ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 277/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 25 octombrie 2010, reclamanții C.M. și C.Ș.

în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională Pentru Cetățenie au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să se constate refuzul nejustificat al pârâtei de a le soluționa cererea de redobândire a cetățeniei române și să fie obligată pârâta să procedeze la analizarea/avizarea cererii de redobândire a cetățeniei române în termen de maxim 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii instanței; să fie obligată pârâta să comunice, ulterior analizării cererii, Ordinul de redobândire a cetățeniei române prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la sediul ales, în termen de maxim 30 de zile de la data analizării sau avizării cererii de redobândire a cetățeniei române (indiferent dacă acesta este negativ sau pozitiv); să oblige pârâta să plătească suma de 100 lei pe fiecare zi de întârziere cu titlu de daune cominatorii de la data introducerii acțiunii și până la data primirii Ordinului de redobândire a cetățeniei române.

In motivarea cererii, reclamanții au arătat că au formulat cererile de redobândire a cetățeniei române în data de 14 aprilie 2010 la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie din București primind număr de Dosar nr. 12671/2010, C.M., respectiv Dosar nr. 12741/2010, C.Ș., iar până la momentul sesizării instanței a fost depășit termenul de 5 luni prevăzut de art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 19 septembrie 2011, pârâta Autoritatea Națională pentru Cetățenie a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Hotărârea instanței de fond. Prin Sentința nr. 4747 din 20 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții C.M.

și C.Ș. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională Pentru Cetățenie. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin Ordinele Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 45/ P din 31 ianuarie 2011, respectiv nr. 150/P din 25 martie 2011, reclamanților le-au fost aprobate cererile de redobândire a cetățeniei române, astfel încât nu se poate susține că pârâta ar fi exprimat explicit, cu exces de putere, voința de a nu soluționa cererile reclamanților, dat fiind că dispozițiile legii contenciosului administrativ nu asimilează refuzul nejustificat cu nerespectarea termenului legal de soluționare a cererii. Recursul. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții C.M.

și C.Ș., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În motivarea cererii de recurs, au arătat că de la data formulării cererilor de redobândire a cetățeniei romane și până la emiterea ordinului s-a scurs un termen aproape 6 luni, cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 21/1991, solicitând modificarea sentinței atacate in sensul respingerii acțiunii ca rămasă fără obiect și acordării cheltuielilor de judecată in temeiul art. 274 și art.275 C. proc. civ. Procedura în fața instanței de recurs Intimata – pârâtă a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.

Considerentele și soluția instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, mai înainte de a analiza motivele de recurs formulate, a constatat că recursul nu a fost timbrat, deși recurenții au fost citați cu mențiunea achitării taxei datorate pentru soluționarea recursului declarat.Înalta Curte reține că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, recursul trebuia timbrat cu suma de 2 lei și cu 0,15 lei timbru judiciar conform prevederilor O.G. nr. 32/1995 modificată prin Legea nr. 123/1997. Având în vedere faptul că recurenții nu și-au îndeplinit obligația ce le revenea, conform prevederilor legale arătate, Curtea va aplica sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 alin. (2) din O.G.

nr. 32/1995 și, în conformitate cu prevederile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează recursul declarat de C.M. și C.Ș. împotriva Sentinței civile nr. 4747 din 20 iulie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 ianuarie 2013.