ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 807/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 807/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Deliberând asupra recursului de față, constată
următoarele:
Prin
sentința penală nr. 208 din 19 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în
Dosarul nr. 9713/95/2012, inculpatul S.C.I. a fost condamnat la:
-6 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea
infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin. (1) cu aplicarea art. 99 și următoarele
C. pen. și a art. 320
1
C. proc. pen..
În baza art. 71 C. pen., a fost interzisă
inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și e) C.
pen. urmând ca interzicerea efectivă a exercițiului acestor drepturi să înceapă
la împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut
starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. a fost dedusă
din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv, de la 13 iananuarie 2012,
la zi.
A fost confiscat cuțitul folosit de inculapt
la comiterea faptei, ridicat de la domiciliul victimei în baza procesului verbal
încheiat la 2 iananuarie 2012 de către organele de cercetare penală.
Inculpatul a fost obligate, în solidar
cu partea responsabilă civilmente S.C.I., la plata sumei de 5.000 RON, cu titlu
de daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare, și la plata sumei de
100.000 RON, cu titlu de daune morale, către partea civilă G.V..
Inculpatul a mai fost obligate, în solidar
cu partea responsabilă civilmente S.C.I., la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, s-a dispus a fi avansată din fondurile Ministerului
Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond
a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj din 6
iulie 2012, a fost trimis în judecată, în stare de arrest, inculpatul S.C.I., pentru
săvârșirea infracțiunii de omor prevăzută de art. 174 alin. (1), cu aplicarea
art. 99 și următoarele C. pen..
În fapt, s-a reținut că, în seara zilei
de 1 ianuarie 2012, în jurul orelor 19
00
, inculpatul S.C.I. a mers la
locuința numitei F.E. cu intenția de a-i solicita o sumă de bani pe care considera
că aceasta i-o datorează. După ce gazda - F.E. - l-a servit cu vin și produse alimentare,
între aceasta și inculpat izbucnit un conflict, împrejurare în care inculpatul a
luat cuțitul pe care îl folosise pentru tăierea produselor alimentare și i-a aplicat
acesteia, cu acel cuțit mai multe lovituri în zona toraco-abdominală, după care
a părăsit locul faptei , abandonând acolo cuțitul folosit la comiterea infracțiunii.
Victima F.E. a reușit să închidă ușa principală
de acces în locuință, după care s-a prăbușit în pat și a decedat ca urmare a hemoragiei
externe masive.
Potrivit raportului de constatare medico-legală
(autopsie) din 05 aprilie 2012 al S.M.L. Gorj, moartea numitei F.E., de 77 ani,
a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii externe, urmare a secționării organelor
interne (ficat, intestin, pancreas), prin plăgi înjunghiate toraco-abdominale, produse
în cadrul unei hetero-agresiuni (omucidere).
Leziunile constatate în urma necropsiei
s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înțepător cu lamă ascuțită (posibil
armă albă - cuțit) și au legătură directă de cauzalitate cu decesul sus-numitei,
iar cele de la nivelul mâinilor sunt posibile leziuni de apărare, moartea putând
data din 01 ianuarie 2012.
Întrucât au existat suspiciuni cu privire
la participarea și a învinuitului S.C.I. la săvârșirea infracțiunii, s-a dispus
efectuarea unei expertize medico-legale - examen ADN.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală
- examen ADN - din 11 aprilie 2012 al I.N.M.L. „M.M." București, analiza prin
teste de identificare rapidă a microurmelor biologice a pus în evidență prezența
sângelui uman pe lama cuțitului ridicat din casa victimei. Analiza genetică a urmelor
de sânge de pa lama cuțitului, a depozitelor subunghiale și a firelor de păr prelevate
de la nivelul mâinilor victimei F.E. a pus în evidență un profil genetic unic aparținând
unei persoane de sex feminin, iar între caracterele genetice din profilul ADN de
referință al victimei F.E. și cele evidențiate în probele sus-menționate a existat
o corespondență perfectă.
Din analiza statistică și de probabilitate,
a reieșit că ipoteza potrivit cu care "urmele de sânge de pe lama cuțitului,
depozitele subunghiale și firele de păr prelevate de pe mâinile victimei F.E. conțin
ADN care provine de la victima F.E.", este de 6,2x10
20
ori mai probabilă
decât ipoteza ,, urmele de sânge de pe lama cuțitului, depozitele subunghiale și
firele de păr prelevate de pe mâinile victimei F.E., conțin ADN care provine de
la o persoană necunoscută de sex feminin".
