ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 316/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16 noiembrie 2010, reclamanta B.E. a chemat în judecată pârâții A.N.C.

și E.N.E., in calitate de Președinte a A.N.C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța sa constate refuzul nejustificat al paraților de a-i soluționa cererea de redobândire a cetățeniei romane; sa oblige parații sa procedeze la analizarea/avizarea cererii sale de redobândire a cetățeniei romane; sa oblige parații sa-i comunice, ulterior analizării cererii, Ordinul de redobândire a cetățeniei romane prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire la sediul ales in termen de maxim 30 zile de la data analizării/avizării cererii de redobândire a cetățeniei romane (indiferent daca acesta este pozitiv sau negativ), respectiv sa o programeze pentru depunerea jurământului de credința fata de tara in maxim 30 zile de la data emiterii ordinului de redobândire a cetățeniei romane; sa oblige parații sa plătească in solidar suma de 100 lei pe fiecare zi de întârziere cu titlu de penalități de la data introducerii acțiunii si pana la data primirii Ordinului de redobândire a cetățeniei romane.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a depus cererea de redobândire a cetățeniei romane in data de 08 iulie 2010 la sediul Secției Consulare a Ambasadei României la Torino, aceasta fiind transmisa către A.N.C de la București – Dosar nr. 146442/2010, iar pe data de e data de 13 noiembrie 2010 solicitat informații cu privire la nesoluționarea cererii. A susținut reclamanta că a fost încălcat termenul de 5 luni prevăzut de art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea cetățeniei romane nr. 21/1991 modificata, solicitând astfel a se constata refuzul nejustificat al autorității de a soluționa cererea. A mai arătat reclamanta că, î n măsura in care legiuitorul nu a prevăzut un termen expres in materie pentru emiterea Ordinului, este aplicabil termenul general de 30 zile, după ce solicitarea de redobândire a cetățeniei romane a trecut deja printr-un filtru de verificare a întrunirii condițiilor legale in cele 5 luni de zile, la nivelul Comisiei pentru Cetățenie.

Cu privire la capătul de cerere, privind acordarea de penalități in valoare de 100 lei pe fiecare zi de întârziere, a considerat reclamanta ca prin admiterea acestuia s-ar realiza o reparație echitabila, ca urmare a prejudiciului suferit. A solicitat restituirea cheltuielilor de judecată, respectiv onorariul de avocat, taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 4748 din 20 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere numărul și a fost respinsă, în rest, acțiunea formulată de reclamanta B.E., în contradictoriu cu pârâții A.N.C. și E.N.E. – Președintele A.N.C., ca rămasă fără obiect.

A fost obligată pârâta A.N.C. la 1309,99 lei cheltuieli de judecată către reclamantă. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin Ordinul nr. 527/P din 27 iunie 2011 emis de Președintele A.N.C. reclamantei i-a fost aprobată cererea de redobândire a cetățeniei române, astfel că a rămas fără obiect capătul de cerere privind obligarea pârâților la analizarea cererii reclamantei, precum și cel referitor la acordarea daunelor cominatorii. A mai reținut instanța că la dosar nu există dovezi care să ateste refuzul nejustificat al pârâților privind comunicarea ordinului de redobândire a cetățeniei române și programarea pentru depunerea jurământului de credință, termenul de depunere a jurământului nefiind expirat.

În fine, Curtea de Apel în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ. a stabilit in sarcina pârâtei A.N.C. plata sumei de 1309,99 lei cheltuieli de judecată către reclamantă, reprezentând contravaloarea taxei de timbru, a timbrului judiciar și a onorariului de avocat plătite de către reclamantă, întrucât aceasta se află in culpa pentru nesoluționarea cererii intr-un termen rezonabil. In condițiile in care cererea a fost înregistrată la secretariatul Comisiei pentru cetățenie la data de 27 septembrie 2010, aceasta a fost analizată efectiv și avizată pozitiv la data de 09 iunie 2011, deci în cursul judecății, cu depășirea termenului de 5 luni. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta A.N.C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, a arătat că in mod greșit s-a admis cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, in condițiile in care acțiunea introductivă era neîntemeiată iar cheltuielile de judecată nu au fost determinate de culpa pârâtei. A susținut recurenta că, având in vedere că cererea depusă la data de 27 septembrie 2010 a fost avizată pozitiv la data de 9 iunie 2011, fiind emis Ordinul privind acordarea cetățeniei nr. 527/ P din data de 27 iunie 2011, nu se poate reține un refuz nejustificat, acesta fiind petitul acțiunii. S-a mai arătat prin motivele de recurs că reclamanta a introdus acțiunea la mai puțin de 2 luni de la înregistrarea acesteia și înainte de termenele instituite de legiuitor, astfel că la acea dată obligația legală a autorității nu era exigibilă.

