ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5096/2013

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.Obiectul acțiunii și procedura derulată în

fața primei instanțe sesizate

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Tribunalului București, secția a III-a civilă, reclamanta M.V. a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice:

- obligarea acestuia

la plata sumei de 89.700 RON, reprezentând prejudiciul cauzat cu ocazia

valorificării unei părți de 230.000 RON din creanța garantată asupra statului

în cuantum de 1.016.602 RON conferită de Titlul de despăgubire nr. 5740 din 30

iunie 2009 emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor;

- obligarea pârâtului

la plata sumei de 786.602 RON, reprezentând restul echivalentului creanței

garantate asupra statului conferită de Titlul de despăgubire nr. 5740 din 30

iunie 2009 emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, sub

condiția suspensivă ca reclamanta să restituie pârâtului cantitatea de 786.602

acțiuni deținute la Fondul Proprietatea;

- obligarea pârâtului

Statul Roman la actualizarea cu indicele de inflație a sumei de 1.016.602 RON,

începând cu data de 30 iunie 2009;

și până la momentul

plății efective a sumei sus-menționate;

- obligarea pârâtului

la plata sumei de 200 RON reprezentând daune moratorii, pentru fiecare zi de

întârziere, în 30 de zile de la data rămânerii definitive și executorii a

hotărârii ce va soluționa prezenta cauză.

În motivarea

acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că în speță s-a urmat procedura

prevăzută de Legea nr. 247/2005, iar pârâtul se face în mod indirect vinovat de

tergiversarea listării la bursă a Fondului Proprietatea, cu încălcarea normelor

legale imperative, cererea sa fiind întemeiată pe răspunderea pentru fapta

proprie, conform art. 998 - 999 C. civ.

generat conflictul negativ de competență

Tribunalul București,

secția a III-a civilă, prin Sentința nr. 25 din 6 ianuarie 2012, a admis

excepția necompetenței materiale și, în consecință, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, reținând că deși a fost învestită cu o

cerere în pretenții, prin acțiune invocându-se răspunderea pentru fapta proprie

a pârâtului conform art. 998 - 999 C. civ., acest fapt este lipsit de relevanță

pentru determinarea instanței competente, atâta timp cât situația premisă

determinantă în formularea prezentei acțiuni în pretenții, rezultă, potrivit

celor arătate de reclamantă, din încălcarea dispozițiilor Titlul VII al Legii

nr. 247/2005.

Învestită cu

soluționarea cauzei, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 6734 din 27 noiembrie 2012, a admis

excepția de necompetență materială, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă și, constatând

existența unui conflict negativ de competență, a sesizat instanța competentă

pentru pronunțarea regulatorului de competență, în considerarea obiectului

acțiunii și temeiului de drept invocat de către reclamantă (art. 998 - 999 C.

civ.) raportul juridic dedus judecății fiind unul de drept civil, având în

vedere și cuantumul despăgubirilor solicitate.

II. Considerentele

Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

de drept relevante

Înalta Curte

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 (1), 21 și 22 alin. (3)

C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu

obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Obiectul prezentului

litigiu vizează o acțiune în pretenții în temeiul răspunderii civile

delictuale, conform art. 998 - 999 C. civ., determinată de încălcarea

dispozițiilor Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

În speță, reclamanta

a solicitat, în temeiul răspunderii civile delictuale, acordarea de despăgubiri

reprezentând diferența dintre suma stabilită prin decizia-titlu de despăgubire

și suma efectiv obținută ca urmare a vânzării acțiunilor acordate la Fondul

proprietatea, în baza titlului de conversie emis de Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților.

Potrivit art. 2 alin.

(1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, contenciosul administrativ este definit ca

"activitatea de soluționare de către instanțele de contencios

administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin

una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din

emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul

prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul

nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes

legitim."

Raportat la aceste

dispoziții legale și la situația de fapt, Înalta Curte constată, în acord cu

hotărârea Curții de Apel București, că reclamanta nu a supus cenzurii instantei

niciun act emis în procedura reglementată de Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Prin urmare,

pretenția concretă dedusă judecății nu vizează un act administrativ, competența

instanțelor de contencios administrativ fiind astfel exclusă.

În raport cu obiectul

cererii și temeiul de drept al acesteia se constată ca raportul juridic dedus

judecății este unul de drept civil, iar față de cuantumul despăgubirilor cerute

devin incidente prevederile art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora

tribunalele judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al

căror obiect are o valoarea de peste 500.000 RON.

regulatorului de competență

Având în vedere

considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte

va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București,

secțiile civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M.V. în contradictoriu cu pârâtul

Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în favoarea Tribunalului

București, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 19 aprilie 2013.

Procesat de GGC - CL