Analiza genetică a urmelor de contact de
pe mânerul cuțitului ridicat din casa victimei a evidențiat un profil genetic mixt,
provenind din amestecul de material biologic de la minim trei persoane, din care
cel puțin una este de sex masculin. Caracterele genetice ale victimei F.E. se regăsesc
integral în amestec alături de caractere genetice din profilele de referință aparținând
celor doi suspecți S.C.I. și S.C.I..
De menționat că, pe mânerul cuțitului,
caracterele genetice aparținând celor doi suspecți s-au evidențiat incomplet, deoarece
cantitatea de ADN cu care aceștia au contribuit în amestec este considerabil mai
mică, comparativ cu a victimei.
Pentru stabilirea cu certitudine a participării
învinuitului S.C.I. la săvârșirea infracțiunii, s-a dispus, la data de 18
aprilie 2012, efectuarea unui supliment de expertiză ADN, tot de I.N.M.L. ,,M.M."
București, supliment care, până la data pronunțării sentinței, nu a fost finalizat,
motiv pentru care s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală față de
învinuitul S.C.I., pentru a se putea continua cercetările în vederea stabilirii
cu certitudine a participării acestuia la săvârșirea infracțiunii.
Situația de fapt expusă mai sus, a fost
dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului;
declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpatului; proces-verbal de
reconstituire și expertiză ADN.
S-a reținut în drept că fapta inculpatului
S.C.I., care a aplicat victimei F.E. mai multe lovituri de cuțit ce au produs decesul
acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută
de art. 174 alin. (1), cu aplicarea art. 99 și următoarele din C. pen..
În cauză s-a făcut aplicarea art. 99 și
următoarele C. pen., inculpatul fiind minor la data comiterii faptei, precum și
a dispozițiilor art. 320
1
C. proc. pen., în sensul reducerii minimului
și maximului pedepsei cu 1/3 întrucât acesta, înainte de începerea cercetării judecătorești,
a recunoscut fapta, arătând că este de acord ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, probe pe care le recunoaște și le însușește.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei,
tribunalul a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., dându-se prioritate
criteriului principal, de ordin obiectiv ,care vizează natura și gravitatea faptei
ce s-a soldat cu suprimarea vieții victimei, viața constituind bunul cel mai de
preț al persoanei umane.
Astfel fiind, s-a apreciat că o justă individualizare
a pedepsei se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 6 ani și 6 luni închisoare,
pedeapsă care s-a apreciat a fi aptă să corecteze comportamentul infracțional al
inculpatului.
Întrucât temeiurile care au fost avute
în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, în baza art.
350 C. proc. pen. a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
Referitor la latura civilă, a cauzei s-a
constatat că pretențiile părții civile G.V. sunt întemeiate numai în parte.
Din declarațiile martorilor Ș.I.F., B.E.
și P.F. a rezultat că înmormântarea victimei a fost suportată de partea civilă și
de soțul acesteia. în baza acestor declarații de martori s-a apreciat că pentru
înmormântarea victimei s-a cheltuit suma de 5.000 RON, sumă care pe lângă cheltuielile
obișnuite legate de o înmormântare a inclus celelalte datini religioase, respectiv
pomeni după înmormântare și la 6 săptămâni, la care au participat de fiecare dată
circa 60-70 persoane.
Evaluarea daunelor morale s-a făcut tinându-se
seama de suferințele psihice la care a fost supusă partea civilă, suferințe determinate
de cauzarea morții unei persoane iubite, victima fiind mama sa, apreciindu-se că
suma de 100.000 RON acordată cu titlu de daune morale este de natură să compenseze
prejudiciul moral cauzat părții civile.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel
partea civilă G.V., criticând-o pentru cuantumul redus al pedepsei aplicate, apreciat
ca insuficient față de pericolul social concret al faptei comise și de urmările
acesteia, dar și pentru întinderea despăgubirilor materiale și morale stabilite,
considerate modice, față de probatoriul administrat, care a arătat cheltuielile
certe efectuate cu înmormântarea victimei, potrivit obiceiurilor din localitate,
dar și rin raportare la suferința psihică produsă familiei victimei.
Prin decizia penală nr. 368 din 5 decembrie
2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost respins
ca nefondat apelul părții civile G.V. împotriva sentinței penale nr. 208 din 19
septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 9713/95/2012, privind
pe inculpatul S.C.I..
