ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.04.2007

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2195/2007

HOTĂRÂRE
25.04.2007
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2195/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. 3189/2/2006 la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.D.

a chemat în judecată pe pârâtul M.S.P., solicitând anularea Ordinului nr. 38

din 16 ianuarie 2006, pe care-l consideră nelegal.

Reclamantul, susține în

motivarea acțiunii formulate că prin acest ordin, secția de urologie a

Spitalului Județean Târgoviște cu 30 de paturi, din care 5 cu terapie intensivă

s-a desființat și a devenit compartiment de urologie cu 20 de paturi în cadrul

secției de chirurgie, măsura dispusă prin acest ordin fiind nelegală, deoarece

în anul 2005, secția a avut un număr de 950 bolnavi internați (cu 100 mai mult

față de numărul planificat), iar cheltuielile efectuate cu această secție sunt

printre cele mai mici, comparativ cu alte secții ale spitalului.

Arată de asemeni reclamantul

că prin măsura dispusă nu s-a urmat altceva decât demiterea sa, pentru ca eficiența

secției este demonstrată de faptul că la cabinetul din ambulatoriul de

specialitate al spitalului a fost numit un al doilea medic urolog, iar la Spitalul Orășenesc Pucioasa s-a înființat o secție de urologie cu 10 paturi.

Pârâtul Spitalul Județean

Târgoviște, a depus întâmpinare solicitând respingerea acțiunii în principal ca

inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată.

S-au administrat probatorii

cu acte și în urma rezolvării acestora, Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, a pronunțat sentința civilă nr. 1595

din 28 iunie 2006, prin care a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamantul C.D.

S-a reținut în

considerentele sentinței ca prin Ordinul nr. 38 din 16 ianuarie 2006 M.S.P. a dispus modificarea structuri Spitalului Județean Târgoviște, în sensul desființării

secției de urologie care a devenit compartiment de urologie în cadrul secției

de chirurgie, la baza luării acestei măsuri fiind constatările controlului

efectuat de o echipă a Ministerului consemnate în raportul de control întocmit

la data de 10 ianuarie 2006, a adresei Direcției de Sănătate Publică Dâmbovița

care propune modificarea structurii secției de urologie, al cărui șef a fost

reclamantul și raportul de audit intern nr. 9175/2005, prin care s-a reținut că

secția de urologie nu este eficientă din punct de vedere economico - financiar

și al indicilor de eficiență medicală.

Împotriva acestei sentinței

a declarat recurs, reclamantul contestând-o pentru nelegalitate și netemeinicie

și susținând în esență că Instanța de Fond nu a observat că reorganizarea

pretinsei prin Ordinul nr. 38 din 16 ianuarie 2006 al Ministrului Sănătății nu

este nici concretă nici reală, aceasta fiind făcută numai pe hârtie pentru că

compartimentul de urologie a rămas în aceeași locație la cca. 1 km depărtare de secția de chirurgie a Spitalului Județean.

Precizează recurentul că

echipa de control nu a avut în competența sa un medic specialist în probleme de

urologie, ci un medic neurolog, necompetent a se pronunța cu privire la

aspectele profesionale pe linie de urologie, iar datele cuprinse în raportul de

audit intern și în nota de control a echipei de la Ministerul Sănătății sunt contrazise de situațiile existente în realitate, cum ar fi cele

referitoare la mortalitate, care în realitate sunt în scădere și nu în creștere

cum în mod eronat se susține.

Instanța de Fond nu a avut

în vedere nici faptul că secția de urologie era eficientă, numărul de internări

în saloane au depășit pe cel contractat de conducerea spitalului cu C.J.A.S.,

de asemeni numărul intervențiilor chirurgicale de 1209 în anul 2005

realizându-se în condițiile în care dotarea cu aparatură și materiale sanitare

a fost foarte slabă, iar cheltuielile de spitalizare la secția de urologie au

fost dintre cele mai mici, comparativ cu celelalte secții ale spitalului.

Intimatul M.S.P. a depus

întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Analizând recursul formulat,

prin prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente în

cauză, ținând cont și de probatoriile administrate, Înalta Curte constatând că

este nefondat îl va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

Prin Ordinul cu nr. 38 din 16

ianuarie 2006, emis de M.S. s-a dispus modificarea structurii organizatorice a

Spitalului Județean Târgoviște în sensul că secția urologie cu 30 de paturi din

care 5 T.I. s-a desființat, devenind compartiment urologie cu 20 de paturi din

care 4 T.I., acesta începând cu data de 11 februarie 2006.

La baza acestui ordin, așa

cum corect reține și Instanța de Fond, a stat Raportul de control întocmit la

data de 10 ianuarie 2006, de o comisie care a efectuat controlul în perioada 6

ianuarie 2006, control respins prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 22 din 6

ianuarie 2006, și raportul de audit intern întocmit în baza prevederilor Legii nr.

672/2002 privind auditul intern a Normelor Metodologice pentru organizare și

exercitarea auditului intern în cadrul M.S.

