ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1007/2012

Deliberând asupra

recursului declarat de persoana solicitată P.G. împotriva Sentinței penale nr.

27 din 8 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze

cu minori, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 27 din 08 februarie

2012, Curtea de Apel Craiova a admis cererea formulată de autoritățile

judiciare italiene, privind acordul autorităților române în vederea cercetării

persoanei solicitate P.G.

A încuviințat ca

persoana solicitată să fie urmărită, judecată sau privată de libertate și

pentru infracțiunile descrise în noul mandat european de arestare emis de

Tribunalul din Ferrara în Dosarul 1413/08 R.G.N.R și nr. 647/09 RG.G.I.P., cu

respectarea regulii specialității.

Cheltuielile

judiciare au rămas în sarcina statului, din care, suma de 320 RON reprezentând

onorariu avocat oficiu, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției, către

Baroul Dolj.

S-a dispus traducerea

în regim de urgență a actelor ce urmează a fi înaintate autorităților judiciare

italiene.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de fond a reținut că prin adresa Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova nr. 11694/II/2/2011, s-a înaintat instanței

mandatul european de arestare emis de autoritățile judiciare italiene,

respectiv judecătorul pentru anchetă preliminară din Tribunalul Ferrara la 01

februarie 2011, privind pe cetățeanul român P.G., pentru comiterea

infracțiunilor de omor intenționat agravat și distrugerea cadavrului,

solicitând acordul autorităților judiciare române în vederea cercetării

persoanei solicitate și pentru infracțiunile descrise în noul mandat european

de arestare.

Din adresa înaintată

de I.G.P.R. - Inspectoratului de Poliție Dolj - Serviciul de Investigații

Criminale nr. 144396 din 06 ianuarie 2012, rezultă că persoana solicitată a

executat o pedeapsă privativă de libertate în Penitenciarul de Maximă Siguranță

Craiova, fiind liberată condiționat la 22 septembrie 2010, dată la care s-a pus

în executare un mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare

italiene, la 28 septembrie 2010 fiind trimisă cu escortă la Aeroportul

„H.C." București și preluată de reprezentanții țării solicitante.

Prin Sentința penală

nr. 81 din 15 mai 2009, Curtea de Apel Craiova, secția penală, a luat act de

consimțământul persoanei solicitate P.G., a dispus arestarea acesteia pe o

durată de 30 de zile și executarea mandatului european de arestare emis de

autoritățile italiene - Tribunalul Penal și Civil din Ferrara, în condițiile

prevăzute de art. 100 și art. 87 alin. (2) din Legea nr. 302/2004.

Prin aceeași

sentință, s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile

italiene, până la momentul punerii în libertate de sub puterea mandatului de

executare a pedepsei închisorii din 25 ianuarie 2007 emis de Judecătoria

Craiova.

În cuprinsul acestui

mandat european de arestare, se arăta că persoana solicitată este acuzată

pentru săvârșirea a trei infracțiuni, împreună cu numiții S.B. și M.P.C., care

au introdus-o pe teritoriul Italiei, dinspre România, la 11 ianuarie 2008, pe

numita P.B., asasinată în circumstanțe încă neelucidate la o dată ulterioară și

proximă datei de 16 februarie 2008, pe care o determinaseră în mod expres să

vină din România pentru a se prostitua.

S-a reținut, de

asemenea, că începând cu 12 ianuarie 2008 și până la 16 februarie 2008, G.P. și

S.B. au facilitat și exploatat în mod sistematic prostituarea

tinerei P.B., percepând de la aceasta câștigurile obținute,

faptele săvârșite fiind prevăzute de art. 110 C. pen., 3n, 6 din Legea nr.

75/1958.

Persoana

solicitată a declarat că-și exprimă consimțământul la predarea

către autoritățile

italiene, iar instanța, constatând că nu există nici unul din motivele de refuz

ale executării prevăzute de Legea nr. 302/2004, a luat act de acest

consimțământ și a dispus executarea mandatului european de arestare menționat

mai sus.

Autoritățile

judiciare italiene au solicitat, conform noului mandat de arestare emis de

aceste autorități la 01 februarie 2011 în Dosarul penal nr. 1413/208/2008/RG și

nr. 647/09/RG, încuviințarea urmăririi și judecării numitei P.G. și pentru

comiterea infracțiunilor de omor intenționat agravat și distrugerea cadavrului

prevăzută de art. 110 C. pen. italian, 575, 576 n2 relaționat art. 61 n4 și 5

C. pen. italian și art. 110 C. pen. italian, 411 - 61n2 C. pen. italian,

reținându-se că, în concurs cu S.B. și alte persoane neidentificate, au ucis pe

victima P.B., lovind-o în zona capului, în mod violent, de nenumărate ori, cu

corpuri contondente, sau cu pumnii și picioarele, dată cu capul de structuri

rigide, lovită în piept cu o arrnă cu tăiș, după care i s-a dat foc.

Instanța de fond,

având în vedere și dispozițiile art. 115 alin. (1) din Legea nr. 302/2004

modificată și constatând că faptele descrise în noul mandat european de

arestare emis de autoritățile judiciare italiene au legătură cu fapta ce a

făcut obiectul mandatului european de arestare inițial emis de aceleași

autorități, emis la 25 februarie 2009, mandat a cărui executare a fost dispusă

de instanțele române prin Sentința penală nr. 81 din 15 mai 2009, a apreciat că

este întemeiată cererea formulată de autoritățile judiciare italiene, astfel

încât a dispus admiterea acesteia și încuviințarea ca persoana solicitată să

fie urmărită, judecată sau privată de libertate și pentru infracțiunile

descrise în noul mandat european de arestare emis de Tribunalul din Ferrara în

Dosarul nr. 1413/08 R.G.N.R. e n. și nr. 647/09 RG G.I.P, cu respectarea

regulii specialității.