Recurenta parte civilă a fost obligată
la plata sumei de 60 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
A fost menținută starea de arest a inculpatului
S.C.I. și a fost dedusă prevenția la zi.
S-a dispus ca onorariul pentru apărătorul
desemnat din oficiu intimatului inculpat să fie plătită din fondurile Ministerul
Justiției.
Curtea de Apel Craiova a apreciat că în
cauză s-a reținut o corectă situație de fapt, pe baza căreia fapta comisă a fost
corespunzător încadrată în drept, în infracțiunea de omor, că probele au fost bine
administrate iar probatoriul completat în apel, cu suplimentul de expertiză - examen
ADN.
S-a mai apreciat și că pedeapsa aplicată
inculpatului a fost bine individualizată cu respectarea criteriilor generale de
individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., în raport cu împrejurarea că inculpatul
este minor și că a recunoscut fapta comisă, prevalându-se, totodată, de dispozițiile
art. 320
1
C. proc. pen..
Cu privire la despăgubirile acordate, s-a
apreciat că acestea reprezintă o justă și integrală reparație, în concordanță cu
cerințele art. 14 C. proc. pen. și ale art. 998 C. civ., suma stabilită ca despăgubiri
materiale - 5000 RON- fiind correct apreciată față de declarațiile martorilor audiați
pe latură civilă, care au precizat cunatumul cheltuielilor cu înmormântarea victimei
și cu pomenirile ulterioare potrivit obiceiurilor locale.
În același sens, suferința psihică produsă,
prin pierderea mamei, în vârstă de 11 ani, a determinat și obligarea la 100.000
RON ca daune morale, sumă aprecită de instanța de control judiciar ca fiind substanțială,
cu efect compensatoriu pentru prejudiciul moral produs, încât nu s-ar justifica
majorarea acesteia, cu motivarea că, altfel, s-ar ajunge, în condițiile speței,
la o îmbogățire fără justă cauză.
Împotriva acestei decizii, partea civilă
G.V., a formulat, în termen legal prezentul recursul care, contrar prevederilor
art. 385
10
alin. (1) și (2) C. proc. pen., nici nu a fost motivat în
scris și nici nu a fost susținut oral în fața instanței, recurenta parte civilă
- deși legal citată neprezentându-se la termenul de față.
În aceste circumstanțe, Înalta Curte de
Casație și Justiție, făcând aplicarea dispozițiilor art. 385
10
alin.
(2
1
) C. proc. pen. și examinând hotărârile pronunțate în cauză prin prisma
acelora dintre cazurile de casare care potrivit prevederilor art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen. urmează a fi luate întotdeauna în discuție din oficiu, constată
că recursul formulat de partea civilă G.V. este nefondat.
Astfel, pe baza probelor administrate,
inclusiv declarațiile inculpatului de recunoaștere a săvârșirii infracțiunii, în
cauză a fost reținută corect situația de fapt, care a fost încadrată legal și în
drept, rezultând, fără dubiu, vinovăția inculpatului.
De asemenea, pedepsa aplicată inculpatului
a fost judicios individualizată în raport cu criteriile generale de individualizare
prevăzute de art. 72 C. pen. , pedepsa aplicată în cuantum de 6 ani și 6 luni fiind
aptă pentru realizarea funcțiilor prevăzute la art. 52 C. pen..
În ceea ce privește latura civilă a cauzei,
se constată că și aceasta a fost corect soluționată de instanța de fond, sumele
acordate părții civile G.V. - 5.000 RON daune materiale și 100.000 RON daune morale
- fiind corect evaluate și în măsură să acopere cheltuilile ocazionate cu nefericitul
eveniment și să compenseze prejudicial moral cauzat prin pierderea mamei sale F.E..
Față de considerentele ce precedă, urmează
ca recursul declarat de partea civilă G.V. să fi respins, ca nefondat, în temeiul
art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen..
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurenta parte civilă va fi obligată la plata sumei de 600 RON, cu titlu
de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariile
apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatul inculpat, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat
de partea civilă G.V. împotriva deciziei penale nr. 368 din 5 decembrie 2012 a Curții
de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul
S.C.I..
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului
durata reținerii și arestării preventive de la 13 ianuarie 2012 la 6 martie 2013.
Obligă recurenta parte civilă la plata
sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
300 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatul
inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 martie
2013.