cererii Curții de Apel București, i-a creat un prejudiciu, care se impune a fi reparat, tocmai prin recunoașterea dreptului său la valorificare. Împotriva Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, reclamanta P.S. a declarat recurs. Recursul este nefondat. Prin Hotărârea nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă cererea de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare efectivă în funcții de execuție din data de 25 martie 2012, formulată de doamna P.S., judecător la Tribunalul Ilfov, cu motivarea, în esență, că nu există posturi vacante la Curtea de Apel București, instanță pentru care optase doamna judecător.

Înalta Curte constată că doamna P.S., conform rezultatelor finale ale concursului din 25 martie 2012, de promovare efectivă în funcții de execuție, ocupase poziția a patra, cu nota 9,85, iar întrucât îndeplinea condițiile art. 27 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Consiliului Superior al Magistraturii, era îndreptățită să formuleze cerere de valorificare a rezultatelor obținute la respectivul concurs, în condițiile prescrise de art. 30 alin. (1) din același Regulament. Potrivit art. 30 alin. (1) din Regulament, „judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele și parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului”.

Referitor la concursul la care a participat recurenta, din 25 martie 2012, rezultatele finale au fost publicate la data de 10 aprilie 2012, astfel că termenul de 6 luni privind valorificarea rezultatelor s-a împlinit la data de 10 octombrie 2012. La finalul celor 6 luni în care se puteau valorifica rezultatele concursului, a avut loc o ședință a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în data de 8 octombrie 2012, când au fost analizate cererile de valorificare, cu luarea în considerare a situației, până la acea dată, a posturilor vacante la instanțele la care s-a solicitat promovarea. Ulterior, la data de 23 octombrie 2012, având în vedere că mai mulți magistrați, printre care și recurenta, au formulat cereri de valorificare a rezultatelor concursului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la analizarea acestor cereri și constatând lipsa posturilor vacante a respins cererile respective.

Cu acea ocazie, intimatul a constatat vacantarea unui singur post la Curtea de Apel București, pe care a fost promovat un alt participant la concursul din 25 martie 2012, care avea o medie superioară recurentei. Recurenta consideră că Hotărârea nr. 940/2012 este nelegală, fiind dată cu încălcarea Hotărârii nr. 926 bis/2011, care a statuat cu valoare de principiu că pentru soluționarea cererilor de valorificare a rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție pot fi utilizate și posturile devenite vacante cu o dată ulterioară expirării termenului de valorificare, ca urmare a unor măsuri dispuse în interiorul termenului de valorificare a acelor rezultate.

Fără îndoială, observă Înalta Curte, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit cu valoare de principiu, prin Hotărârea nr. 926 bis/2011, că la valorificarea rezultatelor concursurilor de tipul celui la care a participat recurenta vor fi avute în vedere și posturile care au devenit vacante la o dată ulterioară expirării termenului la care se referă art. 30 alin. (1) din Regulament, cu condiția însă ca vacantarea să fie rezultatul unor măsuri dispuse în interiorul acelui termen. În recursul său, doamna P.S. a solicitat aplicarea regulii fixate prin Hotărârea nr. 926 bis/2011 având în vedere posturile de execuție ce urmau a fi vacantate ca urmare a numirii în funcții de conducere a magistraților care au candidat la concursul pentru numirea în astfel de funcții, desfășurat în perioada celor 6 luni în care se putea obține valorificarea rezultatului obținut la concurs.

Contrar celor susținute de recurentă, Înalta Curte constată că deși aceasta a pus în discuție existența unor posturi ce au fost vacantate ulterior datei de 10 octombrie 2012, nu este satisfăcută însă condiția din Hotărârea nr. 926 bis/2011, ca vacantarea să fie rezultatul unor măsuri dispuse în interiorul termenului de 6 luni, mai exact cel târziu până la 10 octombrie 2012. Abia la 11 decembrie 2012, mult după împlinirea termenului de 6 luni, s-a luat măsura vacantării posturilor de execuție în care funcționaseră candidații la funcțiile de conducere, rezultatele acestor candidați fiind validate la data de 13 decembrie 2012. Practic, până la 11 decembrie 2012 când s-au cunoscut rezultatele finale ale concursului, nu exista certitudinea vacantării posturilor și nu se putea discuta despre posibilitatea luării unei măsuri în acest sens.

În ceea ce privește situația concursului din anul 2011, invocată de către recurentă, în realitate, așa cum a precizat intimatul, aceasta nu este identică cu situația concursului la care a participat doamna P.S.

La soluționarea cererilor de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare în funcții de execuție, organizat la data de 8 mai 2011, au putut fi avute în vedere posturile ce urmau a fi vacantate ca urmare a numirii în funcții de conducere a magistraților care au participat la concursul din 23 septembrie -14 decembrie 2011, numai pentru că rezultatele finale ale concursului pe funcții de conducere au fost date publicității în aceeași zi în care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii decidea în privința cererilor de valorificare a candidaților de la concursul din 8 mai 2011. În ceea ce privește susținerea recurentei, că intimatul a soluționat tardiv cererea Curții de Apel București de aprobare a ocupării, pe perioadă nedeterminată, în condițiile art. 134 1 din Legea nr. 304/2004, nu poate fi primită ca o critică de nelegalitate a Hotărârii nr. 940/2012.

Indiferent de motivele de oportunitate invocate de recurentă, hotărârii contestate nu i se poate imputa din acest punct de vedere, neconformitatea acesteia cu o normă juridică superioară. De asemenea, nu se poate discuta nici despre incidența Hotărârii nr. 926 bis/2011, având în vedere că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat ocuparea acelor posturi la data de 15 noiembrie 2012, așadar, printr-o măsură ulterioară momentului la care a expirat termenul de valorificare de 6 luni. Față de cele ce preced, Înalta Curte constatând că recursul formulat de doamna P.S. împotriva Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este nefondat, îl va respinge ca atare, potrivit art. 312 alin. (1) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de P.S. împotriva Hotărârii nr. 940/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 mai 2013. Procesat de GGC - AS