Împotriva Sentinței

penale nr. 27 din 8 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și

pentru cauze cu minori, a declarat recurs persoana solicitată P.G., la data de

20 martie 2012, după comunicarea hotărârii.

În motivele de recurs

au fost invocate încălcări ale drepturilor sale la judecarea cererii

autorităților italiene de către instanța din România, respectiv dreptul la

apărare și dreptul de a fi înștiințată asupra începerii acțiunii. Recurenta a

arătat că nu a fost citată la soluționarea cererii formulate de autoritățile

italiene de extindere a consimțământului cu privire la un alt mandat european

de arestare și nu a avut posibilitatea să angajeze un avocat ales.

Analizând criticile

formulate de persoana solicitată, cu privire la încălcarea dreptului la apărare

și omisiunea înștiințării persoanei solicitate, instanța de recurs constată

următoarele:

Consimțământul pentru

urmărirea, judecarea, condamnarea sau deținerea unei persoane de către autoritățile

române pentru alte fapte comise anterior predării acesteia în baza unui mandat

european de arestare se prezumă că a fost dat de către acele state membre care

au transmis o notificare în acest sens Secretariatului general al Consiliului

Uniunii Europene, dacă autoritatea judiciară de executare nu dispune altfel

prin hotărârea de predare.

La data de 15 mai

2009, data la care persoana solicitată a fost audiată în vederea executării

mandatului European de Arestare emis de către autoritățile Italiene, cu ocazia

audierii sale, persoana solicitată a arătat că se prevalează de regula

specialității.

În cazul invocării

regulii specialității, Decizia cadru privind mandatul european de arestare și

procedurile de predare între statele membre prevede obligativitatea

consimțământului autorității judiciare române de executare drept condiție

pentru urmărirea și judecarea persoanei solicitate pentru alte infracțiuni,

comise anterior predării. În aplicarea Deciziei cadru, legea română prevede că,

în situațiile nereglementate de art. 117 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302 din

2004, republicată este necesară aprobarea autorității judiciare române de

executare, care se solicită în conformitate cu dispozițiile art. 89, anexând

cererii informațiile prevăzute la art. 86 alin. (1), însoțite de o traducere.

Autoritățile italiene

au solicitat consimțământul sub forma unui nou mandat european de arestare.

Deși s-a solicitat punerea în executare a unui nou mandat european de arestare,

instanța de executare nu a înștiințat persoana pentru care s-au formulat noile

acuzații cu privire la procesul din România, nu a verificat dacă persoanei

solicitate i-au fost aduse la cunoștință noile acuzații într-o limbă pe care să

o înțeleagă și în prezența unui avocat, conform art. 104 din Legea nr.

302/2004.

Independent de

obiecțiunile persoanei solicitate autoritățile române au dreptul să dispună

predarea persoanei solicitate dacă se constată că drepturile acesteia au fost

respectate.

Decizia cadru privind

mandatul european de arestare prevede în art. 11 că, atunci când o persoană

căutată este arestată, autoritatea judiciară de executare competentă informează

această persoană, în conformitate cu dreptul intern, despre existența și

conținutul mandatului european de arestare, precum și despre posibilitatea care

îi este oferită de a consimți la predarea sa către autoritatea judiciară

emitentă.

De asemenea în

decizia cadru se prevede

[

art. 11 alin. (2)

]

că persoană căutată

care este arestată în scopul executării unui mandat european de arestare are

dreptul de a fi asistată de un avocat și de un interpret, în conformitate cu

dreptul intern al statului membru de executare.

Garantarea unei

proceduri echitabile presupune atât respectarea drepturilor din Decizia cadru

(informarea persoanei solicitate dreptul de a avea un avocat ales), cât și a

celor prevăzute în dreptul intern

[

art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004

]

. Fără a aduce

atingere dispozițiilor art. 97 alin. (1), cetățenii români sunt predați în baza

unui mandat european de arestare emis în vederea efectuării urmăririi penale

sau a judecății cu condiția ca, în cazul în care se va pronunța o pedeapsă

privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru

executarea pedepsei), chestiune pe care instanța de executare nu a avut-o în

vedere. De asemenea a fost omisă citarea persoanei solicitate la locul de

deținere în Italia, pentru ca aceasta să cunoască existența procesului din

România și să aibă posibilitatea de a-și angaja un avocat ales.

Procedura aleasă de

instanța de fond încalcă drepturile persoanei solicitate. Astfel, persoana

solicitată nu a fost citată, la dosar existând informația ca aceasta este

plecată din țară fiind predată anterior autorităților italiene și în prezent

fiind încarcerată în Italia. Dosarul a fost judecat, fără ca persoana

solicitată să fi fost înștiințată și fără ca avocatul din oficiu să fi luat

legătura cu aceasta.

Apreciind că în cauză

sunt incidente nulitățile prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen.,

instanța de recurs va casa hotărârea și va trimite cauza spre rejudecare la

aceeași instanță. În vederea judecării cererii autorităților italiene persoana

solicitată va fi citată trimițându-i-se o copie a mandatului european, în limba

română.

În recurs

cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de persoana solicitată P.G. împotriva Sentinței penale nr. 27 din 08

februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Casează sentința penală

recurată și trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Craiova.

Onorariul pentru

apărarea din oficiu pentru recurenta persoana solicitată, în sumă de 320 RON,

se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 3 aprilie 2012.

Procesat de GGC - AS