În drept, cererea de recurs se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Considerentele și soluția instanței de recurs Analizând cererea de recurs, motivele invocate, formele legale incidente în cauză precum și în conformitate cu prevederile art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente: Reclamanta a depus cererea de redobândire a cetățeniei române la data de 8 iulie 2010 la Secția Consulară a Ambasadei Române la Torino, fiind transmisă și înregistrată la A.N.C. cu numărul de Dosar nr. 46442/ RD din 27 septembrie 2010. În temeiul art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991, republicată, Comisia are obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor necesare acordării sau redobândirii cetățeniei române intr-un termen care nu va depăși 5 luni de la data înregistrării.

Cererea reclamantei a fost avizată pozitiv de Comisia pentru Cetățenie în ședința din data de 9 iunie 2011 iar președintele A.N.C. a aprobat prin Ordinul nr. 527/ P din 27 iunie 2011 cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române. Într-adevăr, potrivit prevederilor art. 274 alin. (1) C. proc. civ. „Partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”. În speță, reclamanta a formulat cerere de redobândire a cetățeniei române înregistrată la autoritatea pârâtă la data de 27 septembrie 2010 și ulterior a formulat mai multe cereri pentru soluționarea cu celeritate a dosarului. Este adevărat că la data de 9 iunie 2011 Comisia pentru cetățenie a avizat pozitiv cererea, iar președintele A.N.C.

a aprobat prin Ordinul nr. 527/ P din 27 iunie 2011 cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române, însă acest lucru s-a realizat după ce intimata - reclamantă formulase acțiunea. Nu se poate reține că dispozițiile art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991 instituie un termen de verificare, ci o obligație imperativă în sarcina autorității pârâte, ce nu poate fi eludată în mod arbitrar. Deși Legea nr. 21/1991 stabilește o procedură complexă pentru înregistrarea, examinarea și finalizarea cererilor de acordare sau redobândire a cetățeniei române, fără să prevadă însă un termen în care autoritățile române să proceseze astfel de cereri, nu se poate reține că autoritatea pârâtă nu are nicio culpă in nesoluționarea acesteia.

În lipsa unui asemenea termen legal, se impune aplicarea prevederilor art. 10 din Convenția Europeană pentru Cetățenie, adoptată la Strasbourg la data de 6 noiembrie 1997 și ratificată de România prin Legea nr. 396/2002, potrivit cărora „Fiecare stat parte trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia sau eliberarea unui atestat de cetățenie”, iar in speță termenul de mai bine de un an, nu poate fi apreciat ca fiind unul rezonabil. Așa fiind, în mod corect a constatat instanța de fond că, deși obiectul cererii a fost realizat, în sensul că cererea de redobândire a cetățeniei române a reclamantei a fost examinată, culpa autorității pârâte de a nu soluționa cererea într-un termen rezonabil subzistă și, implicit, efectuarea cheltuielilor judiciare solicitate.

Se reține că, deși acțiunea reclamantei a fost respinsă ca lipsită de obiect, nu înseamnă că autoritatea pârâtă nu a căzut în pretenții, în condițiile în care „pretențiile” deduse judecății au reprezentat, de fapt, vătămarea produsă de soluționarea cererii pe parcursul judecății cauzei, reclamanta fiind obligată să efectueze pe plan judiciar cheltuieli pentru a determina autoritatea să răspundă petiției sale, achitarea taxei de timbru și a timbrului judiciar, achitarea onorariului unui apărător. Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc.

civ., Înalta Curte, va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de reformare a sentinței, conform art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 și 304 1 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.C. împotriva Sentinței nr. 4748 din 20 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2013.