Raportul de control urmare

constatărilor făcute la secția de urologie a Spitalului Județean Târgoviște și

anume neîndeplinirea îndatoririlor secției de urologie, din numărul total de 29

paturi erau ocupate numai 15 la data controlului, gradul de opozabilitate în

2005 rezultat de documente era de 24,66 % intervenții chirurgicale efectuate de

către recurentul - reclamant fără subsemnarea protocolului operator și fără

semnarea și proba medicului, a propus restructurarea și transformarea secției

de urologie în compartiment, urmând a se reduce astfel și cheltuielile nejustificate

înregistrate cu această secție.

Raportul de audit întocmit

în cauză, concluzionează și el asupra faptului că secția de urologie nu este

eficientă din punct de vedere economico - financiar cât și din punct de vedere

al indicilor de eficiență medicală.

De precizat că emiterea

ordinului contestat a avut la bază și adresa din 9 ianuarie 2006 a D.S.P.D. prin care s-a solicitat în mod insistent modificarea structurii secției de urologie a

Spitalului Județean Dâmbovița, argumentând această solicitare pe faptul că în

ultimii ani indicatorii de eficiență au fost din ce în ce mai sesizați.

M.S.P. cu adresa din 15

aprilie 2007, (la solicitarea Înaltei Curți ca urmare a admiterii cererii

recurentului - reclamant de suplimentare a probelor) a adus lămuriri cu privire

la durata optimă de spitalizare, secții valabile pentru toate categoriile de

spitale stabilită prin anexa 20 a Ordinelor nr. 1240 din 24 decembrie 2003 și nr.

56/ 45 din 3 februarie 2005, aplicabile pentru anul 2004 și respectiv 2005 și a

înaintat Instanței în copie Ordinul nr. 1823 din 29 decembrie 2006 privind

aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Municipal Târgoviște, în anexa

acestui Ordin secția urologie fiind transformată în compartiment urologic cu 20

paturi din care 4 paturi terapie intensivă.

O nouă adresă a M.S.P., din 18

aprilie 2007, precizează că indicele de operabilitate realizat de secția de urologie

a Spitalului Județean Târgoviște de 24,64 %, cu mult deci sub gradul de

operabilitate de 70% al unei secții chirurgicale (secția de urologie fiind o

secție cu profil chirurgical), ceea ce a făcut ca an de an numărul de cazuri ce

au putut fi contractate de Spitalul Județean Târgoviște pentru această secție

să se diminueze.

Precizează M.S. în această

adresă că deși în anii 2004 și 2005 s-a realizat ca număr de internări numărul

de cazuri contractate, nu s-a realizat din punct de vedere al cazurilor

nerezolvate acest indicator, dat fiind specificul secție cu profil chirurgical,

în condițiile în care spitalul dispune de compartiment de neurologie, care

rezolvă nechirurgical aceeași patologie.

Rezultă astfel din expunerea

făcută ca la emiterea ordinului contestat de recurentul - reclamant, au fost

respectate prevederile legale în vigoare, în speță H.G. nr. 168/2005 și Legea nr.

270/2003, legea spitalelor cu modificările și completările ulterioare.

Apar astfel ca neîntemeiate

susținerile recurentului, toate acestea raportându-se la motive de

oportunitate, argumentele sale pentru anularea ordinului bazându-se pe faptul

că s-a desființat o secție ce era eficientă din toate punctele de vedere

formulată de recurentul - reclamant, referitoare la competența, comisiei de

control care n-ar fi avut în competență un medic urolog este neîntemeiată,

atâta timp cât în cauză ceea ce s-a verificat și analizat a fost, eficiența

secției ca atare și nu activitatea recurentului ca medic urolog.

Susținerile recurentului - reclamant

referitoare la cheltuielile secției sunt contrazise de raportul de audit

efectuat, iar aspectele invocate legate de lipsa de aparatură sunt nerelevante

în cauză.

Pentru toate aceste

considerente, recursul se privește ca nefondat, și în consecință, cu aplicare

și a art. 312 C. proc. civ., acesta va fi respins ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de C.D. împotriva sentinței civile nr. 1595 din 28 iunie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 25 aprilie 2007.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-03-03
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1153/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2301 din 16 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă, ca neîntem
ÎCCJ 2007-02-27
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1235/2007
justificată de constatările consemnate în raportul de control întocmit de organul abilitat, conform cărora la această unitate medicală s-au înregistrat arierate, dar și o serie de alte nereguli, între care neîncheierea subcontractelor de ad
ÎCCJ 2008-11-05
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3932/2008
conținut, eludând astfel punerea efectivă în executare a deciziei nr. 1861/2002. Măsurile dispuse prin Ordinul nr. 930/2007 au fost urmate de Ordinul Ministrului Sănătății Publice nr. 1290 din 17 iulie 2007, privind modificarea și completar
ÎCCJ 2008-05-26
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1190/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 10 mai 2007 reclamantul T.R.C. a chemat în judecată M.S.P., solicitând anularea Ordinului nr. 247 din 12 martie 2007
ÎCCJ 2010-11-12
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4990/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Caraș-Severin, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta L.D. a chemat în jude
Sursă